Contestaţie la executare. Sentința nr. 6710/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6710/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 14-04-2015 în dosarul nr. 6710/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă nr. 6710/2015
Ședința publică din data de 14 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. S.
GREFIER: M. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A. în contradictoriu cu intimatul I. A., având ca obiect contestație la executare în dosarul de executare nr. 48/2015.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că prin Serviciul registratură, la data de 3.04.2015, s-a atașat dosarul de executare nr. 48/2015, după care:
În temeiul art. 219 alin. 2 Cod de procedură civilă, instanța verifică din oficiu procedura de citare cu părțile lipsă și constată că aceasta a fost legal îndeplinită.
În conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, instanța își verifică, din oficiu, competența și stabilește că Judecătoria Sectorului 1 București este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze contestația la executare, conform art. art. 713 alin. 1 și 650 alin. 1 Cod procedură civilă.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de contestatoare, având în vedere că dosarul de executare silită a fost comunicat, în copie, de către executorul judecătoresc.
În temeiul art. 255 alin. 1 și art. 258 Cod procedură civilă, instanța încuviințează, la solicitarea contestatoarei, proba cu înscrisurile depuse la dosar, considerând-o legală, admisibilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Constatând probatoriul complet administrat instanța declară cercetarea procesului încheiată, conform art. 244 Cod procedură civilă, și reține cauza în pronunțare, în temeiul art. 394 Cod procedură civilă.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, în conformitate cu dispozițiile art. 395 alin. 1 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, la data de 20.02.2015, sub nr._, contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A. a formulat în contradictoriu cu intimatul I. A. contestație împotriva executării silite începute de Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița M. în dosarul de executare nr. 48/2015, prin care a solicitat anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 48/2015 și anularea Încheierii nr. 48/4.02.2015 prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în dosarul de executare nr. 48/2015.
În motivarea contestației, contestatoarea a arătat că executarea silită a fost începută în baza Sentinței civile nr. 7385/24.06.2014, pentru stabilirea debitului urmărit fiind efectuată expertiză care a stabilit că suma reprezentând diferențele dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul minim brut de 700 lei și drepturile salariale efectiv plătite în perioada 1.10._10 cuvenită creditorului este în valoare de 6.691 lei. A învederat că, prin Încheierea nr. 48/4.02.2015, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în sumă de 3.202 lei, din care onorariu de avocat 1.300 lei, onorariu expert 600 lei și suma de 1.302 lei reprezentând total cheltuieli executor judecătoresc cu TVA. Cu privire la cheltuielile executorului judecătoresc a susținut că stabilirea acestora nu este prevăzută de lege și sunt nedatorate, executorul judecătoresc având dreptul de a percepe un onorariu, conform art. 39 din Legea nr. 188/2000 și Ordinului Ministerului Justiției nr. 2561/2012 și să calculeze cheltuieli ocazionate de executare. A considerat că stabilirea sumei de 1.302 lei reprezentând cheltuielile executorului judecătoresc, fără a arăta, în detaliu, cât din această sumă reprezintă onorariu executor și cât reprezintă cheltuieli de executare, este nelegală, iar încheierea trebuie anulată. Cu privire la onorariul de avocat și onorariul de expert a susținut că aceste cheltuieli sunt disproporționat de mari în raport de valoarea debitului urmărit silit, solicitând analizarea lor din perspectiva jurisprudenței CEDO.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art. 711 și următoarele, art. 722 alin. 1 și art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 39 din Legea nr. 188/2000.
În dovedirea susținerilor sale, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 599,65 lei (fila 11).
Intimatul nu a formulat întâmpinare în termenul acordat prin Încheierea din 17 martie 2015, deși i s-au comunicat cererea de chemare în judecată și înscrisurile anexate.
La solicitarea instanței, în temeiul art. 716 alin. 2 Cod procedură civilă, Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița M. a comunicat, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, înscrisurile din Dosarul de executare nr. 48/2015.
Instanța a încuviințat și a fost administrată proba cu înscrisuri, la solicitarea contestatoarei.
Analizând probele administrate în vederea soluționării contestației la executare, instanța constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 7385 din 24.06.2014 pronunțată de Tribunalul București, Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr._/3/2013, contestatoarea C. Națională de Căi Ferate CFR S.A. a fost obligată să plătească către mai mulți salariați, printre care și intimatul I. A., diferențele dintre drepturile salariale cuvenite în raport de salariul de bază minim de 700 lei și cele efectiv încasate, și sporurile aferente pentru perioada în care au avut raporturi de muncă cu pârâta în intervalul octombrie_10, precum și daunele interese constând în actualizarea cu rata inflației a sumelor cuvenite conform sentinței și dobânda legală, de la data nașterii dreptului până la data plății efective.
La data de 13.01.2015, creditorul I. A., reprezentat de avocat V. D., a formulat împotriva contestatoarei cerere de executare a titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 7385 din 24.06.2014 pronunțată de Tribunalul București, pentru plata drepturilor bănești.
Prin Încheierea din 16.01.2015 emisă Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița M. a fost deschis dosarul de executare silită nr. 48/2015 și a fost încuviințată executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 7385 din 24.06.2014 pronunțată de Tribunalul București.
Prin Raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul M. G. s-a stabilit venitul net de plată cuvenit creditorului ca fiind de 6.691 lei.
Prin Încheierea privind cheltuielile de executare nr. 48 din 4.02.2015, executorul judecătoresc a stabilit suma de 3.202 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită, aceasta fiind formată din onorariul executorului judecătoresc cu TVA 24% în valoare de 806 lei, cheltuieli necesare desfășurării executării silite, inclusiv TVA 24%, în valoare de 496 lei (acestea fiind detaliate după cum urmează: înregistrare și formare dosar de executare, consultanță în vederea constituirii dosarului de executare, cheltuieli efectuate cu redactarea și efectuarea actelor de executare silită, comunicarea actelor de procedură prin poștă/agent procedural, cheltuieli transport, multiplicare acte, arhivare dosar), onorariu de avocat în valoare de 1.300 lei și onorariul expertului contabil în valoare de 600 lei.
La aceeași dată, executorul judecătoresc a emis adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitoarei de către mai mulți terți popriți, până la încasarea sumei totale de 9.893 lei, debitoarea fiind înștiințată despre această măsură prin adresa comunicată la data de 11.02.2015.
Prin Încheierea de eliberare sume nr. 48 din 19.02.2015, executorul judecătoresc a dispus eliberarea sumei consemnate prin înființarea popririi, fiind reținută suma de 1.302 lei, cu titlu de cheltuieli de executare, suma de 6.691 lei fiind predată personal creditorului, suma de 600 lei fiind achitată expertului contabil, iar suma de 1.300 lei fiind achitată avocatului.
Aceasta fiind situația de fapt, instanța reține că, potrivit art. 711 alin. 1 Cod procedură civilă, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Contestația la executare este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale.
În prezenta cauză, deși solicită anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 48/2015, contestatoarea a formulat apărări numai cu privire la cuantumul cheltuielilor de executare silită, astfel încât instanța constată că drepturile salariale executate silit nu au fost contestate, considerându-se că au fost stabilite în mod legal prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară.
Referitor la legalitatea Încheierii privind cheltuielile de executare nr. 48 din 4.02.2015, instanța stabilește că, în conformitate cu art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă, cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, iar sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii. Categoria cheltuielilor de executare cuprinde taxele de timbru necesare declanșării executării silite, onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii, onorariul avocatului în faza de executare silită, onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului, cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită, cheltuielile de transport, precum și alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Dispozițiile legale enunțate prevăd expres că aceste sume pot fi cenzurate de instanța de executare, pe calea contestației la executare formulate de partea interesată și ținând seama de probele administrate de aceasta, dispozițiile art. 451 alin. 2 și 3 aplicându-se în mod corespunzător.
Astfel, cuantumul cheltuielilor de executare poate fi cenzurat de instanța de judecată, care trebuie să verifice dacă cheltuielile stabilite prin încheierea executorului judecătoresc au fost necesare pentru efectuarea executării, dacă sunt reale și dacă nu sunt disproporționate față de cuantumul creanței și volumul de muncă efectuată de cei implicați în executare. Chiar dacă debitorul este în culpă pentru faptul că nu a executat de bună-voie creanța cuprinsă într-un titlu executoriu, aceasta nu înseamnă că creditorul său poate efectua cheltuieli de executare exagerate, știind că le va recupera în temeiul art. 669 alin. 2 Cod procedură civilă.
Prin aplicarea dispozițiilor art. 669 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța nu intervine în relația dintre avocat și client și nu cenzurează onorariul stabilit prin contractul de asistență juridică; însă are posibilitatea de a micșora cuantumul cheltuielilor pe care și le recuperează creditorul cu acest titlu, în situația în care sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoarea creanței sau de munca îndeplinită de avocat.
Sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli de executare și, față de dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat în funcție de cuantumul obligației de plată a cărei executare se urmărește.
Se constată că, în cauză, executorul judecătoresc a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului său dispozițiile art. 39 alin. 1 lit. a din Legea nr. 188/2000, onorariul de 806 lei fiind mai mic decât suma de 829,56 lei formată din 10% din creanța de 6.691 lei (669 lei), la care s-a adăugat taxa pe valoare adăugată în cuantum de 24% din onorariu, respectiv 160 lei.
Contrar susținerilor contestatoarei, executorul judecătoresc a individualizat separat onorariul său și cheltuielile necesare desfășurării executării silite, cuantumul acestora fiind de 400 lei, la care s-a adăugat taxa pe valoare adăugată de 24%. În încheierea atacată au fost detaliate serviciile pentru care au fost stabilite cheltuielile necesare desfășurării executării silite în cuantum de 400 lei, acestea fiind într-un cuantum corespunzător costurilor pe care le presupune înregistrarea și formarea dosarului, redactarea și comunicarea actelor de executare, respectiv arhivarea dosarului de executare. Stabilirea unor asemenea cheltuieli în legătură cu efectuarea actelor de executare silită și a cheltuielilor necesare desfășurării executării silite este permisă în mod expres de art. 669 alin. 3 pct. 5 și pct. 7 Cod procedură civilă, astfel încât sunt neîntemeiate susținerile contestatoarei privind lipsa de temei legal a perceperii lor.
Cu privire la includerea taxei pe valoare adăugată în onorariul de executare și în cheltuielile necesare desfășurării executării silite ce se solicită a fi diminuate, instanța reține că executorii judecătorești sunt ținuți a respecta dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 și a stabili onorariile în limitele legale prevăzute. La onorariile astfel calculate, executorii judecătorești au obligația calculării și reținerii taxei pe valoare adăugată, impozit indirect ce este suportat potrivit art. 125 și următoarele Cod fiscal de destinatarul final, respectiv de creditorul care beneficiază de serviciile executorului judecătoresc. Debitorul este obligat a rambursa și aceste cheltuieli de executare creditorului, nefiind incluse în onorariul executorului judecătoresc, întrucât executorul judecătoresc este cel care colectează impozitul indirect, pe când titularul obligației fiscale este creditorul.
În ceea ce privește suma de 600 lei, reprezentând onorariul expertului contabil, instanța constată că are o valoare mică, astfel încât nu sunt îndeplinite condițiile pentru reducerea acestor cheltuieli, conform art. 669 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă. Efectuarea expertizei contabile în dosarul de executare a fost necesară, întrucât cuantumul drepturilor salariale nu a fost determinat prin titlu executoriu, iar cuantumul onorariului stabilit de către executorul judecătoresc corespunde activității expertului, care a presupus recalcularea drepturilor salariale cuvenite creditorului pe o perioadă de 1 an și 2 luni, actualizarea acestora cu rata inflației, precum și stabilirea valorii dobânzii legale aferente diferențelor neachitate de către debitoare.
În ceea ce privește suma de 1.300 lei plătită de către creditor cu titlu de onorariu de avocat, instanța constată că reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite, suportarea acestora fiind dovedită de chitanța . nr. 089 din 18.12.2014 eliberată de Cabinet de avocat „V. D.”.
Având în vedere că onorariul plătit de către creditor avocatului care îl reprezintă în cadrul executării silite are o valoare mică, nu sunt îndeplinite condițiile pentru reducerea acestor cheltuieli, conform art. 669 alin. 4 raportat la art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, întrucât nu pot fi considerate vădit disproporționate în raport cu activitatea desfășurată de avocat. În acest sens, instanța reține că reprezentarea creditorului în procedura de executare presupune atât formularea cererii, cât și obținerea unor copii legalizate de grefa instanței de pe hotărârea judecătorească, respectiv obținerea și depunerea înscrisurilor în baza cărora s-a efectuat expertiza contabilă, activitatea avocatului neîncetând la formularea cererii de executare, acesta oferind consultanță juridică și urmărind finalizarea procedurii. Faptul că suma executată silit are un cuantum relativ redus nu justifică reținerea unei disproporții vădite între valoarea pretențiilor și onorariul avocatului, neputându-i-se pretinde apărătorului creditorului să lucreze aproape gratuit pentru realizarea unei asemenea creanțe.
Instanța nu poate omite nici faptul că reducerea cheltuielilor de executare reprezentând onorariu de avocat ar fi injustă, presupunând suportarea acestora de către creditor, deși întreaga culpă pentru demararea procedurii de executare silită aparține debitorului care nu și-a îndeplinit de bună-voie obligația de plată a drepturilor salariale, nici după ce a fost pronunțată o hotărâre judecătorească în acest sens.
Dând eficiență juridică considerentelor anterioare, constatând că nu s-au invocat motive temeinice de nelegalitate a executării silite și actelor de executare contestate, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată contestația la executare.
În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța va constata că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Prezenta hotărâre judecătorească se va comunica, din oficiu, către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița M., după rămânerea definitivă, conform art. 719 alin. 4 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A., având C.U.I._, înmatriculată la O.N.R.C. sub nr. J_, cu sediul în București, .. 38, sector 1, și cu sediul ales la Sucursala București, în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1, în contradictoriu cu intimatul I. A., cu domiciliul în comuna Peretu, ..
Constată că intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, conform art. 717 alin. 1 și art. 650 alin. 3 Cod procedură civilă.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14.04.2015.
PREȘEDINTE:GREFIER:
M. STANCUMARIANA B.
Se comunică:
- contestatoarei C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" – S.A., la sediul ales la Sucursala București, în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1;
- intimatului I. A., la domiciliul din comuna Peretu, .;
- către Biroul Executorilor Judecătorești Asociați Împungerouă N. și Împungerouă Doinița M., după rămânerea definitivă.
Operator de date cu caracter personal nr. 4904 Red. M.S./Dact. M.B., M.S./5 ex./29.07.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6716/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 6682/2015. Judecătoria... → |
|---|
