Anulare act. Sentința nr. 1573/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1573/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 1573/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 1573/2015
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. R.
GREFIER – M. U.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant L. M. E., reclamant V. R. A. I. și pe pârât I. V. S., pârât S. G., pârât I. D., pârât I. C., având ca obiect constatare nulitate act juridic.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 09.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astazi, data de 30.01.2015 cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 22.05.2014 sub nr._, reclamantele L. M. E. și V. R. A. I. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâtele I. Rusescu V. și S. G. să se dispună nulitatea absolută a testamentului autentificat de notariatul de Stat Sector 6 București sub nr. 1697/04.03.1978 și nulitatea contractului de donație bunuri imobile autentificat de Notariatul de Stat Jud. V. sub nr. 6117/08.03.1992 și repunerea părților în situația anterioară.
În motivare s-a arătat că prin testamentul nr. 226/23.08.1943, E. V. (bunica paternă a reclamantelor) a testat în favoarea numitului N. V. V., averea sa. Prin același testament, E. V. a lăsat cu limbă de moarte lui N. V. V. (tatăl reclamantelor), obligația de a construi un cavou în cimitirul din . (actualmente jud. V.).
Respectând dispoziția testamentară cuprinsă în testamentul nr. 226/1943, în anul 1949 tatăl reclamantelor N. (zis și N.) V. a edificat cavoul în cimitirul din . class="NoSpacing"> În mod fraudulos, prin manopere dolosive, I. M. determină emiterea testamentului nr. 1696/1978 testând în favoarea unor terțe persoane un bun ce nu-i aparținea, deși testatoarea nu avea nici măcar vocația generală de a-l moșteni pe N. V.. În același mod fraudulos, I. M. încheie cu pârâta S.. N. G. și contractul de donație autentificat sub nr. 6117/1992 cu privire la locul de înmormântare (cota de ½ din cavou) situat în Cimitirul Centru Sf. G. din ., deși donatoarea nu avea calitatea dea face acest act de gratificare și bunul nu se afla în proprietatea donatoarei iar donatara (pârâta S. G.) nu îndeplinea calitatea de rudă până la gradul IV inclusiv.
În considerarea dispozițiilor legale incidente, se solicită a se constata că cele două acte juridice (testamentul și contractul de donație) sunt lovite de nulitatea absolută, fiind încheiate în frauda legii. Prin frauda la lege se înțelege încălcarea intenționată de către părți, adeseori prin utilizarea unor mijloace viclene a dispozițiilor imperative din dreptul pozitiv cu ocazia încheierii actului juridic. Sancțiunea juridică civilă a acestei eludări a legii este nulitatea absolută constând în desființarea cu efect retroactiv a unui act juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor normative. În susținerea nulității se invocă și următoarele motive: bunul care a făcut obiectul testamentului nu este un bun determinat, nevalabilitatea cauzei, folosirea unor manopere dolosive, error in substanțiam cât și lipsa de obiect.
În privința testamentului, în susținerea anulării lui, se solicită a se consta că acesta este lovit de nulitate absolută pentru frauda la lege și întrucât în privința locurilor de veci, legiuitorul a prevăzut expres că acestea nu pot forma obiectul unor acte de dispoziție.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 948 rap la art.966, art. 960, art. 961, art. 968, 964, art. 800, art. 802, art. 907 C civ.
Pârâta S. G. a formulat la data de 18.08.2014 întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune față de dispozițiile art. 1, 3, 7 alin. 1 și 9 alin. 2 teza II Decret 167/1958, nefiind vorba de nulitate absolută ci relativă, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I. V., noră de fiu post decedat.
Pe fondul cauzei se arată că s-a încheiat un contract de partaj voluntar, prin care toți moștenitorii printre care și reclamantele, cu menționarea tuturor datelor de identificare și semnături și-au dat acordul față de dispozițiile testamentare precizând că nu mai au nici o pretenție asupra cavoului.
În drept s-au invocat dispozițiile Decretului nr. 167/1958, art. 659 / 676.
Reclamantele au formulat la data de 10.10.2014, cerere modificatoare, în sensul introducerii în cauză în calitate de pârâți a numiților I. D. și I. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu respectarea dispozițiilor art. 248 alin. 4 C.pr.civ, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune.
Prin cererea introductivă reclamantele L. M. E. și V. R. A. I. au solicitat constatarea nulității absolute a testamentului autentificat de Notariatul de Stat Sector 6 București sub nr. 1697/04.03.1978 și nulitatea contractului de donație bunuri imobile autentificat de Notariatul de Stat Jud. V. sub nr. 6117/08.03.1992.
Din conținutul cererii de chemare în judecată, rezultă că reclamantele solicită nulitatea absolută atât a testamentului cât și a contractului de donație, motivele invocate cum ar fi: frauda la lege, cauza ilicită/imorală, eroare asupra obiectului, fiind de natură a atrage nulitate absolută și nu relativă.
Nulitatea absolută a actului juridic nu este supusă prescripției extinctive, fiind așadar imprescriptibilă, indiferent dacă se valorifică pe cale de acțiune sau de excepție, motiv pentru careva respinge excepția prescripției, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, instanța urmează să rețină că nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes, de instanță, de procuror sau de alte organe prevăzute de lege.
Această regulă își găsește justificarea în faptul că nulitatea absolută este menită să ocrotească un interes general, așa încât trebuie să se dea posibilitatea unui cerc larg de persoane sau organe să invoce o asemenea nulitate a unui act juridic civil.
Constatând că reclamantele justifică un interes în promovarea prezentei acțiuni privind constatarea nulității Stat Sector 6 București sub nr. 1697/04.03.1978 și nulitatea contractului de donație bunuri imobile autentificat de Notariatul de Stat Jud. V. sub nr. 6117/08.03.1992, urmează să respingă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, ca neîntemeiată.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I. V. S., urmează să o admită având în vedere că aceasta nu este un succesor al defunctei I. M., aceasta având calitatea de noră din fiu post decedat, I. V. față de testatoarea donatoare, defuncta I. M..
Pe fondul cauzei, se va reține că prin cererea introductivă, reclamantele au solicitat să se constate nulitatea absolută a testamentului autentificat de Notariatul de Stat Sector 6 București sub nr. 1697/04.03.1978 și nulitatea contractului de donație bunuri imobile autentificat de Notariatul de Stat Jud. V. sub nr. 6117/08.03.1992.
Prin testamentul contestat, defuncta I. M. a lăsat la momentul încetării sale din viață lui C. N. și fiicei sale S.. N. G., drepturile sale de concesiune asupra locului de înmormântare situate în Cimitirul Centru Sf G. din . în suprafață de 15 mp cu cavou, cu excepția celor 2 cripte unde sunt înhumați părinții săi, dobândit ca moștenire de la defunctul său tată V. V., decedat de peste 30 de ani și deținut în baza adeverinței nr.7 din 28 februarie 1978 eliberată de P. Jariștea, județul V..
Prin contractul de donație contestat, numiții I. M. și M. T. D. au donat pârâtei S. G., cota indiviză de ½ din locul de mormânt în suprafață totală de 25,8 mp și din construcția edificată pe acest teren care se compune din monument din beton. Aceste drepturi indivize de proprietate asupra locului de mormânt și asupra construcției edificate pe acesta, sunt dobândite de donatori prin moștenire de la defuncții părinți, în baza actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 1715/13.11.1946 transcris sub nr. 3127/1946.
Din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză nu rezultă că tatăl reclamantelor N. (zis și N.) V. a edificat cavoul din cimitirul din . această construcție este proprietatea exclusivă a lui N. V..
Din Adeverința nr.9 eliberată de Parohie la data de 9 martie 1992 (fila 42 din dosar), rezultă că defuncta E. V. V., decedată la data de 30 noiembrie 1943, fiind proprietara cavoului din cimitirul Parohiei Jariștea Sf. G. a lăsat moștenire cavoul doamnei I. M., ceilalți moștenitori M. E., A. N., fostă V. și N. V. fiind decedați, urmașii acestora semnând în favoarea domnului C. N., decedat și fiicei sale S. G..
În schimb, se va reține că de pe urma defuncților V. D V. și a soției sale E. au rezultat 4 copii: V. N., tatăl reclamantelor, V. I. M., testatoare donatoare; V. T. M. E. (mama donatorului M. T. D.) și V. N. A..
În urma decesului autorilor comuni, s-a încheiat Contractul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1715/13.11.1946 și transcris sub nr. 3127/1946, prin care averea defuncților s-a partajat între succesori prin bună învoială. În cuprinsul acestuia se menționează (fila 10) că orice altă avere mobilă sau imobilă ce ar mai exista în succesiune de la defuncții noștri E. și V. și nemenționată și nepartajată rămâne să fie stăpânită în indiviziune, până la noi dispozițiuni din partea noastră.
Din Declarația de la fila 40 din dosar, rezultă că numiții ing. M. T., doctor I. D., ing. I. V., ing. L. M., ing. C. R. și doctor E. L., rezultă că aceștia nu mai au nici un fel de pretenție asupra concesiunii locului de înmormântare din cimitirul Sf G., . (cavou) lăsată de către I. M., prin actul nr. 1697 din 4 martie 1978 numitului C. N. și fiicei sale S. G., domiciliați în . acestei declarații, semnate și de reclamante, se menționează că posesorul actului de concesiune poate face reparații, îmbunătățiri și folosi pentru el și familia sa, conform stipulărilor făcute în actul mai sus menționat.
Instanța apreciază că nu este incident motivul de nulitate absolută invocat de reclamantă și anume frauda la lege, aceasta fiind definită ca o manevră ilegitimă făcută cu scopul de a eluda aplicarea normelor juridice pentru a promova în mod ilegal unele interese, a ocoli anumite consecințe care nu convin, a profita de reglementări juridice mai favorabile, prin diverse artificii nepermise de lege. Potrivit doctrine juridice, este vorba și de manopere dolosive utilizate de către părți la încheierea sau executarea unei convenții, care au scop încălcarea, nerespectarea unor prevederi imperative ale legii. Sancțiunea juridică a convenției încheiate prin frauda la lege sau a actului de executare a convenției îndeplinit prin fraudă este nulitatea acestuia.
În speță nu se poate pune problema unor manopere dolosive din partea defunctei I. M., prin emiterea testamentului nr. 1696/1978, având în vedere manifestarea de voință a reclamantelor concretizată în Declarația de la fila 40. Din cuprinsul aceleiași Declarații rezultă netemeinicia susținerilor reclamantelor privind „error in substantiam”.
Totodată, reclamantele nu au făcut dovada că cauza actelor contestate ar fi ilicită sau imorală sau că obiectul contractelor nu ar exista sau ar fi insuficient individualizat.
Se va reține că transmisiunea a avut ca obiect însuși dreptul defunctei de care acestea dispunea, în cauză nepunându-se problema unor transmisiuni cu caracter oneros prohibite de lege.
Pentru aceste considerente, urmează a respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția prescripției.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantelor.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I. V. S..
Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta I. V. S. pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge cererea de chemare în judecată, privind pe reclamanții L. M. E., V. R. A. I., ambii cu domiciliul în com. JARISTEA, . pârât I. V. S., sector 1, București, ., pârât S. G., Focșani, .. 19, . D., sector 1, București, ., pârât I. C. sector 1, București, ., ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 ianuarie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
RedRL/tehnRL/MU.27.04.2015
| ← Reziliere contract. Sentința nr. 1535/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1576/2015. Judecătoria... → |
|---|
