Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3094/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 3094/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-02-2015 în dosarul nr. 3094/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3094/2015
Ședința din camera de consiliu de la 19.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: C. M.
GREFIER: D. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant . și pe pârât I. I. L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc în ședința din camera de consiliu din data de 12.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța a amânat pronunțarea la data de 19.02.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.12.2014 sub nr._, pe calea procedurii cu privire la cererile de valoare redusă, reclamanta S.C. R. &R. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul I. I.-L., solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 178 lei cu titlu de debit principal, a penalitatilor de intarziere de 0,1% aferente debitului principal incepand cu data scadentei facturilor, precum și la plata cheltuielilor de judecată, respectiv taxa de timbru.
În motivare, reclamanta a arătat că, între aceasta, în calitate de furnizor și pârât, în calitate de consumator, s-au desfășurat relații comerciale ce au constat în furnizarea de către reclamantă a serviciilor de internet si CATV către pârât. Contravaloarea serviciilor furnizate către pârât au fost facturate cu mai multe facturi fiscale.
În drept, reclamanta s-a întemeiat pe prevederile art. 1025-1032 C.Proc.Civ..
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, pe care le-a depus la dosarul cauzei, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, precum și a probei cu interogatoriul pârâtului.
Reclamanta a arătat că nu dorește să aibă loc o dezbatere orală.
Cererea reclamantei a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 50 lei.
Pârâtului i s-au comunicat în mod legal formularul de cerere, înscrisurile anexate acestuia și formularul de răspuns, însă aceasta nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a apărat în alt fel.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.Proc.Civ., instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamanta S.C. R. &R. S.A. și pârâtul I. I.-L. s-a incheiat contractul de furnizare servicii nr._/26.10.2010, în derularea cărora reclamanta creditoare a furnizat servicii de internet si CATV pârâtului. Pentru serviciile prestate, reclamanta a emis facturile fiscale nr._/19.12.2012,_/ 18.01.2013,_/ 19.02.2013,_/ 19.03.2013, facturi ce constată obligația de plată a serviciilor de care a beneficiat pârâtul, în calitate de consumator.
Instanța reține totodată că, deși pârâtului, în calitate de beneficiar al serviciilor prestate îi revenea obligația de plată a contravalorii lor, acesta nu a procedat la achitarea serviciilor de care a beneficiat, acumulând astfel un debit total de 178 lei.
În drept, instanța reține că, în baza art. 1270 Cod civil, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
În aplicarea acestor prevederi legale la situația de fapt sus-menționată, instanța constată că în raportul dintre pârât și reclamantă a intervenit răspunderea civilă contractuală a pârâtului pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat reclamantei, ca urmare a neexecutării obligațiilor asumate. În concret, condițiile răspunderii civile contractuale apar îndeplinite în cauză, față de faptul că pârâtul nu și-a respectat obligația contractuală asumată, de a achita serviciile prestate de către reclamantă.
În patrimoniul reclamantei s-a cauzat astfel un prejudiciu constând în contravaloarea serviciilor prestate și neachitate.
Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar vinovăția pârâtului este prezumată în materie contractuală, sarcina probei contrară revenindu-i chiar autorului faptei ilicite - pârâtul, prin dovedirea unei cauze străine, neimputabile. Or, instanța reține că această probă nu a fost făcută de pârât în cauză.
În aceste condiții, față de cele anterior arătate, instanța reține că reclamanta a făcut dovada că este titulara unei creanțe certe, lichide și exigibile, în sensul art. 662 C.Proc.Civ..
Sub aspectul temeiniciei pretențiilor reclamantei instanța reține și atitudinea procesuală a pârâtului, care nu a contestat în nici un fel debitul imputat și nici nu a făcut dovada achitării acestuia prin plată.
Față de aceste aspecte, constatând că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului serviciilor prestate de reclamanta, obligație pe care și-a asumat-o în mod contractual, instanța îl va obliga pe acesta la plata sumei de 178 lei lei cu titlu de debit principal reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate.
Referitor la dobânda pretinsă de către societatea reclamanta, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 1535 C.Civ. în cazul obligațiilor care au ca obiect o suma de bani, daunele- interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda in cuantumul convenit de parti, acestea fiind datorate, fără ca debitorul să fie ținut de justificarea unei pagube.
Or, față de faptul că dreptul de creanță al creditoarei izvorăște dintr-un contract comercial încheiat în formă simplificată, cerința exigibilității fiind îndeplinită, instanța constată caracterul întemeiat al pretențiilor creditoarei cu privire la obligarea debitorului la plata penalitatilor de intarziere de 0,2 %/zi.
Pe cale de consecință, instanța il va obliga pe pârât la plata către reclamantă a penalitatilor de intarziere de la data de scadenței fiecărei facturi pana la data achitării efective a debitului, respectiv a sumei de 221,48 lei reprezentand penalitati de intarziere pana la data de 25.11.2014 si a penalitatilor de intarziere aferente debitului principal datorate in continuare pana la data achitarii debitului.
Față de soluția la care a ajuns cu privire la cererea introductivă, în temeiul art. 1031 alin. (1) și art. 453 alin. (1) C.Proc.Civ., instanța îl va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în cuantum de 50 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare in judecata privind pe reclamant . cu sediul in sector 5, București, . 2000, FAZA 1, nr. 75, . pârât I. I. L., cu domiciliul in sector 1, București, ..
Obliga paratul la plata sumei de 178 lei reprezentand debit principal, a sumei de 221,48 lei reprezentand penalitati de intarziere pana la data de 25.11.2014 si a penalitatilor de intarziere aferente debitului principal datorate in continuare pana la data achitarii debitului.
Obliga paratul la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 50 lei.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare care se va depune la Judecatoria sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica azi, 19.02.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
← Întoarcere executare. Sentința nr. 3344/2015. Judecătoria... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3071/2015.... → |
---|