Contestaţie la executare. Hotărâre din 02-07-2015, Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 02-07-2015 în dosarul nr. 13329/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
Î N C H E I E R E
Ședința din publică de la 18.06.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de contestatoarea B. G. D. în contradictoriu cu intimata E. K. ROMANIA S.R.L., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista de amânări fără discuții, a răspuns contestatoarea, prin avocat, lipsă fiind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Contestatoarea, prin avocat, solicită amânarea judecării cauzei în vederea luării la cunoștință de anexa nr. 1 depusă la dosar, întrucât aceasta nu a fost comunicată.
Instanța respinge cererea de amânare a judecării cauzei și dispune lăsarea cauzei la ordine, cu permisiunea avocatului contestatoarei de a studia dosarul la bară până la strigarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, a răspuns contestatoarea, prin avocat, lipsă fiind intimata.
Nemaifiind cereri preliminare de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe probe.
Contestatoarea, prin avocat, solicită încuviințarea probelor cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
În baza art. 258 rap. la art. 255 Cod procedură civilă, instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Instanța acordă cuvântul asupra inadmisibilității contestației la titlu, invocată din oficiu, și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul și pe fondul contestației la executare.
Contestatoarea, prin avocat, solicită admiterea acțiunii, având în vedere motivele astfel cum au fost învederate prin cererea de chemare în judecată, iar cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a intimatei, arată că între contestatoarea din cauză și societatea intimată, respectiv societatea creditoare din dosarul de executare, nu a existat o relație contractuală, nu au fost comunicate informații, în sensul că datele personale au fost comunicate acestei societăți, fără acordul părții. Având în vedere acest fapt, cât și pentru motivele astfel cum au fost prezentate în cadrul cererii de chemare în judecată, solicită admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, iar onorariul de avocat este pro bono.
În baza art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
În temeiul art. 396 Cod proc. civilă, având nevoie de timp pentru a delibera, pentru și pentru a permite părților să formuleze concluzii scrise,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 24.06.2014, pentru deliberări.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
Î N C H E I E R E
Ședința din publică de la 24.06.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de contestatoarea B. G. D. în contradictoriu cu intimata E. K. ROMANIA S.R.L., având ca obiect contestație la executare
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 18.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de azi, 24.06.2015, și deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
În temeiul art. 396 Cod proc. civilă, având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a permite părților să formuleze concluzii scrise,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
DISPUNE:
Amână pronunțarea cauzei la data de 02.07.2015, pentru deliberări.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința din publică de la 02.07.2015
Instanța constituită din
Președinte – A. BUȘULESCU
Grefier – A. M.
Pe rol soluționarea cauzei civile formulate de contestatoarea B. G. D. în contradictoriu cu intimata E. K. ROMANIA S.R.L., având ca obiect contestație la executare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 18.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 24.06.2015 și pentru azi, 02.07.2015, când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 03.12.2014, sub nr._, contestatoarea B. G. D. a chemat în judecată pe intimata E. K. ROMANIA S.R.L., formulând contestație la executarea silită împotriva actelor de executare efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc T. G.-D. în dosarul de executare nr. 879/2014, solicitând instanței anularea actelor de executare întocmite și anularea încheierii din 22 octombrie 2014 a Judecătoriei sectorului 1 București în dosarul_/299/2014.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că, pe 02.12.2014 mi s-a adus la cunoștință de angajatorul Daniro Events S.R.L., cu sediul în Mogoșoaia ., județul Ilfov, ca a sosit o adresă prin care expertul judecătoresc T. G.-D. ar fi dispus înființarea popririi executorii la cererea E. K. ROMANIA S.R.L., în baza încheierii din Camera de Consiliu de la 22 octombrie 2014 pronunțată în dosarul nr._/299/2014 al Judecătoriei sectorului 1 București, prin care contestatoarea ar trebui să rămână fără drepturi salariale pana în momentul în care achită suma de 2791,07 lei, reprezentând capital și accesorii plus cheltuieli de executare. Aceasta a învederat că nu i s-a transmis cum s-a calculat acel debit și în baza cărui temei legal și nici care sunt raporturile contractuale cu această creditoare; nu i s-a comunicat niciun act procedural, doar ceea ce a aflat azi de la angajator, necunoscând cum datele sale personale au ajuns la aceasta creditoare fără acordul său expres, iar salariul este sub minimul pe economie deoarece lucrează doar 6 ore, salariul brut fiind de 675 lei și net de 514 lei lunar.
Contestatoarea a solicitat instanței să constate lipsa de calitate procesuală activă a creditoarei în această situație, în condițiile în care eu nu am avut nicio relație contractuală cu aceasta și nici nu i s-a adus la cunoștință că datele sale personale au ajuns la această entitate juridică fără acordul său și că aceasta acționează într-o cauză care privește și pe un terț față de care i se spusese că a intervenit prescripția. Aceasta a contestat și încheierea nr. 1/26.11.2014 a executorului judecătoresc, care nu tine cont de prevederile art. 39 din Legea 188/2000 și care îi majorează debitul cu aproximativ 40% fără sa tina cont de valoarea debitului principal si de sumele lunare pe care nu reușește să le obțină din munca cinstită. De altfel, a arătat că suma de 1102,93 lei reprezentând cheltuieli de executare silita reprezintă aproape 40% din valoarea debitului care ar rezulta din contractual de credit apreciat a fi titlu executoriu, ceea ce înseamnă o majorare substanțiala a sumei pe care o are de plata., motiv pentru care solicită să se facă aplicarea art. 39 din Legea 188/2000.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe prevederile art. 711 și următoarele Cod procedură civilă, Legea 188/2000.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 200,37 lei (fila 295).
Prin cererea precizatoare formulată la data de 09.12.2014, contestatoarea a arătat că formulează contestație la titlu și contestație la executarea silită, realizată cu încălcarea normelor procedurale.
De asemenea, prin cererea precizatoare depusă la data de 12.02.2015, contestatoarea a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a intimatei, în raport de contestatoarea utilizator de card, a excepției de prescriere a executării silite aferentă contractului de emitere card de credit si nu a contractului de credit la care în mod eronat face referire încheierea de ședința din 22.10.2014 pronunțată în dosarul nr._/299/2014 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București; a nelegalității încheierii 1/26.11.2014 a executorului judecătoresc care nu ține cont de prevederile art. 39 (1) lit. a din Legea 188/2000 și de prevederile Codului de procedură civilă și de respectarea termenelor de înștiințare, somare și ulterior trecere la executare silită. Contestatoarea a învederat că titlul executoriu este Contractul de emitere card de credit nr._ din 04.09.2006 încheiat între contestatoare ca utilizator de card și Banca Raiffeisen Bank S.A., în baza acestui contract fiind emis cardul care a avut valabilitate până în luna august 2010 și nu a fost reînnoit. Aceasta a menționat că, deși suntem într-o contestație la executare, titlul executoriu conține clauze abuzive, de genul celor prevăzute la pct. 6, pct. 19, pct. 8, 9, 10, 20 din contract sens, în care invocă și prevederile Legii 193/2000, care este o transpunere a Directivei 93/13/CEE, a jurisprudenței cauza Mostaza Claro care permite inopozabilitatea acestora în raport cu utilizatorul de card.
La data de 13.01.2015, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate, menținerea actelor și formelor de executare silită întocmite în dosarul execuțional nr. 877/2014 de către Biroul Executorului Judecătoresc T. G.-D..
În motivarea întâmpinării, aceasta a arătat că, prin cererea înregistrată, contestatoarea invocă excepția lipsei calității procesuale a creditoarei, însă la data de 04.09.2006 s-a încheiat contractul nr._ între Raiffeisen Bank S.A. în calitate de împrumutător și B. G. D., în calitate de împrumutat. Ca urmare a faptului ca debitoarea nu a achitat în termenul stabilit creditul acordat, Raiffeisen Bank S.A. a cesionat creanța reprezentând credit, dobânda și comisioane aferente ce rezultau din contractul de credit către E. International Beteiligungs-Verwaltungsgesellschaft mbH și Next Capital Investments Limited, acesta din urma împuternicind pe E. K. ROMANIA S.R.L., în vederea recuperării acestei creanțe, contractele de cesiune fiind regăsite la dosarul de executare. Intimata a precizat că aceste cesiuni au fost notate în Arhiva de Garanții Reale Mobiliare și au devenit opozabile contestatorului, conform art. 1579 Noul cod civil prin înscrierea sub numărul 2011-_-ZWH, fiind îndeplinite totodată și condițiile de publicitate. Ulterior, debitoarea a fost și notificată cu privire la aceste cesiuni la domiciliul legal, prin B.E.J. T. G. D., la data de 08.11.2011.
Cu privire la suma solicitată prin executare, intimata a menționat că suma este rezultatul debitului principal in cuantum de 2791.07 RON, reprezentând credit, dobânda si penalizări aferente ce rezultau din Contractul de credit nr._/04.09.2006 încheiat între Raiffeisen Bank S.A și B. G. D., în calitate de împrumutat, la care s-a adăugat suma de 1102,93 lei, reprezentând onorariu executare și cheltuieli de executare (taxa de timbru, înregistrare dosar, formare dosar ș.a.m.d., astfel cum acestea au fost detaliate), suma ce include și TVA-ul aferent, calculată potrivit dispozițiilor legale. Referitor la stabilirea onorariului executorului judecătoresc, intimata a arătat că acesta a fost stabilit conform O.M.J. nr. 2550/C/2006, iar acesta este potrivit cu munca depusa în vederea recuperării creanței ce face obiectul dosarului de executare nr. 879/2014, întrucât executarea silita urmează sa se efectueze atât prin poprire, cât și prin urmărire mobiliara și imobiliară asupra bunurilor care se afla în patrimoniul debitoarei. Referitor la prescrierea dreptului de a cere executarea silită, a indicat intimata că acesta poate curge de la declararea scadentei anticipate a contractului, iar aceasta este o opțiune a creditorului de a declara scadent anticipat creditul si de a solicita de îndată rambursarea creditului si a dobânzilor aferente acestuia, astfel ca nu este obligatoriu a se declara scadent anticipat creditul în situația în care împrumutatul nu mai plătește la scadență ratele. În atare situație se poate retine ca depunerea cererii de executare silita de către creditor are semnificația declarării scadenței anticipate a contractului de credit, astfel că singura dată pentru care se poate spune ca are semnificația declarării scadentei anticipate a creditului este data de 02.10.2014, data solicitării executării silite.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 208 și 632 Cod procedură civilă.
La solicitarea instanței, Biroul Executorului Judecătoresc T. G.-D. a depus, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, dosarul de executare nr. 879/2014.
În baza art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind proba pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
În fapt, prin cererea înregistrată la data de 26.09.2014 la Biroul Executorului Judecătoresc T. G.-D. (fila 23, vol. I), intimata E. K. ROMANIA S.R.L., a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr._ din data de 04.09.2006, încheiat între Raiffeisen Bank S.A., în calitate de împrumutător, și B. G. D., în calitate de împrumutat, formându-se dosarul de executare nr. 879/2014.
Executarea silită împotriva contestatoarei a fost încuviințată prin Încheierea din data de 22.10.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2014 (fila 110, vol. I).
Prin Încheierea nr. 01/26.11.2014, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 1102,93 lei, sumă compusă din: 346,09 lei onorariu executor judecătoresc cu TVA, 372 lei cheltuieli de executare silită conform art. 669 Cod procedură civilă, 20 lei taxa ITM, 20 lei taxa judiciară de timbru executare, 1,24 lei înregistrare dosar, 12,40 lei formare dosar în format electronic, 294 lei taxe poștale, 37,20 lei arhivare dosar (fila 113, vol. I).
La data de 26.11.2014 s-a emis somația mobiliară, prin care s-a pus în vedere contestatoarei-debitoare să achite intimatei-creditoare suma totală de 3894 lei, din care suma de 2791,07 lei reprezentând debit neachitat, iar suma de 1102,93 lei reprezentând cheltuieli de executare (fila 114, vol. I).
De asemenea, prin adresele emise la data de 26.11.2014 către terții popriți, executorul judecătoresc a dispus înființarea popririi asupra veniturilor debitoarei până la concurența sumei totale de 3894 lei, din care suma de 2791,07 lei reprezentând debit neachitat, iar suma de 1102,93 lei reprezentând cheltuieli de executare (filele 115-120, 159-188, vol. I).
Aceasta fiind situația de fapt, instanța reține că, potrivit art. 712 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
Pentru a interveni anularea actelor de executare silită este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții, prevăzute de art. 712 alin. (1)coroborat cu art. 175 Cod procedură civilă: 1. să existe nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare; 2. să se fi produs o vătămare a unui drept sau interes legitim; 3. această vătămare să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului.
Analizând contestația la executare raportat la motivele invocate de către contestatoare, instanța reține că aceasta este neîntemeiată, prin raportare la următoarele motive:
- În privința motivului de nulitate invocat de contestatoare, în sensul lipsei calității de creditoare a intimatei E. K. ROMANIA S.R.L. în cadrul executării silite, instanța reține că acesta este neîntemeiat.
În primul rând, instanța învederează că titlul executoriu reprezentat de Contractul de credit nr._ din data de 04.09.2006 a fost valabil încheiat, fiind asumat prin semnătură de ambele părți (Raiffeisen Bank S.A., în calitate de împrumutător, și B. G. D., în calitate de împrumutat), iar în cuprinsul acestuia s-au prevăzut condițiile de creditare, modalitatea de rambursare și dobânda, precum și drepturile și obligațiile părților.
În al doilea rând, prin Contractul de vânzare și cesiune de creanțe încheiat la data de 19.08.2013, Raiffeisen Bank S.A. a cesionat creanța reprezentând credit, dobânda și comisioane aferente ce rezultau din contractul de credit menționat către E. International Beteiligungs-Verwaltungsgesellschaft mbH, Next Capital Investments Limited și E. Investment RO GmbH (filele 76-95, 35-70, vol. I), acesta din urma împuternicind pe E. K. ROMANIA S.R.L., în vederea recuperării creanței (filele 71-72, vol. I). Contractul de cesiune a fost notat la Arhiva de Garanții Reale Mobiliare (filele 286-290, vol. I), înscrierea sub numărul 2011-_-ZWH, fiind îndeplinite condițiile de publicitate, conform art. 1579 Noul Cod Civil, debitoarea fiind notificată cu privire la cesiune la domiciliul legal, prin B.E.J. T. G. D., la data de 08.11.2011 (filele 274-275, vol. I).
Astfel, instanța reține faptul că cesiunea de creanță reprezintă operațiunea juridică prin intermediul căreia o persoană, numită cedent, transmite către o altă persoană, numită cesionar, creanța pe care o deține împotriva unei a treia persoane, numită debitor cedat. Ca urmare a cesiunii de creanță, cesionarul ia locul cedentului, dar creanța își păstrează natura juridică și garanțiile care o însoțesc.
Ca atare, prin încheierea Contractului de cesiune de creanțe menționat, creanța deținută împotriva contestatoarei B. G. D. s-a transmis între aceștia, contestatoarea fiind ținută să achite datoria către cesionar. Astfel, intimata E. K. ROMANIA S.R.L. și-a justificat calitatea de creditoare în prezenta cauză, având astfel posibilitatea de a solicita executarea silită a contestatoarei-debitoare. De asemenea, instanța constată și faptul că prin înscrisurile depuse la dosar, în special prin împuternicirea aflată la filele 71-72, vol. I din dosar, E. K. ROMANIA S.R.L. și-a justificat calitatea de mandatară a E. Investment RO GmbH, fiind astfel neîntemeiate susținerile contestatoarei referitoare la lipsa calității de creditoare a E. K. ROMANIA S.R.L.
Faptul că cesionarul este o societate comercială, iar nu o bancă, nu reprezintă un impediment pentru încheierea contractului de cesiune de creanță, neexistând nicio dispoziție legală care să interzică încheierea unor contracte de cesiune de creanță între bănci și societăți comerciale, prin care să se urmărească încasarea sau recuperarea unor creanțe neperformante.
De asemenea, instanța reține faptul că cesiunea de creanță îi este opozabilă contestatoarei, fiindu-i notificată acesteia la data de 08.11.2011, astfel cum reiese din înscrisurile depuse la 274-275 - vol. I din dosar.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. a din Titlul VI al Legii nr. 99/1999, care reglementează regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare, toate cesiunile drepturilor de creanță sunt supuse dispozițiilor referitoare la ordinea de prioritate, publicitatea și executarea garanțiilor reale mobiliare, iar potrivit dispozițiilor art. 29 alin. 1 din același act normativ, garanțiile reale și sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidența prezentului titlu, îndeplinesc condiția de publicitate din momentul înscrierii avizului de garanție reală la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare. Din interpretarea tuturor acestor dispoziții legale, instanța apreciază că prin înscrierea cesiunii de creanță în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare au fost îndeplinite condițiile de publicitate și opozabilitate față de debitorul cedat, acesta fiind ținut să achite datoria către creditorul-cesionar înscris în arhivă.
Astfel, în cauză s-a făcut dovada existenței raporturilor contractuale între părți, iar prin nerespectarea de către debitoarea-contestatoare a obligației de restituire a sumei împrumutate la termen, conform art. 1584 Cod civil, i s-a produs intimatei-creditoare un prejudiciu patrimonial cert, echivalent cu suma de bani nerestituită. Instanța mai reține faptul că, raportat la prevederile art. 1082 Cod civil, în materie contractuală vina debitorului este prezumată, iar contestatoarea-debitoare nu a făcut dovada unei cauze exoneratoare de vinovăție cu privire la nerespectarea obligațiilor contractuale.
Totodată, contractele de cesiune de creanțe depune la dosar întrunesc toate condițiile de validitate prevăzute de art. 948, 1391-1399 Vechiul Cod civil, fiind obligatorii pentru părți conform art. 969 Vechiul Cod civil și opozabile contestatoarei prin notificare.
- Referitor la prescripția dreptului de a cere executarea silită, invocată prin acțiune de către contestatoare, instanța reține că potrivit art. 705 alin. 1 și 2 Cod procedură civilă, „(1) Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripție este de 10 ani. (2) Termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită. În cazul hotărârilor judecătorești și arbitrale, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii lor definitive”.
Instanța reține că, în speță, Contractul de emitere card de credit nr._ din data de 04.09.2006 a fost încheiat pe durată nedeterminată, așa cum se prevede în cuprinsul acestuia, la art. 24 lit. a, părțile stabilind că acesta încetează exclusiv prin reziliere sau denunțare.
Astfel, în situația în care împrumutatul nu mai plătește ratele la scadență, creditoarea are posibilitatea de a declara scadent creditul și de a solicita de îndată rambursarea creditului și a dobânzilor aferente acestuia, astfel încât, în această situație, termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită va curge de la declararea scadenței creditului.
În speță, situația depunerea cererii de executare silită de către creditoare are semnificația declarării scadenței contractului de credit, astfel că singura dată care are semnificația declarării scadenței creditului este data de 26.09.2014, data înregistrării cererii de executare silită.
Având în vedere aspectele învederate mai sus, instanța reține faptul că executarea silită în cadrul dosarului de executare nr. 879/2014 al B.E.J. T. G.-D. s-a efectuat în mod legal, în cadrul termenului de prescripție a executării silite, în baza unui titlu executoriu valabil, la solicitarea unui creditor care și-a justificat calitatea în cauză.
- În privința legalității Încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare, instanța stabilește că, în conformitate cu art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, iar sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Categoria cheltuielilor de executare cuprinde taxele de timbru necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare silită, onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, precum și alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Dispozițiile legale enunțate prevăd expres că aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 aplicându-se în mod corespunzător.
Astfel, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin încheierea executorului judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă.
Sumele plătite cu titlul de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli de executare și, față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat în funcție de cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Prin Încheierea nr. 01/26.11.2014, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum total de 1102,93 lei, sumă compusă din: 346,09 lei onorariu executor judecătoresc cu TVA, 372 lei cheltuieli de executare silită conform art. 669 Cod procedură civilă, 20 lei taxa ITM, 20 lei taxa judiciară de timbru executare, 1,24 lei înregistrare dosar, 12,40 lei formare dosar în format electronic, 294 lei taxe poștale, 37,20 lei arhivare dosar (fila 113, vol. I).
Astfel, instanța constată că, în speță, cuantumul onorariului executorului judecătoresc a fost stabilit cu respectarea dispozițiilor O.M.J. nr. 2550/2006, suma de 346,09 lei, care constituie onorariul executorului judecătoresc (TVA inclus), respectă valoarea de maxim 10% din valoarea creanței, stabilită de art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000 și din Ordinul Ministrului Justiției nr. 2550/2006, astfel cum a fost modificat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2561/2012.
Referitor la celelalte cheltuieli de executare, acestea sunt pe deplin justificate de actele efectuate în dosarul de executare nr. 879/2014, având în vedere tarifele stabilite prin Anexa la Hotărârea Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 19/2010.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare.
- Referitor la capătul de cerere având ca obiect contestația la titlu, prin care s-a invocat caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la pct. 6, pct. 19, pct. 8, 9, 10, 20 din contractul de credit, instanța reține că acesta este inadmisibil.
Potrivit art. 712 alin. 2 Codul de procedură civilă, invocat de contestatoare (în prezent art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă), în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.
Instanța subliniază că, în speță, au fost apreciate ca fiind admisibile pe calea contestației la executare motivele invocate de contestatoare referitoare calitatea de creditoare a intimatei E. K. ROMANIA S.R.L. în cadrul executării silite, precum și cele referitoare la valabilitatea contractului de credit și a cesiunii de creanțe, instanța procedând la analizarea acestora, conform expunerii de mai sus.
Însă, textul art. 713 alin. 2 Cod procedură civilă prevede invocarea de motive, de apărări privitoare la fondul dreptului, iar nu ca petit distinct, în cazul în care există cale specifică pentru desființarea titlului executoriu.
În cauză, pentru constatarea caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la pct. 6, pct. 19, pct. 8, 9, 10, 20 din contractul de credit există calea specifică prevăzută de Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori. Într-adevăr, conform art. 12 alin. 1 din Legea nr. 193/2000, consumatorul, căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive, are dreptul de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii. Dar, în speța dedusă judecății, contestatoarea nu a invocat nulitatea clauzei ca si excepție pe calea contestației la executare propriu-zise, ci a formulat un capăt de cerere distinct având ca obiect contestație la titlu.
Astfel, instanța reține că, pe calea prezentei contestații la titlu, nu poate pronunța o hotărâre prin care să se constate, în dispozitiv, nulitatea clauzelor invocate, deoarece intenția legiuitorului, prin art. 713 alin. 2 codul de procedură civilă a fost numai de a permite efectuarea unor apărări împotriva titlului executoriu, nu de a înlocui acțiunea în anulare cu o alta, sui generis.
Mai mult, instanța subliniază că dispozițiile contractuale invocate de către contestatoare ca fiind abuzive nu au legătură în mod direct cu executarea silită ce formează obiectul dosarului de executare nr. 879/2014, nefiind opuse intimatei sub forma unor apărări față de caracterul datorat/nedatorat al debitului ori cuantumul acestuia.
Totodată, instanța reține că, prin cererea precizatoare depusă la data de 12.02.2015, contestatoarea a invocat caracterul abuziv al clauzelor cuprinse la pct. 6, pct. 19, pct. 8, 9, 10, 20 din contract cu titlul de exemplificare, aceasta precizând că titlul executoriu conține clauze abuzive „de genul celor prevăzute la pct. 6, pct. 19, pct. 8, 9, 10, 20 din contract”, neprecizând în niciun fel motivele pentru care apreciază aceste clauze ca fiind abuzive și legătura acestora cu prezenta procedură de executare silită.
Dând eficientă juridică considerentelor expuse, instanța va respinge contestația la titlu, ca inadmisibilă.
În virtutea principiului disponibilității, instanța va lua act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de către contestatoarea B. G. D., cu domiciliul în ., sector 1, București, în contradictoriu cu intimata E. K. ROMANIA S.R.L., cu sediul . Business Park, nr. 10A, clădirea C3, ., București.
Respinge, ca inadmisibilă, contestația la titlu.
Ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 02.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. Bușulescu A. M.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904
Red. A.B./ Dact. A.B., A.M.
4 ex./ 18.11.2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 12034/2015. Judecătoria... | Autorizarea intrării în încăperi. Art. 384 ind.1 al. 2... → |
|---|
