Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3279/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3279/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 3279/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3279
Ședința din Camera de Consiliu de la 20.02.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: I. E. L.
GREFIER: A. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta S.C. R. & R. S.A. și pe pârâtul C. & E. SOLUTIONS S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile au avut loc în ședința din Camera de Consiliu de la 23.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea in mod succesiv, pentru data de 30.01.2015, pentru data de 06.02.2015, iar apoi pentru astazi, data de 20.02.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fața constată următoarele:
Prin cererea de chemare de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.11.2014, sub nr._, reclamanta . în contradictoriu cu pârâta C. & E. SOLUTIONS SRL, a solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri, pe calea procedurii speciale privind cererile cu valoare redusă, prin care să dispună obligarea pârâtului la plata debitului principal în cuantum de 2374,45 lei, precum și a penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat, în esență, că la data de 19.12.2012 părțile au încheiat Contractul unic de furnizare a serviciilor de comunicații electronice nr._, în temeiul căruia reclamanta s-a obligat să furnizeze servicii de internet, telefonie și CATV, iar pârâta s-a obligat să plătească contravaloarea acestor servicii. Cu toate acestea, deși reclamanta și-a îndeplinit obligațiile asumate, pârâta până în prezent nu a achitat prețul stabilit prin convenție.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1026 și urm. C..
Acțiunea a fost legal timbrată, astfel cum reiese din chitanța de la fila 1.
În dovedirea pretențiilor, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și cu interogatoriul pârâtei.
Pârâta, deși legal citată, nu a trimis formularul de răspuns înaintat odată cu formularul de cerere completat de reclamantă și înscrisurile anexate și nici nu a răspuns prin alt mijloc, deși s-a specificat acest aspect, potrivit art. 1030 C..
Sub aspectul probatoriului, instanța, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 alin. 1 C., a încuviințat pentru reclamantă, proba cu înscrisuri, considerând aceste probe pertinente, concludente și utile pentru soluționarea cauzei.
Analizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, reține următoarele:
În fapt, la data de 19.12.2012 părțile au încheiat Contractul unic de furnizare a serviciilor de comunicații electronice nr._ (f.15-40), în temeiul căruia reclamanta s-a obligat să furnizeze servicii de internet, telefonie și CATV, iar pârâta s-a obligat să plătească contravaloarea acestor servicii cel târziu în ultima zi a lunii în care sunt furnizate serviciile.
În executarea acestui contract reclamanta a emis mai multe facturi, respectiv nr._ scadentă la data de 31.07.2013 (f.44-45), nr._ scadentă la data de 30.06.2013 (f. 46-47), nr._ (f. 48-49) și nr._ scadentă la data de 30.04.2013 (f.50-51).
Din coroborarea acestor facturi cu cele susținute în cererea de chemare în judecată și necontestate de către partea adversă se reține că pârâta datorează suma de 1053,64 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate.
De asemenea, potrivit susținerilor reclamantei necontestate de către pârâtă se mai reține că la data de 20.07.2013, ca urmare a neplății facturilor emise și a penalităților aferente, reclamanta a reziliat contractul încheiat între cele două părți.
În drept, instanța constată că reclamanta si-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1026 și urm. C. privind cererile cu valoare redusa. Potrivit acestor dispoziții, legiuitorul a pus la îndemâna reclamantei o procedură specială și rapidă, de recuperare a creanțelor dacă sunt îndeplinite anumite condiții.
Astfel, pentru ca procedura cu privire la cererile cu valoare redusa să poată fi urmată, potrivit art. 1026 C. cererea trebuie să nu fie exclusă de la aplicarea procedurii în discuție și valoarea acesteia să nu depășește suma de 10.000 lei la data sesizării instanței, iar conform art. 1029 C. reclamanta trebuie să completeze formularul de cerere si să-l depună sau să-l trimită la instanța competentă, însoțit de copii de pe înscrisurile de care înțelege să se folosească.
Raportat la aceste dispoziții legale, precum și la înscrisurile existente la dosar, se reține că, în cauza de față condițiile impuse de lege pentru soluționarea cererii conform procedurii speciale sunt îndeplinite.
În ceea ce privește debitul principal, instanța reține că, potrivit art. 1270 C.civ., convențiile legal încheiate între părțile au putere de lege, iar în temeiul art. 1350 alin 1 și 2 C.civ. orice persoana trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, fiind răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și obligată să repare acest prejudiciu, atunci când fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire.
Totodată, în baza art. 1516 alin. 1 C.civ. corob. cu art. 1530 C.civ. creditorul are dreptul la îndeplinirea integrala, exactă și la timp a obligațiilor, în caz contrar fiind îndreptățit la daune interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat si care este consecința directa și necesara a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației.
Respectând regula impusă de art. 249 C.pr.civ și având în vedere regula potrivit căreia în cazul in care obiectul litigiului îl constituie o obligație de a da, cum este si obligația de a plăti o suma de bani creditorul are obligația sa dovedească existenta obligației, reclamanta prin înscrisurile depuse la dosar a dovedit atât existența raporturilor contractuale dintre părți cât și îndeplinirea propriilor obligații ce decurg din acestea. Pe cale de consecință, revine pârâtei sarcina de a proba faptul ca între cele doua părți nu mai exista nicio obligație valabila, aceasta fiind stinsa anterior prin plata sau prin orice altă modalitate
Art. 1548 C.civ instituie o prezumție de vinovăție în temeiul căreia culpa debitorului unei obligații contractuale rezultă din simplul fapt al neexecutării. Deci, in materie contractuala operează o prezumție de vinovăție a debitorului, deoarece, in caz de neexecutare sau de executare necorespunzătoare ori cu întârziere a obligației, debitorul, pentru a nu fi angajată răspunderea lui contractuală, trebuie sa facă dovada unei cauze care îl exonerează de răspundere
Întrucât, în concret, pârâta, cu toate că a avut posibilitatea, nu a făcut dovada existenței unei cauze de neimputabilitate, care să o fi împiedicat, în mod justificat să-și îndeplinească în totalitate obligația de plată și nici nu a solicitat administrarea unui înscris din care sa rezulte că a achitat în întregime si în termen obligațiile în cauza, instanța apreciază că neexecutarea îi este imputabilă, prezumția relativă de vinovăție rămânând în ființa.
Având în vedere aceste considerente, precum și facturile depuse la dosar instanța reține că pârâta datorează reclamantei suma de 1053,64 lei reprezentând debit neachitat.
În ceea ce privește clauza penală, în cuprinsul art. 5.2 lit. a) părțile au stipulat că reclamanta, în funcție de propria apreciere, are dreptul să rezilieze contract, fără nicio altă formalitate daca pârâta nu a plătește serviciile furnizate si penalitățile aferente în 20 de zile de la scadenta. Mai mult, în temeiul art. .5.5 pct. ii) pârâta s-a obligat, în situația încetării contractului înainte de expirarea Duratei Inițiale, să plătească reclamantei cu titlu de clauza penala, contravaloarea abonamentelor aferente perioadei cuprinse intre data încetării contractului si și data expirării Duratei Inițiale. Or, potrivit art. 2, convenția în discuție a fost încheiată pe o durată minimă inițială de 1 an, la data de 19.12.2012 și a fost reziliată de către reclamantă la data de 20.07.2013 ca urmare a neplății obligațiilor contractuale.
Pe cale de consecință, raportat la aceste considerente, rezultă că pârâta mai datorează reclamantei și suma de 1620,81 lei cu titlu de clauză penală, reprezentând contravaloarea abonamentelor aferente perioadei cuprinse între data încetării contractului și data duratei inițiale.
În ceea ce privește penalitățile de întârziere, potrivit art. 1535 C.civ. in cazul in care o suma de bani nu este plătita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii de la scadenta pana la momentul plații, in cuantumul convenit sau in lipsa, in cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. De asemenea, conform art. 3.7 coroborat cu art. 3.8 din contractul încheiat între părți, în caz de neplată, debitorul este ținut să plătească penalități de 0,2 % pe zi de întârziere, calculate în funcție de scadența fiecărei facturi, totalul acestora putând depăși cuantumul sumei asupra căreia au fost calculate.
Fața de aceste împrejurări și având în vedere înscrisul depus la fila 6 și necontestat precum și faptul neplății facturilor la scadență, instanța mai reține că pârâta datorează și dobânda în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculată de la data scadenței fiecărei facturi.
Față de considerentele expuse anterior, instanța urmează să admită cererea de chemare în judecată urmează astfel cum a fost formulată și să oblige pârâta la plata sumei de 2374,45 lei cu titlu de debit restant, reprezentând valoarea facturilor neachitate și cuantumul clauzei penale, precum și la plata dobânzii în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculată de la data scadenței fiecărei facturi
Având în vedere modul de rezolvare al cererii de chemare în judecată, precum și dispozițiile art. 1032 C., instanța constată că reclamanta a făcut dovada existenței și întinderii cheltuielilor de judecată provocate de prezentul litigiu, motiv pentru care va obliga pârâta să plătească și suma de 200 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, achitată conform chitanței de la fila 1 din dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. R. & R. S.A., având J40/_/1994, cu sediul în sector 5, București, . 2000 Building, nr. 75, . contradictoriu cu pârâtul C. & E. SOLUTIONS S.R.L., având J40/_/2012, cu sediul în sector 1, București, ., ..
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2374,45 lei cu titlu de debit restant, precum și la plata dobânzii în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere, calculată de la data scadenței fiecărei facturi.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Executorie de drept.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. E. L. A. D.
Pentru Președintele completului
demisionat, semnează,
în baza disp. art. 426 alin. 4 N.C.P.C.,
Președintele Judecătoriei Sectorului 1 București
Red./14.12.2015/4 ex.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 3258/2015. Judecătoria... | Fond funciar. Încheierea nr. 13/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
