Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 17-07-2015 în dosarul nr. 14009/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr._/2015
Ședința publică de la 17.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ș. C. M.
GREFIER: B. I.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" - S.A. - SEDIUL ALES LA SUCURSALA REGIONALA BUCUREȘTI și pe intimatul V. L. D., având ca obiect contestație la executare dosar executare nr. 671/2015.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10.07.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de a delibera a amânat pronunțarea la data de 17.07.2015, când a hotărât următoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.05.2015 sub nr._, contestatoarea CNCF CFR SA a solicitat, în contradictoriu cu intimatul V. L. D., anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 671/2015 al B. Bătăilă V., anularea încheierii de eliberare sume întocmită în data de 17.04.2015, anularea încheierii prin care au fost stabilite cheltuieli de executare silită, să se dispună întoarcerea executării și restituirea sumelor nedatorate, anularea raportului de expertiză prin care a fost stabilit debitul urmărit silit și obligarea creditorului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii contestatoarea a învederat instanței faptul că în dosarul nr. 671/2015, B. Bătăilă V. a început executarea silită împotriva sa pentru suma de 9.125,38 lei în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/19.11.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2014, fără a-i comunica contestatoarei raportul de expertiză prin care a fost stabilit cuantumul debitului urmărit silit, motiv pentru care nu a avut posibilitatea verificării legalității și corectitudinii calculului efectuat de expert și implicit debitul urmărit silit. A mai arătat că, conform calcului efectuat de către aceasta, debitul urmărit silit nu poate avea cuantumul debitului eliberat de expert și pentru că B. Bătăilă V. nu a comunicat societății contestatoare actele de executare întocmite în dosarul de executare silită, solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată .
În motivarea cererii contestatoarea a invocat prevederile art. 711, 722 și 453 alin.1 C.. și art. 59 din Legea 188/2000.
În dovedirea cererii contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare, dar a solicitat la termen încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar.
La dispoziția instanței, la data de 08.07.2015 au fost înaintate copii de pe înscrisurile dosarului de executare 671/2015.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
În fapt
Prin sentința civilă nr._/19.11.2014 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2014 (filele 92-96), contestatoarea a fost obligată la plata către intimat a diferențelor dintre drepturile salariale calculate în raport de salariul minim brut de 700 de lei pentru perioada 01.10._10, actualizate cu rata inflației, la data plății efective și a dobânzii legale aferente.
Prin raportul de expertiză contabilă extrajudiciară (filele 85-90) cuantumul creanței a fost stabilit la suma de 9.125,38 lei. Prin încheierea din data de 17.04.2015, executorul judecătoresc a admis cererea formulată de creditor și a încuviințat executarea silită împotriva debitoarei, iar prin încheierea nr. 2 din 17.04.2015 B. a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare la suma de 2.403,55 lei reprezentând 1.131,55 lei onorariu executor (cu tva inclus), 372 lei cheltuieli necesare desfășurării executării silite și 900 de lei onorariu expert contabil.
Prin încheierea din 05.06.2015, B. Bătăilă V. a dispus eliberarea sumelor, astfel cum au fost stabilite, iar prin încheierea din 08.06.2015, a dispus încetarea executării silite, fiind plătite în totalitate și cheltuielile de executare.
În drept
Potrivit art. 712 alin. 1 C.pr.civ., împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare, se poate face contestație la executare în termen de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Conform art. 670 C.pr.civ., debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare silită sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu.
Instanța nu poate reține apărarea contestatoarei prin care solicită anularea executării silite pentru simplul motiv că B. nu și-a îndeplinit obligația de a comunica actele de executare deoarece, astfel cum rezultă din dovada de comunicare de la 22.04.2015 (f. 70) care poartă ștampila contestatoarei, acesteia i-au fost comunicate: adresă declanșare executare silită, încheiere cheltuieli executare, somație, adresă înființare poprire terți, înștiințare înființare poprire terți, încheiere încuviințare, titlul executoriu și raport de expertiză contabilă în dosarul nr. 671/2015. Chiar dacă, din motive excepționale, anumite acte de executare nu ar fi intrat în posesia conducerii contestatoarei, aceasta avea oricând posibilitatea de a se prezenta la sediul B. și de a solicita fotocopierea dosarului de executare silită sau pur și simplu de a lua la cunoștință de actele din dosar, pentru a-și formula o apărare pertinentă în cauză.
Instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea contestatoarei de a-i comunica actele de executare, deoarece aceasta avea obligația de a se prezenta să ia la cunoștință de actele din dosar, nefiind obligația instanței de a comunica aceste înscrisuri către contestatorul care alege să solicite judecarea în lipsă și nu se prezintă la termen.
Contestatoarea a mai precizat că solicită anularea executării silite și pentru motivul că, conform calculului efectuat de aceasta, debitul urmărit silit nu poate avea cuantumul debitului indicat de expert, fără a preciza efectiv care este suma rezultată potrivit calculului propriu. Cu toate acestea, contestatoarea solicită numai încuviințarea probei cu înscrisuri, fără a solicita încuviințarea unei expertize contabile care să înlocuiască concluziile expertizei extrajudiciare, deși o astfel de probă era previzibilă, și fără ca instanța să poată dispune din oficiu efectuarea unei expertize, în condițiile în care contestatoarea nu indică efectiv care este suma rezultată potrivit calculului său și dacă această diferență există în mod real.
Potrivit art. 249 C.pr.civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege. De asemenea, potrivit art. 254 C.pr.civ., dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanța va dispune din oficiu ca părțile să completeze probele, dar prin aceasta instanța nu poate deveni apărătorul personal al contestatoarei care nu depune diligențe pentru a putea formula o apărare pertinentă împotriva actelor de executare a căror anulare o solicită, iar potrivit alin. 6 al aceluiași articol, părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
În ceea ce privește cheltuielile de executare, instanța apreciază că acestea respectă condițiile legale, cu privire la onorariu expert suma de 900 de lei fiind justificată în raport de munca depusă de acesta pentru a calcula creanța ce rezultă din drepturile salariale neacordate. Suma de 900 de lei nu este excesivă în raport de munca efectiv depusă ce presupune studierea titlului executoriu și efectuarea calculului privitor la suma de plată.
Instanța constată că și celelalte cheltuieli de executare au fost stabilite în mod corect, onorariul executorului judecătoresc, incluzând TVA-ul, fiind calculat potrivit art. 39 din Legea nr. 188/2000, conform cărora executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale si maximale stabilite de ministerul justiției cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, pentru creanțele in valoare de peste pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Astfel, onorariul executorului judecătoresc a fost in mod corect determinat in raport de prevederile legale de mai sus, incluzând TVA 24 %. De asemenea, instanța apreciază ca in mod corect a fost inclus si TVA-ul în onorariul de executare. Ordinul nr. 2550/2006, modificat prin Ordinul nr. 2561/2012 nu prevede că limita maximă a onorariului ce poate fi perceput de executor trebuie să cuprindă și taxa pe valoare adăugată. Executorii judecătorești sunt ținuți a respecta Ordinul de mai sus si Legea nr. 188/2000 și a stabili onorariile în limitele acolo prevăzute. La onorariile astfel calculate, unii executori judecătorești au obligația calculării și reținerii TVA-ului, taxă ce este suportată potrivit codului fiscal de destinatarul final, în cazul de față: debitorul obligat a rambursa cheltuielile de executare. Din verificarea onorariului calculat în dosarul de executare analizat, instanța constată că executorul a respectat prevederile legale, calculând onorariul în raport de valoarea urmărită, la acest onorariu calculând și percepând TVA, întregul onorariu astfel calculat urmând a fi suportat de contestatoarea-debitoare.
In privința celorlalte sume incluse in categoria cheltuielilor de executare, instanța reține că potrivit art. 669 alin. 3 c.p.c., „sunt cheltuieli de executare: 1.taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2.onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3.onorariul avocatului in faza de executare silita; 4.onorariul expertului, al traducătorului si al interpretului; 5.cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silita si cu efectuarea altor acte de executare silita;6.cheltuielile de transport; 7.alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite.
Pentru considerentele anterior expuse, instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată de către contestatoare raportat la dosarul de executare silit nr. 671/2015 de pe rolul B. Bătăilă V..
În ceea ce privește cererea de întoarcere a executării silite, având in vedere soluția de respingere a contestației la executare ca neîntemeiata si de menținere a actelor de executare efectuate de B. Bătăilă V. in dosarul de executare nr. 671/2015, instanța va respinge ca neîntemeiata si cererea privind întoarcerea executării .
În temeiul art. 720 alin. 4 C.pr.civ., prezenta hotărâre se va comunica, din oficiu, către B. Bătăilă V., după rămânerea definitivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea C. NAȚIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" - S.A. - SEDIUL ALES LA SUCURSALA REGIONALA BUCUREȘT, în București, Piața Gării de Nord, nr. 1, sector 1, în contradictoriu cu intimatul V. L. D., cu domiciliul în CAMPINA, .. 35A, ., împotriva dosarului de executare silită nr. 671/2015 de pe rolul B. Bătăilă V..
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de întoarcere a executării silite.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
28 Iulie 2015
Red./Teh. C.Ș.
4 ex.
| ← Sechestru asigurător. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
