Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 13430/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr._/2015
Ședința publică din data de 6 iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: E. A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A. în contradictoriu cu intimatul N. N. S., având ca obiect contestație la executare și întoarcere executare în dosarul de executare nr. 666/2015.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, reprezentat de avocat Bătăilă G., care depune împuternicire avocațială, lipsind contestatoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că societatea contestatoare a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru și înscrisuri.
În temeiul art. 219 alin. 2 Cod de procedură civilă, instanța verifică din oficiu procedura de citare cu partea lipsă și constată că aceasta a fost legal îndeplinită.
În conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, instanța își verifică, din oficiu, competența și stabilește că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze contestația la executare, conform art. art. 714 alin. 1 și 651 alin. 1 Cod procedură civilă.
În conformitate cu art. 237 alin. 2 pct. 7 Cod procedură civilă, constatând că nu s-au formulat cereri prealabile și au fost soluționate excepțiile invocate, instanța acordă cuvântul părților cu privire la probele solicitate.
Intimatul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar.
În temeiul art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o legală, admisibilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei. Instanța constată faptul că societatea contestatoare nu a solicitat administrarea probei cu expertiză contabilă judiciară pentru determinarea cuantumului drepturilor salariale datorate.
Constatând probatoriul complet administrat, în temeiul art. 244 Cod procedură civilă, instanța declară cercetarea procesului încheiată și, în temeiul art. 392 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților pentru susținerea cererilor și apărărilor formulate.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată și depune note scrise. Fără cheltuieli de judecata.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 13.05.2015, sub nr._, contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A. a formulat în contradictoriu cu intimatul N. N. S. contestație împotriva executării silite efectuate de Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V. în dosarul de executare nr. 666/2015, prin care a solicitat anularea încheierii de eliberare sume întocmită în data de 17.04.2015, anularea încheierii prin care au fost stabilite cheltuielile de executare silită, întoarcerea executării și restituirea sumelor nedatorate, anularea raportului de expertiză prin care a fost stabilit debitul urmărit silit, precum și obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că executarea silită pentru suma de 9.386,37 lei a fost începută în baza Sentinței civile nr. 9858/22.10.2014 pronunțată de Tribunalul București în Dosarul nr._/3/2014, fără ca executorul să comunice raportul de expertiză prin care a fost stabilit cuantumul debitului urmărit silit, fiind încălcate prevederile art. 656 alin. 3 Cod procedură civilă.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 711 și următoarele, art. 722 alin. 1 și art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă și ale art. 39 din Legea nr. 188/2000.
În dovedirea susținerilor sale, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 874,32 lei.
Intimatul, deși i s-au comunicat contestația la executare și înscrisurile atașate, nu a formulat întâmpinare în termenul acordat conform art. 201 alin. 1 și alin. 5 Cod procedură civilă.
La solicitarea instanței, în temeiul art. 717 alin. 2 Cod procedură civilă, Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V. a comunicat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, înscrisurile din Dosarul de executare nr. 666/2015, cheltuielile de comunicare fiind de 44,74 lei.
Instanța a încuviințat și a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea ambelor părți.
Analizând probele administrate în vederea soluționării contestației la executare, instanța constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 9858 din 22.10.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr._/3/2013, contestatoarea C. Națională de Căi Ferate CFR S.A. a fost obligată să plătească către mai mulți salariați, printre care și intimatul N. N. S., diferențele dintre drepturile salariale cuvenite în raport de salariul de bază minim brut de 700 lei și cele efectiv plătite, pentru perioada_10, actualizate cu rata inflației la data plății efective, precum și la plata dobânzii legale aferente calculate de la data scadenței fiecărei obligații de plată a drepturilor salariale și până la data plății efective.
La data de 17.04.2015, creditorul N. N. S. a formulat împotriva contestatoarei cerere de executare a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 9858 din 22.10.2014 pronunțată de Tribunalul București, pentru plata sumei de 9.386,37 lei, aceasta fiind stabilită prin Raportul de expertiză contabilă întocmit la data de 8.04.2015 de către expertul contabil Ș. G..
Prin Încheierea din 17.04.2015 emisă Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V. a fost deschis dosarul de executare silită nr. 666/2015 și a fost încuviințată executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 9858 din 22.10.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr._/3/2013.
Prin Încheierea nr. 2 din 17.04.2015, executorul judecătoresc a stabilit suma de 2.435,91 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, aceasta fiind formată din onorariul expertului contabil în valoare de 900 lei, onorariul executorului judecătoresc în valoare de 1.163,91 lei și cheltuieli necesare desfășurării executării silite în valoare de 372 lei.
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitoarei de către mai mulți terți popriți, până la încasarea sumei totale de 11.822,28 lei, debitoarea fiind înștiințată despre această măsură prin adresa comunicată la data de 22.04.2015.
Aceasta fiind situația de fapt, instanța reține că, potrivit art. 712 alin. 1 Cod procedură civilă (republicat), împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
În prezenta cauză, invocarea necomunicării raportului de expertiză contabilă extrajudiciară prin care s-a calculat cuantumul drepturilor salariale cuvenite creditorului, înainte de începerea executării silite, este neîntemeiată, având în vedere că nu există nicio dispoziție legală care să prevadă obligația comunicării acestui înscris de către executorul judecătoresc, precum și că poprirea se înființează fără somație, conform art. 783 alin. 1 Cod procedură civilă, astfel încât nu sunt incidente dispozițiile art. 667 alin. 1 Cod procedură civilă referitoare la înștiințarea debitorului.
Contestarea valorii drepturilor salariale actualizate cu indicele de inflație și a dobânzii legale stabilite prin raportul de expertiză întocmit la data de 8.04.2015 de către expertul contabil Ș. G. este neîntemeiată, întrucât debitoarea-angajator nu a prezentat propriul mod de calcul al drepturilor salariale datorate în temeiul Sentinței civile nr. 9858 din 22.10.2014 pronunțată de Tribunalul București și nici nu a solicitat administrarea unei expertize contabile judiciare pentru stabilirea unui alt cuantum al creanței, o asemenea probă neputând fi dispusă din oficiu în lipsa unei minime motivări din care să rezulte suma pe care contestatoarea consideră că nu o datorează.
Referitor la legalitatea Încheierii privind cheltuielile de executare nr. 2 din 4.02.2015, instanța stabilește că, în conformitate cu art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, iar sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Categoria cheltuielilor de executare cuprinde taxele de timbru necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare silită, onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, precum și alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Dispozițiile legale enunțate prevăd expres că aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 aplicându-se în mod corespunzător.
Astfel, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin încheierea executorului judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 670 alin. 2 Cod procedură civilă.
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli de executare și, față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat în funcție de cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Se constată că, în cauză, executorul judecătoresc a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului său dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, onorariul de 1.163,91 lei fiind format din suma de 938,64 lei care reprezintă 10% din creanța de 9.386,37 lei, la care s-a adăugat taxa pe valoare adăugată în cuantum de 24% din onorariu, respectiv 225,27 lei.
Executorul judecătoresc a individualizat separat onorariul său și cheltuielile necesare desfășurării executării silite, cuantumul acestora fiind de 300 lei, la care s-a adăugat taxa pe valoare adăugată de 24%. Cheltuielile necesare desfășurării executării silite în cuantum de 300 lei, sunt într-un cuantum corespunzător costurilor pe care le presupune înregistrarea și formarea dosarului, redactarea și comunicarea actelor de executare, respectiv arhivarea dosarului de executare. Stabilirea unor asemenea cheltuieli în legătură cu efectuarea actelor de executare silită și a cheltuielilor necesare desfășurării executării silite este permisă în mod expres de art. 670 alin. 3 pct. 5 și pct. 7 Cod procedură civilă, astfel încât sunt neîntemeiate susținerile contestatoarei privind lipsa de temei legal a perceperii lor.
Cu privire la includerea taxei pe valoare adăugată în onorariul de executare și în cheltuielile necesare desfășurării executării silite ce se solicită a fi diminuate, instanța reține că executorii judecătorești sunt ținuți a respecta dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 și a stabili onorariile în limitele legale prevăzute. La onorariile astfel calculate, executorii judecătorești au obligația calculării și reținerii taxei pe valoare adăugată, impozit indirect ce este suportat potrivit art. 125 și următoarele Cod fiscal de destinatarul final, respectiv de creditorul care beneficiază de serviciile executorului judecătoresc. Debitorul este obligat a rambursa și aceste cheltuieli de executare creditorului, nefiind incluse în onorariul executorului judecătoresc, întrucât executorul judecătoresc este cel care colectează impozitul indirect, pe când titularul obligației fiscale este creditorul.
În ceea ce privește suma de 900 lei, reprezentând onorariul expertului contabil, instanța constată că aceste cheltuieli de executare au fost stabilite pe baza facturii nr._ din 8.04.2015 eliberată de Ș. G. – Expert contabil. Onorariul de expert are o valoare mică, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile pentru reducerea acestor cheltuieli, conform art. 670 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă. Efectuarea expertizei contabile înainte de începerea executării silite a fost necesară, întrucât cuantumul drepturilor salariale nu a fost determinat prin titlu executoriu, iar cuantumul onorariului achitat corespunde activității expertului, care a presupus recalcularea drepturilor salariale cuvenite creditorului pe o perioadă de 1 an și 3 luni, actualizarea acestora cu rata inflației, precum și stabilirea valorii dobânzii legale aferente diferențelor neachitate de către debitoare.
În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere soluția ce va fi pronunțată cu privire la capătul de cerere având ca obiect contestație la executare, precum și că nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 723 alin. 1 Cod procedură civilă, respectiv nu a fost desființată executarea silită.
Dând eficiență juridică considerentelor anterioare, constatând că nu s-au invocat motive temeinice de nelegalitate a executării silite și actelor de executare contestate, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va constata că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 717 alin. 2 raportat la art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere că întreaga culpă procesuală pentru pornirea prezentului litigiu aparține contestatoarei, instanța o va obliga la plata către Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V. a sumei de 44,74 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de comunicarea unei copii de pe dosarul de executare.
Prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, către Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V., după rămânerea definitivă, conform art. 720 alin. 4 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiate contestația la executare și cererea de întoarcere a executării silite formulate de contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A., având C.U.I._, înmatriculată la O.N.R.C. sub nr. J_, cu sediul în București, .. 38, sector 1, și cu sediul ales la Sucursala București, în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1, în contradictoriu cu intimatul N. N. S., cu domiciliul în Suceava, .. 18, ., ..
Constată că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 717 alin. 2 Cod procedură civilă, obligă pe contestatoare la plata către Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V. a sumei de 44,74 lei, reprezentând cheltuielile ocazionate de comunicarea unei copii de pe dosarul de executare.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, conform art. 718 alin. 1 și art. 651 alin. 4 Cod procedură civilă.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6.07.2015.
PREȘEDINTE:GREFIER:
M. STANCUELENA A. S.
Se comunică:
- contestatoarei C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A., la sediul ales la Sucursala București, în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1;
- intimatului N. N. S., la domiciliul din Suceava, .. 18, ., .;
- către Biroul Executorului Judecătoresc Bătăila V., după rămânerea definitivă.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904 Red. M.S./Dact. E.A.S., M.S./5 ex./05.10.2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
