Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 25485/2015
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentinta civila Nr._/2015
Ședința publică de la 22 Decembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. M. D.
Grefier M. S.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe contestator F. F. L. și pe intimat B. A. ȘI ., intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. - CESTRIN, având ca obiect contestație la executare DOSAR EXECUTARE 515/2014
Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 17.12.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta hotărâre cand, având nevoie de timp pentru a delibera, instanta a amânat pronunțarea pentru data de 22.12.2015 cand a hotarat urmatoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei G., la data de 10.06.2015, sub nr._, contestatorul F. F. L., în contradictoriu cu intimații B. ALISEI ȘI G. și CNADNR S.A - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea tuturor formelor de executare pornite împotriva sa în dosarul de executare 515/2014, apreciind că sunt lovite de nulitate absolută, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, contestatorul a arătat că obiectul acestei executări îl constituie suma de 28 euro cu titlu de tarif de despăgubire solicitat prin procesul verbal de contravenție . nr._/25.03.2011.
Contestatorul a învederat instanței faptul că a formulat plângere contravențională la Judecătoria G. împotriva respectivului proces verbal contravențional iar potrivit art. 34(3) din OG 2/2001 rep. „plângerea formulată suspenda executarea”. Totodată, a menționat că executorul G. G. era incompatibil să pornească executarea împotriva sa deoarece face parte din B. Aliesei și ., iar contestatorul a formulat plângere penală împotriva executorului Aliesei deoarece nu a comunicat în timp util băncii măsura suspendării dispusă în altă cauză.
În plus, contestatorul a apreciat că executarea este nelegală deoarece de la încuviințarea executării silite dispuse în dosarul_ de Judecătoria sector 1 București la 28.02.2014 și până la următorul act de executare a trecut mai mult de 1 an astfel că a considerat că a intervenit perimarea executării silite.
De asemenea, contestatorul a arătat că executorul G. G. a emis încheierea de cheltuieli de executare la 28.03.2014 dar nu i-a comunicat-o contestatorului în termen de 5 zile cum prevede Legea 188/2000, ci abia după un an de zile și la adresa din Teleorman deși cunoștea că domiciliul contestatorului este în G. (mai ales că a formulat și plângere împotriva executorului Aliesei). În acest sens a arătat că a luat cunoștință de conținutul actelor la data de 08.06.2015 când s-a deplasat întâmplător la Roșiori de Vede actele fiindu-i înmânate de o vecină. A mai arătat că respectivele acte nu poartă mențiunea „conform cu originalul” iar cheltuielile de executare sunt mai mari decât debitul pe care l-ar datora, motiv pentru care a apreciat că nu se justifică.
În drept, contestația la executare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 713-719 și art. 783 NCPC.
În susținerea contestației, contestatorul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv: înștiințare privind măsura popririi, procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._, încheierea de cameră de consiliu din data de 28.03.2014, încheierea 515/28.03.2014.
Prin întâmpinarea înregistrată pe rolul instanței la data de 01.07.2015, intimata CNADNR – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, a solicitat instanței respingerea contestației la executare formulată de contestator ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimata a învederat instanței faptul că urmare a efectuării controlului prin sistemul informatic SIEGMCR, s-a constatat că, vehiculul aparținând contestatorului circula pe drumurile naționale fără să dețină rovinieta valabilă, așa cum este definită de art. 1 din O.G. nr. 15/2002.
În ceea ce privește, prescripția executării silite invocata de către contestator, intimata a apreciat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9 alin.2 și 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul de Interne - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculări a Vehiculelor.
Intimata a mai apreciat că anularea unor înscrisuri întocmite de executorul judecătoresc, nu este întemeiată atâta vreme cât acestea au fost întocmite în spiritul și litera legii. În acest sens, a învederat instanței faptul că executarea silită s-a declanșat în urma încuviințării admise de o instanță care, în prealabil, a analizat înscrisurile aflate la dosarul de executare, abia ulterior pronunțând o încheiere cu consecința demarării acestei proceduri coercitive. Mai mult, a arătat că, deoarece procesul verbal a fost comunicat la domiciliul contestatorului așa cum dispun prevederile art. 26 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, intimata a apreciat că nu sunt aplicabile în cauză dispozițiile art. 14 din aceeași normă juridică. În acest sens, a arătat că aceasta este rațiunea pentru care, în scopul recuperării creanței de drept comun reprezentată de tariful de despăgubire, neachitată în mod voluntar, intimata a formulat o cerere de executare silită, însoțită de titlul executoriu și toate actele necesare realizării acestei proceduri, adresată biroului de executor Judecătoresc. În urma depunerii cererii, intimata a arătat că Biroul executorului judecătoresc s-a conformat obligațiilor legale care guvernează procedura executării silite, și a dat curs unei solicitări legale pe care a primit-o și care a survenit în lumina art. alin. 2 Noul Cod proc. civ. coroborat cu cele ale art. 663 NCPC.
Față de cele învederate, intimata a solicitat instanței să dispună respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, cu consecința menținerii procesului verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/25.03.2011, care reprezintă titlu executoriu, a derulării în continuare a procedurii de executare silită, fără suspendare, fără anularea actelor de executare deja îndeplinite, în sensul obligării debitoarei la achitarea contravalorii tarifului de despăgubire reținut în procesul verbal de constatare a contravenției, precum și a tuturor cheltuielilor de executare care decurg din declanșarea acestei proceduri.
În drept, întâmpinarea fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Noul Cod proc. civ. precum și cele anterior invocate.
În susținerea întâmpinării, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Prin sentinta civilă nr. 7564 din 06.10.2015, s-a admis exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei Sectorului 6 si s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti .
La Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti cauza a fost înregistrata la data de 12.11.2015 sub nr._ .
Analizând actele și lucrările dosarului instanța retine următoarele:
În raport de disp.art.248 alin.1 NCPC, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. A. și ., având în vedere că este organ de executare și nu parte în cadrul contestației la executare, fără a solicita vreun drept propriu, așa cum rezultă din disp.art.711 alin.1 NCPC.
În fapt, ca urmare a cererii de executare silită înregistrată pe rolul B. A. și . la data de 17.02.2014 – f.17 JS6, creditoarea CNADNR SA prin DRDPB, a solicitat punerea în executare silită a procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/25.03.2011 – f.18 JS6, împotriva debitorului F. F.-L., în vederea recuperării creanței în cuantum de 28 euro reprezentând c/val.tarif de despăgubire stabilit în baza art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, precum și a cheltuielilor de executare, formându-se astfel dosarul de executare nr.515/2014 – f.20 JS6.
Prin încheierea din Camera de Consiliu de la data de 28.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._, a fost încuviințată executarea silită – f.23 JS6.
Prin încheierea nr.515/28.03.2014, executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 270,48 lei – f.24 JS6.
În dosarul de executare nr.515/2014 al B. A. și ., executarea silită se desfășoară prin poprire – f.25-32 JS6.
Ca urmare a cererii debitorului – f.33-34 JS6, executorul judecătoresc a comunicat acestuia încheierea nr.515/12.06.2015 prin s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite – f.35-38 JS6.
În drept, în ceea ce privește contestația la executare, se reține că aceasta este o cale specială de atac aplicabilă în faza executării silite prin care se poate obține anularea actelor de executare efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale. Pentru a interveni anularea actelor de executare silită este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții, prevăzute de art. 711 alin. (1) coroborat cu art. 175 C.proc.civ.: 1. să existe nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare; 2. să se fi produs o vătămare a unui drept sau interes legitim; 3. această vătămare să nu poată fi înlăturată decât prin desființarea actului.
Analizând contestația la executare raportat la motivele invocate de către contestator instanța reține următoarele:
Potrivit art.15 alin.2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Instanta apreciaza ca Legea nr.144/23.07.2012, care prin art.I pct.2 a abrogat art.8 alin.3 din OG nr.15/2002, este o lege în materie contraventionala, care contine dispozitii mai favorabile contravenientei, astfel încat ea se va aplica retroactiv si contraventiei savarsite de debitor, chiar daca aceasta fapta a fost savarsita înainte de . legii mentionate.
In aceste conditii, dand eficienta principiului cu valoare constitutionala al retroactivitatii legii contraventionale, instanta apreciaza ca debitorul numai poate fi tras la raspundere contraventionala sau la o alta raspundere juridica derivata din savarsirea contraventiei respective, obligatia acestuia de a achita tariful de despagubire de 28 euro nemaiavand niciun suport legal în prezent.
Avand în vedre disp.art.20 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei, daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
In cauza D. P. contra Romaniei din 26.04.2007, Curtea Europeana a Dreptulurilor Omului a stabilit cu valoare de principiu ca statutul conferit Conventiei în dreptul intern permite instantelor nationale sa înlature – din oficiu sau la cererea partilor – prevederile dreptului intern pe care le considera incompatibile cu Conventia si protocoalele sale aditionale.
Art.1 din Protocolul nr.12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, prevede ca „exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartanenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca art.II din Legea nr.144/23.07.2012, care distinge interventia anularii obligatiilor de plata a despagubirilor în functie de contestarea sau necontestarea în instanta a proceselor verbale pana la . respectivei legi, introduce un tratament diferit în situatii compatibile bazate exclusiv pe criteriul contestarii sau necontestarii proceselor verbale ., o astfel de masura nefiind justificata în niciun fel de motive obiective.
Astfel, în acord cu jurisprudenta CEDO mentionata, care constituie izvor de drept, si avand în vedere disp.art.20 din Constitutia Romaniei, constatand o aplicare discriminatorie a principiului retroactivitatii legii contraventionale mai favorabile, instanta va înlatura de la aplicarea în cauza a disp.art.II din Legea nr.144/23.07.2012, întrucat aceste dispozitii sunt incompatibile cu art.1 din Protocolul nr.12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Totodata, cu privire la procesul verbal de constatare a contraventiei . nr._/25.03.2011 emis de intimata, instanta retine ca, potrivit art.27 din OG nr.2/2001, „Comunicarea procesului verbal si a înstiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de primire sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului”.
Acest proces verbal de contraventie a fost „comunicat contestatorului prin afisare la adresa din Roșiori de Vede” – f.19 JS6.
Astfel cum a statuat ICCJ in Decizia nr.10/10.06.2013, publicata în M.O. nr.450/23.07.2013, data în interpretarea si aplicarea dispozitiilor art.27 teza I raportat la art.14 alin.1, art.25 alin.2 si art.31 alin.1 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, „modalitatea de comunicare a procesului verbal de contraventie si a instiintarii de plata, prin afisare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiara comunicarii prin posta, cu aviz de primire”. Aceasta este și opinia instanței.
Ori, organul emitent a procedat la comunicarea procesului verbal prin afisare, contrar dispozitiilor art.27 teza I din OG nr.2/2001, aceasta procedura nefiind de natura a asigura încunostiintarea efectiva a contestatorului în privinta faptei savarsite si a sanctiunilor aplicate prin procesul verbal, împotriva caruia avea deschisa calea plangerii contraventionale. De altfel, contestatorul a adus la cunoștința executorului judecătoresc că domiciliază în loc.G., jud.G. și că la data de 10.06.2015 a înregistrat o plângere contravențională împotriva acestui proces verbal de contravenție pe rolul Judecătoriei G. – f.33-34 JS6.
In acest sens, instanta retine ca, potrivit disp. art.14 alin.1 din OG nr.2/2001, „Executarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie dacă procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost comunicat contravenientului în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii”, instanta putand constata pe calea contestatiei la executare daca dreptul intimatului de a cere executarea silita s-a prescris sau nu, aceste norme procedurale fiind de imdediata aplicare.
Ca atare, instanta constata faptul ca prin necomunicarea procesului verbal de contraventie în conditiile art.27 teza I din OG nr.2/2001, dreptul intimatului de a cere executarea silita s-a prescris.
Avand în vedere ca executarea silita se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu pentru o creanta certa, lichida si exigibila, dând eficientă juridică considerentelor anterioare, în temeiul art.712 alin.2 NCPC, instanța urmează să admită contestația la executare, să dispună anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 515/2014 al B. A. și ..
Instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a B. A. și . sector 1, București, .. 1, ., ..
Admite contestația la executare privind pe contestator F. F. L. domiciliat in G., .. 1, J. G. și pe intimat C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – CESTRIN cu sediul in sector 6, București, .. 401A
Anulează toate actele de executare efectuate în dosarul de executare nr.515/2014 al B. A. și ..
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Decembrie 2015.
P. GREFIER
RED.TH.RED.D.O. M .
5 EX .08.02.2016
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
