Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 01-07-2015 în dosarul nr. 13292/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr._/2015
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01.07.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Ș. C. M.
GREFIER: B. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator I. P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI și pe intimata I. P. domiciliu ales la av. la SCA WINZER, M., având ca obiect contestație la executare SUSPENDARE EXECUTARE DOSAR NR. 1379/2014
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 24.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 01.07.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 10.04.2015, sub nr._, contestatorul Instituția P. Municipiului București a formulat contestație la executare împotriva procedurilor de executare din dosarul nr. 1379/2014 al B. T. A.-M. și T. N.-V., solicitând admiterea contestației și anularea actelor prin care se dispune înființarea popririi asupra conturilor sale și suspendarea executării, în baza art. 718 alin. 1 C.pr.civ.
In motivarea contestației se arată că prin adresa înregistrată sub nr. 5736/31.03.2015, Instituția P. Municipiului București a fost înștiințată de înființarea popririi, în dosarul de executare nr. 1379/2014, privind titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 8003/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, Secția civilă, în dosarul nr._/300/2010, în condițiile în care atât actele de executare cât și titlul executoriu se referă la o altă autoritate cu atribuții distincte de cele ale Instituției P. Municipiului București, respectiv Comisia Municipiului București pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. A mai arătat că, Instituția P. nu este debitoare obligată în raport de sentința civilă nr. 8003/25.06.2014, aceasta având atribuții distincte de cele ale Comisiei.
În drept au fost invocate dispozițiile art . 711, 714, 718 din C.pr.civ., art. 7 din O.G. 22/2002.
În probațiune contestatoarea a depus înscrisurile de la filele 7-18.
La data de 11.05.2015 intimata I. P., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, intimata a arătat că prin sentința civilă menționată a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată Comisia Municipiului București de pe lângă Instituția P., comisia neavând personalitate juridică și nici fonduri distincte de ale Instituției P., căreia îi este subordonată. A mai arătat că, președintele comisie este chiar Prefectul astfel cum prevede art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 205-208 C..
La dispoziția instanței, a fost depus dosarul de executare silită nr. 1379/2014 de pe rolul B. T. A.-M. și T. N.-V..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Pe fondul cauzei, instanța reține că prin sentința civilă nr. 8003/25.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._/300/2010, a fost admisă cererea formulată de către reclamanta I. P., în contradictoriu cu pârâții Subcomisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar sector 2 și Comisia Municipiului București de Aplicare a Legii Fondului Funciar și au fost obligați cei din urmă să reconstituie reclamantei dreptul de proprietate pentru suprafața de teren de 270 mp și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 lei. Prin cererea de executare silită depusă la data de 09.10.2014 creditoare I. P. a solicitat executare silită în baza sentinței menționate, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 1379/2014 pe rolul B. T. A.-M. și T. N.-V..
Prin încheierea din data de 25.03.2015 au fost stabilite cheltuieli de executare în cuantum de 784 lei iar prin adresa din 25.03.2015 a fost înființată poprirea asupra conturilor P. Municipiului București (în prezent Instituția P. Municipiului București)- Comisia Municipiului București de aplicare a Legii Fondului funciar pentru suma de 2.284 lei
În drept, potrivit art. 711 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
Problema de drept ce trebuie tranșată în prezentul dosar este aceea de a stabili împotriva cui se poate porni executarea silită în cazul în care entitatea obligată printr-o hotărâre judecătorească este Comisia Municipiului București de Aplicare a Legii Fondului Funciar.
Pentru rezolvarea problemei supusă discuției este necesar, pe de o parte, a se cerceta dispozițiile legale privitoare la natura juridică a instituției „Comisia Municipiului București de aplicare a Legii Fondului funciar” iar, pe de altă parte, a se verifica conexiunile acestei reglementări cu asigurarea dreptului fundamental de acces la o instanță judecătorească (art. 6 din CEDO) .
În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa cã "dreptul la un tribunal garantat de art. 6 alin. 1 din Convenție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părți. Executarea unei sentințe, a oricărei instanțe, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din «proces» în sensul art. 6". (cauzele . României, 2007, I. împotriva Greciei, 1997).
Procedând la acest demers judiciar se constată următoarele:
a) Potrivit art. 12 alin. 1), 2) și 3) din legea nr. 18/1991:
(1) In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor îndreptățiți si eliberării titlurilor de proprietate, in fiecare ., se constituie, prin ordinul prefectului, o comisie condusa de primar.
(2) Comisiile comunale, orășenești sau municipale vor funcționa sub îndrumarea unei comisii județene, numita prin ordinul prefectului si condusa de acesta.
(3) Procedura de constituire si modul de funcționare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate se vor stabili prin hotărâre a Guvernului in termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi. Din comisii vor face parte cetățeni desemnați de obște din toate categoriile îndreptățite, specialiști si funcționari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetățenii vor fi desemnați proporțional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare .>
b)Potrivit art. II din Legea nr. 263/2006
(1) Salariații instituțiilor publice implicați in mod direct in aplicarea legilor fondului funciar, membrii in comisiile constituite in baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare, beneficiază de un spor lunar de dificultate de pana la 50% din salariul de încadrare, pe o perioada de un an calculata de la data intrării in vigoare a prezentei legi. Stabilirea salariaților care beneficiază de acest drept si a cuantumului sporului ce se acorda se face anual de către conducătorul instituției implicate in aplicarea dispozițiilor legale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra proprietarii funciare, in limita fondurilor alocate pentru plata salariilor.
(2) Reprezentanții foștilor proprietari deposedați sau moștenitorii acestora care au solicitat terenuri in termenul legal, membrii in comisiile constituite in baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare, beneficiază de o indemnizație echivalenta cu media sumelor reprezentând sporurile acordate celorlalți membri ai comisiei, salariați ai instituțiilor publice.
(3) J. prevăzute la alin. (2) vor fi asigurate din bugetul unității administrativ-teritoriale in care funcționează comisia."
c) Art. 51 și art. 52 din Legea nr. 18/1991 au următorul conținut:
Art. 51.
Comisia județeana este competenta sa soluționeze contestațiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale.
Art. 52.
1) In sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia județeana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdicționala.
(2) Comisia județeana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozițiile C o d u l u i d e procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
(3) Prevederile art. 274 din C o d u l d e procedura civila sunt aplicabile.
d) Potrivit art. 274 alin. 1) C proc civ:
„Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”
e) Prin HG nr. 890/2005 s-a aprobat Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor
Potrivit art. 3 din HG nr. 890/2005:
Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Așezării Rurale vor asigura realizarea atribuțiilor și responsabilităților stabilite prin Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, și vor propune Guvernului măsurile necesare.
Potrivit art. 4 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005:
(1) Comisia județeana sau a municipiului București este numită prin ordin al prefectului și va avea următoarea componenta:
a)prefectul - președintele comisiei;
b) subprefectul desemnat de prefect - în caz de indisponibilitate determinata de boala, demisie sau suspendare a prefectului preia prerogativele acestuia;
c) secretarul general al instituției prefectului - secretarul comisiei;
d) directorul direcției de contencios administrativ și controlul legalității;
e) directorul oficiului județean de cadastru și publicitate imobiliară;
e^1) directorul executiv al direcției pentru agricultura și dezvoltare rurală județeana sau a municipiului B;
f) reprezentantul teritorial al Agenției Domeniilor Statului;
g) directorul sucursalei teritoriale a Administrației Naționale "Îmbunătățiri Funciare" - S.A.;
h) un reprezentant desemnat de consiliul județean respectiv al Municipiului B;
i) inspectorul-șef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia;
j) directorul direcției silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva sau împuternicitul acestuia;
k) un reprezentant al Asociației Proprietarilor de Păduri din România;
l) un reprezentant al Asociației Administratorilor de Păduri;
m) un reprezentant al asociațiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite;
(2) În vederea sprijinirii comisiei județene pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prin ordin al prefectului se constituie un colectiv de lucru compus din specialiști, delegați pe toatã durata funcționării comisiei de către conducătorii instituțiilor, agenților economici sau asociaților prevăzuți la alin. (1).
Din conținutul textelor de lege expuse mai sus, instanța reține următoarele:
Comisia Municipiului București pentru aplicare a Legii Fondului Funciar este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicțională (potrivit art. 52 alin. 1 din Legea nr. 18/1991), este numită de Instituția P. Municipiului București și are o componență complexă – formată din 12 persoane, 10 dintre acestea fiind reprezentând anumite instituții sau autorități publice.
Potrivit art. 52 alin. 2) din Legea nr. 18/1991„Comisia județeana si cea locala au, in limitele competentei lor si prin derogare de la dispozițiile C o d u l u i d e procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, …” iar potrivit alineatului 3) al aceluiași articol această instituție poate obține cheltuieli de judecată în cazul în care câștigă un proces, respectiv poate fi obligată la plata de cheltuieli de judecată atunci când pierde un proces - „ Prevederile art. 274 din C o d u l d e procedura civila sunt aplicabile.”
Atunci când pierde un proces și se solicită și se dovedesc efectuarea unor cheltuieli de judecată de către partea care a câștigat, Comisia Municipiului București va fi obligată prin hotărârea instanței la plata acestor cheltuieli.
Regula generală instituită la art. 622 C.pr.civ. (art. 3711 C proc civ 1865) prevede că obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe se aduce la îndeplinire de bunăvoie, în caz contrar ea fiind adusă la îndeplinire prin executare silită. Așadar, atunci când prin hotărârea unei instanțe Comisia Municipiului București este obligată la plata unei sume de bani această autoritate trebui să plătească de bunăvoie suma respectivă către creditor, în caz contrar fiind pasibilă de executare silită. Numai că, cercetând conținutul tuturor dispozițiilor legale care reglementează procedura de constituire, atribuțiile si funcționarea acestei Comisii se constată că această autoritate publică nu are însă un patrimoniu propriu din care să-și execute obligațiile stabilite în sarcina sa.
În aceste condiții, instanța constată că se impune necesitatea identificării soluției ce trebuie adoptată pentru realizarea dreptului creditorului stabilit printr-o hotărâre judecătorească.
A interpreta că, în fapt, dispozițiile din cuprinsul unei hotărâri judecătorești prin care Comisia Municipiului București este obligată la plata unei sume de bani nu pot fi realizate niciodată (deoarece această Comisie nu are un patrimoniu propriu) înseamnă a ajunge la o concluzie contrară voinței legiuitorului, exprimată în mod lipsit de orice echivoc prin art. 52 alin. 2) și 3) din legea nr. 18/1991, unde s-a prevăzut legitimitatea procesuală a acestei autorități și faptul că poate fi obligată la cheltuieli de judecată.
O astfel de interpretare, prin urmare, este exclusă.
În aplicarea principiului „norma legală trebuie interpretată în sensul de a produce efecte, iar nu în sensul de a nu produce astfel de efecte” se impune identificarea soluției ce trebuie aplicată pentru ca creditorul să-și poată realiza dreptul său stabilit prin hotărâre judecătorească în contradictoriu cu Comisia Municipiului București.
În acest sens instanța apreciază că 2 soluții pot fi puse în discuție:
1) creditorul să-și poată realiza creanța sa prin executarea declanșată împotriva membrilor ce fac parte din Comisia Municipiului București;
2) creditorul să-și poată realiza creanța sa prin executarea unei alte instituții publice.
Instanța reține că prima dintre variantele puse în discuție nu poate fi acceptată deoarece:
- interpretând teleologic dispozițiile art. 52 din Legea nr. 18/1991 nu se poate ajunge la concluzia rațională și pertinentă că voința legiuitorului ar fi fost în sensul că executarea silită a sumelor de bani stabilite în sarcina Comisiei Municipiului București se face, în fapt, prin executarea fiecăruia dintre membrii ce fac parte din Comisie sau doar a unora dintre aceștia. Ar apărea impedimente serioase în ceea ce privește determinarea gradului de culpă a fiecăruia dintre membrii Comisiei, în ceea ce privește natura juridică a răspunderii – solidară sau divizibilă, aspecte neclarificate prin vreo normă legală și generatoare de conflicte noi. De asemenea, ar constitui o soluție inedită și contrară tuturor celorlalte reglementări din dreptul intern privitoare la răspunderea unei autorități publice a statului.
- creditorul s-ar afla într-o situație total nefavorabilă deoarece s-ar afla într-o situație de incertitudine în ceea ce privește persoana sau persoanele din cadrul Comisiei împotriva căreia ar trebui să se îndrepte cu executarea, existând șanse destul de mari să i se poată opună o contestație serioasă cu privire la inexistența vreunei culpe a persoanei împotriva căreia a început executarea, cu privire la cuantumul sumei pe care l-ar putea solicita de la un anumit membru, fiind nevoit astfel să parcurgă un alt proces pe fond.
În aceste condiții, instanța reține că singura soluție posibilă este aceea ca obligațiile bănești stabilite în sarcina Comisiei Municipiului București să fie executate de către o altă instituție sau autoritate publică ce deține un patrimoniu.
În ceea ce privește identificarea acestei instituții, instanța apreciază că aceasta trebuie să aibă atribuții concrete în materia aplicării legii fondului funciar și, în plus, să fie învestită cu autoritate de stat.
Potrivit art. 3 din HG nr. 890/2005 (text expus mai sus) instanța reține că două dintre ministerele ce fac parte din structura Guvernului României au obligația și competența de a „asigura realizarea atribuțiilor și responsabilităților stabilite prin Legea nr. 1/2000 … și prin Legea nr. 18/1991”. Este vorba despre Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Așezării Rurale.
Constatând că:
- prefectul are calitatea de președinte al Comisiei județene;
- prefectul sprijină Comisia județeană prin constituirea unui colectiv de lucru compus din specialiști;
- prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local;
- secretariatul Comisiei este asigurat de secretarul Instituției P.;
- potrivit art. 7 din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului Ministerul Administrației și Internelor finanțează activitatea instituției prefectului,
Instanța apreciază că Instituția P. este instituția publică ce trebuie să plătească sumele de bani stabilite prin hotărâri judecătorești în sarcina Comisiei Municipiului București de aplicare a legilor fondului funciar – autoritate publică la nivel județean.
Având în vedere considerentele expuse anterior, instanța constată neîntemeiate criticile expuse de către contestator, urmând să respingă ca neîntemeiată contestația la executare.
În ceea ce privește cererea de suspendare a actelor de executare și a executării silite, instanța reține că, potrivit art. 718 alin. 1 C.pr.civ., până la soluționarea contestației sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, se poate dispune suspendarea executării.
Astfel, având în vedere soluția care va fi pronunțată în cauză cu privire la contestația la executare, instanța va respinge cererea de suspendare a actelor de executare și a executării silite, ca rămasă fără obiect.
În temeiul art. 717 alin. 2 C.pr.civ., instanța va obliga contestatorul la plata către B. T. A.-M. și T. N.-V. a sumei de 48 lei reprezentând cheltuieli fotocopiere dosar de executare.
În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, se va comunica din oficiu și de îndată B. T. A.-M. și T. N.-V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatorul INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în Piața Presei Libere, nr. 1, corp B, sector 1, în contradictoriu cu intimata I. P., cu domiciliul ales la SCA Winzer, M., Apircioaie și Asociații în București, Piața Națiunilor Unite, nr. 3-5, ., ., ca neîntemeiată
Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
În temeiul art. 717 alin. 2 C.pr.civ., obligă contestatorul la plata către B. T. A.-M. și T. N.-V. a sumei de 48 lei reprezentând cheltuieli fotocopiere dosar de executare.
În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre, după rămânerea definitivă, se va comunica din oficiu și de îndată B. T. A.-M. și T. N.-V..
Cu apel in 10 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.07.2015.
P., GREFIER,
24 Iulie 2015
Red./Teh.C.Ș./I.B.
4 ex
← Acţiune în constatare. Încheierea nr. 16/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
---|