Plângere contravenţională. Sentința nr. 2137/2015. Judecătoria ROMAN
Comentarii |
|
Sentința nr. 2137/2015 pronunțată de Judecătoria ROMAN la data de 09-09-2015 în dosarul nr. 2137
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA R.
-
Sentința civilă nr.2137
Ședința publică de la 09 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-S. S.
Grefier V. - G. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent G. L. Ș., cu domiciliul în V., ., ., J. V. și pe intimat INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN N., cu sediul în PIATRA N., ., J. N., având ca obiect plângere contravențională OUG 195/2002- PV PNTX_/2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Nemaifiind cereri și văzând cererea de judecare în lipsă formulată de către intimat, instanța reține cauza pentru deliberare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul_ din data de 02.04.2015 petentul G. L. Ș. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul IPJ N., constatarea nelegalității și netemeiniciei și anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr_ din 20.03.2015.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, prin procesul-verbal contestat, a fost sancționat cu 585 lei amenda si aplicarea a 4 puncte de penalizare, reținându-se in sarcina sa că, in ziua de 6.03.2015, ora 16.16 aflându-se pe DN 15D din localitatea Dulcești, județ N. și conducând auto marca Hyundai cu nr. de înmatriculare -_, avea o viteză de 82 km/h.
A mai arătat că, nu este o situație reala .
În dovedire, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu înregistrarea video efectuată de către aparatul radar.
Intimata, legal citată, a depus întâmpinare prin serviciul registratură al instanței la data de 21 mai 2015 un exemplar fiind comunicat petentului.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate, arătând că procesul verbal de sancționare a fost întocmit cu respectarea prevederilor O.G. nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, nelipsindu-i nici un element care să fie de natură a atrage nulitatea absolută, fapta fiind comisă în împrejurările descrise de agentul constatator. Intimatul arată că din imaginile înregistrate de aparatul radar rezultă clar faptul că autoturismul marca Hyundai era condus la data de 6.03.2015, ora 16.16, în interiorul localității Dulcești, pe DN 15D cu viteza de 82 km/h (+32 km/h).
În dovedirea celor afirmate, intimata a atașat întâmpinării proba materială cu înregistrarea video pe suport CD, atestat operator radar AUTOVISION nr. și buletinul de verificare metrologică.
Instanța a încuviințat proba cu înscrisuri propusă de ambele părți și proba materială cu înregistrarea video pe suport CD pentru intimată.
Analizând înscrisurile aflate la dosar, instanța reține următoarele:
În fapt, în data de 6.03.2015, ora 16.16 aflându-se pe DN 15D din localitatea Dulcești, județ N. si conducând auto marca Hyundai cu nr. de înmatriculare -_, petentul avea o viteză de 82 km/h.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor încheiat de I.P.J. N. - Serviciul Rutier B.D.N.E. R., petentul a fost sancționată contravențional pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.121 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 585 lei, cu posibilitatea achitării în 48 de ore a jumătate din minimul amenzii, și cu sancțiunea contravențională complementară de aplicare a 4 puncte de penalizare.
În drept, instanța reține că potrivit art.121 alin.(1) din H.G. nr.1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, “Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”.
Conform art.34 al.1 din O.G. nr.2 din 12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța competentă să soluționeze plângerea va verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și modul de individualizare a sancțiunii aplicate.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că petentul a formulat obiecții în acest sens prin intermediul plângerii contravenționale, contestând viteza reținută în procesul verbal și precizând că situația de fapt nu a fost corect stabilită, astfel cum este menționat în procesul verbal de constatare a contravenției.
Instanța reține că fapta contravențională pentru care a fost sancționat petentul a fost constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic la timp (f.24), respectiv cu cinemometrul de control rutier tip AUTOVISION montat, aparat ce măsoară în regim staționar și în regim de deplasare. De asemenea, se reține că agentul constatator deține atestat operator radar AUTOVISION
Vizionând înregistrarea video de pe CD-ul depus la dosar de intimată, instanța reține că cele consemnate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt confirmate de proba materială cu înregistrarea video, intimata făcând dovada faptei contravenționale și vinovăției petentului în conformitate cu jurisprudența CEDO în materie, respectiv răsturnând prezumția de nevinovăție a petentului.
Analizând legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că pentru a fi valabil încheiat, procesul-verbal de contravenție trebuie să conțină în mod obligatoriu mențiunile prevăzute de art.16 alin.(1) din O.G. nr.2/2001, respectiv: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate.
Potrivit Deciziei nr.22/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată de Secțiile Unite, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea absolută sunt strict determinate prin intermediul art.17 din O.G. nr.2/2001, celelalte omisiuni prevăzute de art.16 din același act normativ fiind sancționate cu nulitatea relativă, nulitate condiționată de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin desființarea procesului verbal.
Verificând conținutul procesului – verbal de I.P.J. N. - Serviciul Rutier B.D.N.E. R., în raport de dispozițiile art.17 din OG nr.2/2001 în care sunt prevăzute în mod exhaustiv mențiunile a căror lipsă conduce la nulitatea absolută a procesului verbal, astfel după cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr.22/2007, pronunțată de Secțiile Unite, instanța constată că nu există în cuprinsul actului de sancționare examinat vicii sau lipsuri care să conducă la o asemenea sancțiune, acesta fiind legal întocmit prin completarea integrală și în mod corect a rubricilor prevăzute de textul amintit.
Sub aspectul individualizării, instanța reține că principiul individualizării sancțiunilor contravenționale este stipulat de art. 5 alin.(5) din O.G. nr. 2/2001, “Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.” Astfel, obligația individualizării sancțiunilor contravenționale principale sau complementare revine atât agentului constatator, cât și instanței de judecată sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale. În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr.195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Analizând dispozițiile legale care reglementează viteza de deplasare a autovehiculelor în localități, instanța constată că aceasta este de 50 km/h potrivit art.49 alin.(1) din O.U.G. nr.195/2002, iar depășirea acestei viteze cu peste 67 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv constituie contravenție. În aceste condiții, legiuitorul a scos din sfera contravențională fapta de a conduce un autovehicul în localitate cu o viteză cuprinsă între 50 km/h și 60 km/h, fapt ce a condus la cristalizarea unei practici și la întărirea unei convingeri greșite, în rândul conducătorilor auto, că depășirea limitei legale a vitezei se realizează începând cu pragul de 61 de km/h. De asemenea, depășirea limitei legale a vitezei este sancționată în mod progresiv, aspect care relevă gradul pericolului social stabilit în abstract de către legiuitor. Deși, în concret, petentul consideră că fapta sa nu prezintă pericol social, instanța reține că pericolul social al faptei este determinat în abstract de către legiuitor prin stabilirea sancțiunilor în mod progresiv, apoi este apreciat în concret de către agentul constatator și instanța de judecată.
În cauza dedusă judecății, instanța apreciază că scopul sancțiunii contravenționale, acela de a apăra valorile sociale “care nu sunt ocrotite de legea penală”, este atins prin aplicarea sancțiunii amenzii și a sancțiunii complementare, ținând seama de circumstanțele concrete în care s-a săvârșit contravenția de a circula cu 82 km/h peste limita legală în localitate și având în vedere că depășirea vitezei legale este una dintre principalele cauze ale accidentelor de circulație soldate cu victime omenești și pagube materiale.
Față de cele arătate mai sus, instanța urmează să respingă plângerea contravențională formulată de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul G. L. Ș. din V., ., ., județ V., în contradictoriu cu intimatul I. de POLIȚIE al JUDEȚULUI N., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr_ din 20.03.2015 încheiat de I.P.J. N. - Serviciul Rutier B.D.N.E. R..
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul Piatra N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 9.09.2015
Președintegrefier
red. Sis/24.09.2015
tehnored. mv/24.09.2015
4ex.
← Fond funciar. Sentința nr. 1693/2015. Judecătoria ROMAN | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1656/2015.... → |
---|