Contestaţie la executare. Sentința nr. 6320/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 6320/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 6320/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

SENTINTA CIVILĂ Nr. 6320/2015

Ședința publică de la 07.04.2015

Instanta constituita din:

P. A. A. P.

Grefier E. A. S.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestator M. T. și pe intimat AGENȚIA P. AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI, având ca obiect contestație la executare DOSAR CJ 747/2014, SUSPENDAREA EXECUTĂRII SILITE.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata, prin consilier juridic care depune delegație, lipsind contestatoarea.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că societatea contestatoare a depus înscrisuri.

Instanța pune în discuție excepția necompetenței materiale invocată de intimată prin întâmpinare.

Intimata, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției necompetenței materiale.

Instanța reține cauza în vederea soluționării excepției necompetenței materiale invocată de intimată prin întâmpinare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 30.12.2014, contestatoarea M. T. a formulat, în contradictoriu cu intimata AGENȚIA P. AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI, contestație împotriva deciziei nr. TC_/03.08.2009, procesului verbal . nr. 747/05.11.2014 și somației nr. 747/05.11.2014 emisă în cadrul dosarului de executare nr. CJ 747/2014; suspendarea executării silite.

În motivarea cererii contestatoarea a arătat că actele contestate, respectiv decizia și procesul verbal au fost emise pe numele unui debitor care nu există, nu are personalitate juridică, M. Lucrărilor Publice, T. și Locuinței încetându-și de mult activitatea, ca urmare a intrării în vigoare a O.U.G. 64/2003. Prin urmare, nu există identitate între debitorul menționat în titlu de creanță și actele de executare și M. T.. S-a mai arătat că decizia nr. TC_/2009 a fost remisă în baza unui text de lege inexistent, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 141 al. 4 C.proc.fiscală. Contestatoarea a arătat că raportat la data emiterii deciziei, de la data de 17.09.2009 creditorul avea la dispoziție un termen de 3 ani pentru realizarea creanței, în conformitate cu disp. art. 3 din Decretul nr. 167/1958.

Referitor la procesul verbal contestat, s-a susținut că acesta nu conține modul de calcul al majorărilor de întârziere iar în plus sumele nu reprezintă creanță fiscală.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. O.U.G. 96/2012 ȘI 64/2003 și ale art. 141 al. 4 C.proc.fiscală.

La data de 18.02.2015 intimata a formulat întâmpinare, prin intermediul căreia a invocate excepția necompetenței materiale și teritoriale a instanței. În motivarea excepției s-a arătat că în baza art. 10 din Legea 554/2004 litigiile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale se soluționează de secțiile de contencios administrativ ale curților de apel, dacă prin lege organică nu se prevede altfel.

Potrivit criteriului impus de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și în funcție de caracterul și efectele pe care le produc diferitele excepții în cadrul procesului civil, instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției necompetentei materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București, invocată de intimată prin întâmpinare, având în vedere caracterul acesteia de excepție de procedură, dilatorie și absolută.

Potrivit art. 205 și urm. din O.G. 92/2003 împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii la organul emitent al actului administrativ fiscal atacat iar conform art. 218 al. 2 din același act normativ deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.

În conformitate cu disp. art. 10 al. 1 din Legea 554/2004 „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”

Având în vedere că prin prezenta acțiune se solicită anularea deciziei nr. TC_/03.08.2009 și a procesului verbal nr. CJ 747/2014 privind calculul penalităților și văzând că motivele prezentei acțiuni au în vedere aspecte ce țin de cele două titluri de creanță și nu de executarea silită în sine, instanța apreciază că în cauză sunt aplicabile disp. art. 10 din Legea 554/2004, mai sus menționată, competența de soluționare a contestației împotriva acestor acte administrative aparținând Curții de Apel București – față de calitatea petentei de autoritate centrală.

Față de situația de fapt expusă și văzând dispozițiile legale precitate instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București și va declina competența de soluționare a prezentei cauze în favoarea Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.

P. ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței materiale invocată de intimată prin întâmpinare.

Declina competența de soluționare a prezentei cauze privind pe contestator M. T. și pe intimat AGENȚIA P. AGENDA DIGITALĂ A ROMÂNIEI în favoarea Curții de Apel București – Secția de C. Administrativ și Fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astazi, 07.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Red/Dact A.A.P/E.A.S

4 ex 15.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Sentința nr. 6320/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI