Obligaţie de a face. Sentința nr. 5042/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 5042/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 16-03-2015 în dosarul nr. 5042/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Sentința civila nr. 5042/2015

Ședința publică din data de 16.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ELENA ANDREEA NEŢOIU

GREFIER: L. B.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul O. I. și pe pârâtele S.C. E. E. MUNTENIA S.A. și S.C. E. D. MUNTENIA S.A., având ca obiect obligație de a face.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publica de la 16.02.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 23.02.2015, 02.03.2015, 09.03.2015 și 16.03.2015 când a hotărât:

Dupa deliberare,

INSTANȚA,

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.02.2014 sub nr._, reclamantul O. I. a chemat-o în judecată pe pârâta S.C. E. E. MUNTENIA S.A., solicitând instanței obligarea pârâtei la anularea debitului rezultat din factura eronată MF 13 nr._ din 05.11.2013, în valoare de 4.546,08 lei, reprezentând facturarea de energie electrică în cuantum de 10.883 KWh, energie electrică recuperată pe perioada 10.08.2009–10.08.2012, pe perioada retroactivă de 3 ani; obligarea pârâtei la anularea debitului rezultat din factura MF 13 nr._ din 08.08.2013, în valoare de 987,39 lei, deoarece potrivit perioadei de facturare din luna august 2013, factura aferentă consumului lunii august 2013 a fost achitată la 25.09.2013 cu bonul nr._ din 25.09.2013, în sumă de 177,32 lei (factura 3MF09118807 din 06.09.2013); obligarea pârâtei să monteze un alt transformator de energie stradal cu putere mai mare de acoperire, care să fie eficient și să furnizeze energie electrică la mai multe persoane, deoarece în zonă s-a construit foarte mult și puterea energiei electrice este de 180 v – 185 v, în loc de 220 v; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest dosar.

În motivare, reclamantul a arătat că în anul 2012, în luna iulie, a făcut o sesizare către E., deoarece energia electrică furnizată nu era în parametrii de funcționare și se întrerupea curentul foarte des. Cu această ocazie, o echipă a operatorului de energie electrică s-a deplasat la adresa la care reclamantul locuiește, în localitatea Brănești din județul Ilfov, ., și a depistat un defect la nivelul blocului de măsură trifazat. Având în vedere această defecțiune, la fața locului echipa E. a făcut o legătură provizorie pe direct, care să asigure alimentarea locului de consum până la înlocuirea echipamentului defect. Odată cu întreruperea energiei electrice la acel moment, i-au fost arse reclamantului o . electrocasnice, 3 pompe de apă și două frigidere, iar despăgubirile pentru acestea nu i-au fost acordate niciodată. Mai mult, la aproximativ 30 de zile de la defecțiune, i-a fost schimbat reclamantului contorul de energie electrică, în luna august 2012, contor care avea indexul de înregistrare la demontare_ KWh. Consumul înregistrat de contor fiind enorm, având în vedere că este vorba de o gospodărie modestă de la țară care are un consum mediu exprimat în lei între 100 și 200 lei pe lună, cantitatea de energie înregistrată de acel contor era echivalentă pentru funcționarea unei fabrici de producție.

Reclamantul a menționat că din analiza efectuată de către E., s-a constatat faptul că aparatul de măsură care a fost ridicat și înlocuit a funcționat corect, indexul de demontare era corect, dar citirile consemnate în sistemul informatic au fost eronate. Reclamantul a adăugat că nu i-a fost eliberată de către E. nicio dovadă în acest sens, o dovadă care să ateste corectitudinea înregistrării consumului de energie, cum că aparatul de măsură a funcționat în parametri reali, nu i-a fost eliberat niciun proces-verbal din care să reiasă că aparatul de consum a funcționat la parametri reali sau nu a funcționat normal. Mai mult, față de toate acestea, E. a anulat o cantitate de energie înregistrată eronat, adică_ KWh, corespunzătoare perioadei dintre 30.03.2012 – 10.08.2012. Prin urmare, conform E., contorul a înregistrat la parametri normali cantitatea de energie consumată de reclamant și familia sa, dar i-a fost anulată o cantitate enormă de energie electrică înregistrată eronat, adică_ KWh.

După ce a anulat o parte din energia electrică înregistrată eronat, E. a facturat o cantitate de_ KWh, pe care l-a obligat pe reclamant să o plătească ca fiind cantitate de energie electrică recuperată pe perioada 10.08.2009 – 10.08.2012, pe o perioadă retroactivă de 3 ani. Reclamantul a menționat că nu reiese de niciunde acest consum de_ KWh, reclamantul și familia sa având o gospodărie modestă la țară, și nu a desfășurat niciodată activități de producție pentru a avea un asemenea consum exorbitant. De asemenea, a fost avut în vedere consumul facturat anterior, deși reclamantul a achitat facturile anterioare.

Reclamantul a arătat că la data ridicării contorului, indexul de ridicare era_, iar indexul de regularizare_, rezultând o diferență de_ KWh, adică exact energia facturată eronat, care a fost anulată de E..

Reclamantul a adăugat că pe contorul nou instalat în locul celui vechi primește facturi cu sold de plată anterior neregăsit nicăieri, primește mai multe facturi în același timp sau la perioade foarte scurte de timp, cu mai multe sume de plată. Inițial E. a trimis facturi cu sold de plată de_ lei și doar în urma sesizărilor reclamantului au scăzut energia înregistrată eronat.

Referitor la suma solicitată la plată, respectiv 987,39 lei, conform MF 13/_ din 08.08.2013, aceasta este eronată, deoarece această factură nu a fost transmisă în luna august așa cum susține E., ci a fost emisă în urma sesizărilor reclamantului către pârâtă și nu reflectă consumul de energie datorat pentru perioada lunii august, acest consum fiind emis și achitat cu bonul nr._ din 25.09.2013, în sumă de 177,32 lei (factura 3MF09118807 din 06.09.2013).

A mai menționat reclamantul că pârâta nu a mărit puterea transformatorului stradal, reclamantul trebuind să aștepte aproximativ 5 minute să se aprindă lumina, iar când se aprinde este foarte slabă, existând pericolul să se întrerupă sau să ardă electrocasnicele care funcționează în casă.

În drept, reclamantul s-a întemeiat pe prevederile art. 194-208 C. proc. civ.

În dovedire, reclamantul a depus, în fotocopii, următoarele înscrisuri: factura nr. 3MF09118807 din 06.09.2013, bonuri fiscale, adrese emise de pârâtă, factura nr. 3MF12434155 din 05.12.2013, factura nr. 3MF12434161 din 05.12.2013, factura nr. 3MF10525042 din 08.10.2013, factura nr. 3MF08261505 din 08.08.2013, factura nr. 3MF11352790 din 06.11.2013, factura nr. 4MF01172875 din 06.02.2014.

Prin încheierea din 12.05.2014, instanța a admis cererea de ajutor public judiciar formulată de reclamant și a dispus scutirea acestuia de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 417,33 lei.

La data de 10.06.2014, pârâta S.C. E. E. Muntenia S.A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Cu privire la cererea reclamantului de montare a unui transformator de energie stradal cu putere mai mare de acoperire, pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că aparține S.C. E. Distribuție Muntenia S.A. calitatea procesuală pasivă într-o asemenea cerere. De asemenea, pârâta a invocat inadmisibilitatea cererii reclamantului de anulare a facturilor, față de faptul că acestea nu sunt acte juridice în sensul legii civile.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat, în esență, că aparatul de măsurare a energiei electrice, ce deservea locul de consum ce aparține reclamantului, funcționa corect, iar facturile contestate au fost emise conform legislației incidente și potrivit mărimilor de facturat comunicate de către operatorul de distribuție S.C. E. Distribuție Muntenia S.A.

În drept, pârâta a invocat prevederile art.205-208 C. proc. civ., HG nr.1007/2004, Decizia ANRE nr. 57/1999, Legea nr. 123/2012.

În dovedire, pârâta a depus, în fotocopii, facturi fiscale, proces-verbal din 10.08.2012, notă de constatare din 10.08.2012, adrese emise de pârâtă către reclamant.

La data de 03.07.2014, reclamantul a depus răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că a achitat factura nr._ din 08.08.2013, în valoare de 987,39 lei, deoarece pârâta i-a întrerupt furnizarea energiei electrice. Reclamantul a solicitat ca pârâta „să îi compenseze” plata acestei facturi. Reclamantul a adăugat că la data de 10.08.2012 s-a constatat că era defect contorul, dar tot i s-au facturat_ Kw.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamantul a solicitat și introducerea în cauză a S.C. E. Distribuție Muntenia S.A. și a solicitat, suplimentar față de cererea introductivă: obligarea pârâtei la compensarea debitului rezultat din factura MF 13 nr._ din data de 08.08.2013, în valoare de 987,39 lei, deoarece aceasta a fost achitată de reclamant obligat de împrejurări; obligarea pârâtei la compensarea plăților privind conectarea și deconectarea, în cuantum de 270 lei, deoarece aceasta nu s-a produs din vina reclamantului; obligarea pârâtei la compensarea tuturor penalităților plătite la facturile următoare datei de 10.08.2013, deoarece acestea poartă penalități la debitul eronat calculat.

La solicitarea instanței de a preciza pentru fiecare capăt de cerere în parte cu cine înțelege să se judece, reclamantul a depus la data de 29.09.2014 cerere precizatoare, prin care a arătat că înțelege să se judece cu S.C. E. Distribuție Muntenia S.A.

La data de 17.11.2014, pârâta S.C. E. Distribuție Muntenia S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive față de capetele de cerere privind anularea debitului rezultat din facturile emise de către furnizorul de energie electrică. Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că facturarea energiei electrice se face pe baza indexurilor afișate de contor. La data de 25.07.2012, la locul de consum în cauză s-a depistat o defecțiune la nivelul blocului de măsură și protecție. În vederea alimentării locului de consum, până la înlocuirea echipamentului defect a fost efectuată o legătură provizorie pe direct. La data de 10.08.2012, a fost înlocuit grupul de măsurare de la locul de consum în cauză, fiind demontat inclusiv contorul cu seria_, aflat în instalație, cu index de demontare_. Întrucât în perioada cuprinsă între data constatării defecțiunii contorului (25.07.2012) și data demontării contorului (10.08.2012), locul de consum în cauză a fost legat pe direct la rețeaua electrică, energia consumată în această perioadă de 16 zile nefiind înregistrată pe grupul de măsurare, s-a procedat la recalcularea consumului de energie aferent acestei perioade, rezultând o cantitate de 81 KWh. Pentru stabilirea acestei cantități a fost avut în vedere consumul înregistrat într-o perioadă similară a anului anterior, cuprinsă între două citiri ale indexului contorului (29.06.2011 – 23.09.2011), perioadă în care media consumului înregistrat a fost de 5,05 KWh/zi.

Pârâta a adăugat că în sistemul informatic pentru facturare au fost consemnate eronat indexurile contorului, însă având în vedere că acesta a înregistrat corect energia consumată, indexul de demontare de_ este corect. Astfel, a fost efectuat un calcul pentru recuperarea de către furnizor a cantității de energie electrică ce a fost consumată în perioada de 3 ani anterioară, respectiv 10.08.2009 – 10.08.2012, rezultând o cantitate de recuperat de către funrizor de_ KWh. Totodată, a fost scăzută de către furnizor cantitatea de energie de_ KWh pentru perioada 30.03.2012 – 10.08.2012, corespunzătoare diferenței între indexul contorului la demontare și indexul de regularizare la data de 30.03.2012.

Cu privire la solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei la montarea unui alt transformator, pârâta a învederat că transformatorul nu este furnizor de energie electrică și că acest capăt al cererii reclamantului nu este întemeiat.

În drept, pârâta a invocat prevederile art.205-208 C. proc. civ., HG nr.1007/2004.

La data de 13.01.2015, reclamantul a depus o nouă cerere precizatoare, prin care a arătat că înțelege să se judece cu ambele pârâte pe toate capete de cerere.

La data de 03.02.2015, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta S.C. E. Distribuție Muntenia S.A., prin care a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a acesteia, deoarece facturile s-au emis în baza constatărilor acestei pârâte. Reclamantul a susținut că a fost eronat calculată cantitatea de energie electrică facturată. De asemenea, reclamantul a formulat o . întrebări retorice, fără să formuleze o pretenție anume sau să argumenteze în vreun fel cererile deja formulate.

La data de 06.02.2015, pârâta S.C. E. E. Muntenia S.A. a depus note scrise, prin care a invocat excepția inadmisibilității cu privire la cererea reclamantului de scutire de la plata facturilor, cu motivarea că reclamantul are obligația de a achita contravaloarea energiei electrice.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. E. Distribuție Muntenia S.A. cu privire la capetele de cerere având ca obiect anularea debitului din factură, obligarea pârâtei la compensarea debitelor și scutirea reclamantului de la plata penalităților, instanța constată că S.C. E. Distribuție Muntenia S.A. nu este furnizor, ci distribuitor de energie electrică, activitatea sa limitându-se la aspectele tehnice ale instalațiilor electrice. Pârâta respectivă nu emite facturi, nu stabilește debite, nu ține evidența acestora și nu calculează penalități. Prin urmare, nici nu s-ar putea stabili în sarcina acesteia vreo obligație în acest sens, impunându-se astfel admiterea excepției și respingerea capetelor de cerere avand ca obiect anularea debitului din factura si obligarea paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A. la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor, formulate in contradictoriu cu aceasta parata, ca fiind formulate impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei S.C. E. E. Muntenia S.A. cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea acestei parate la montarea unui alt transformator, instanța reține, ca și mai sus, că activitatea de distribuție a energiei electrice este realizată de S.C. E. Distribuție Muntenia S.A., aceasta fiind responsabilă pentru starea tehnică a instalațiilor electrice. Prin urmare, o obligație care privește partea tehnică a activității de distribuție a energiei electrice nu ar putea fi imputată decât acestei pârâte. În aceste condiții, instanța va admite excepția și va respinge capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. la montarea unui alt transformator de curent ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Analizând excepția inadmisibilității cererii reclamantului de anulare a debitului din factură, instanta retine ca, in aplicarea prevederilor art.6 din Legea nr.82/1991, factura fiscală nu este decât un document justificativ, care stă la baza înregistrărilor în contabilitatea furnizorului sau prestatorului și a cumpărătorului, respectiv beneficiarului, ea fiind un mijloc de probă cu privire la operațiunea facturată, neavând calitatea de act juridic.

Prin intermediul acțiunii în anulare se urmărește desființarea unui act juridic ce este definit ca manifestarea de voință cu intenția de a produce efecte juridice. În funcție de numărul părților, actul juridic este unilateral, atunci când este rezultatul voinței unei singure părți, și bilateral, atunci când este rezultatul voinței concordante a două părți.

Factura fiscala neînsușita de către cel căruia i se adresează nu poate fi considerata act juridic unilateral, deoarece ea nu este rezultatul unei voințe juridice cu intenția de produce efecte juridice, reprezentând, în acest caz, doar un înscris constatator prin care emitentul pretinde de la destinatarul facturii plata unei sume de bani determinată în baza unei convenții verbale sau scrise. Aceasta din urmă reprezintă contractul încheiat între părți și doar acesta poate fi supus desființării prin intermediul acțiunii în anulare. În acest caz, factura constituie doar un mijloc de probă. Astfel, cererea de anulare a înscrisului sus-menționat nu este admisibilă, această acțiune în anulare nefiind calea în justiție pe care reclamantul trebuie să o utilizeze în vederea exonerării sale de la plata sumei de bani menționate în factura fiscala.

Față de natura facturii, așa cum este aceasta precizată în Legea nr.82/1991 și în legislația fiscală, în general, nu se poate cere pe cale de acțiune în justiție constatarea nulității acesteia pentru neîndeplinirea condițiilor de validitate ale actului juridic, eventualele deficiențe privind conținutul facturii, inclusiv suma facturata, pot fi analizate fie pe cale unei actiuni in constatare prin care sa se constate eventual ca reclamantul nu datoreaza debitul din factura, fie ca apărări vizând forța probantă a acesteia pentru pretențiile înscrise în document de emitentul său, deci față de pretențiile emitentului în legătură cu operația consemnată în document, in cazul unei actiuni in pretentii a emitentului facturii impotriva reclamantului.

Factura nu reprezintă un act juridic, în sensul definit anterior ci doar un mod de calcul a unor sume de bani, pe care reclamantul le-ar datora în baza contractului de furnizare a energiei electrice și a legii energiei electrice. De altfel, doar plata este un act juridic, nu și facturile emise în acest sens. Bineînțeles că reclamantul are dreptul să refuze plata unei sume pe care nu o datorează, iar în cazul în care va fi chemat în judecată pentru plata acestei facturi, se poate apăra prin toate mijloacele de probă pe care le consideră necesare, pentru a dovedi că factura a fost emisa în mod netemeinic.

Se retine ca in acest sens este si practica constanta in materie si ca s-a pronuntat in acest sens si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 1017/26.03.2009 si Decizia nr. 3144/09.10.2013.

Sunt considerente pentru care instanta va admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea debitului din factura, invocata de parata S.C. E. E. MUNTENIA S.A. prin intampinare si va respige ca inadmisibil capatul de cerere privind anularea debitului din factura, formulat in contradictoriu cu parata S.C. E. E. MUNTENIA S.A.

Analizând excepția inadmisibilității cererilor reclamantului de compensare a debitelor și de scutire de la plata penalităților, instanța constată că argumentele invocate de pârâtă în susținerea acestei excepții, conform cărora o asemenea cerere nu ar putea fi admisă, față de obligațiile contractuale asumate de reclamant, sunt de fapt argumente care țin de fondul cauzei, motiv pentru care această excepție, vizând cererile menționate, va fi respinsă ca neîntemeiată. În plus, ca regulă generală, nu există vreo dispoziție legală care să interzică formularea unei cereri prin care să se invoce compensația sau exonerarea de la executarea unei obligații, chiar de-ar fi vorba despre o obligație contractuală, prin urmare nici nu se poate afirma că o asemenea cerere ar fi inadmisibilă.

Sunt considerente pentru care instanta va respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii capetelor de cerere privind obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor, invocata de parata prin intampinare.

Analizând probele administrate în cauză, cu privire la fondul cauzei, instanța reține următoarele:

Între reclamant și pârâta S.C. E. E. Muntenia S.A. există raporturi contractuale, în baza cărora pârâta furnizează reclamantului energie electrică și emite în sarcina acestuia facturi fiscale pentru contravaloarea energiei electrice consumate de reclamant.

Conform adresei nr.70708E din 06.02.2014, emisă de pârâtă, la data de 25.07.2012 s-a depistat un defect la nivelul blocului de măsură și protecție trifazat. Cu această ocazie a fost efectuată o legătură electrică provizorie pe direct, care să asigure alimentarea locului de consum până la înlocuirea echipamentului defect. În data de 10.08.2012, a fost înlocuit grupul de măsură defect, prilej cu care a fost demontat contorul seria_, având indexul de demontare_. De asemenea, s-a constatat că aparatul de măsură a funcționat corect, dar citirile consemnate în sistemul informatic au fost eronate.

Instanța constată, așadar, că la data demontării contorului reclamantului, adică la data de 10.08.2012, acesta indica un index de_ kWh consumați, din care reclamantului i se facturaseră_ kWh. În consecință, de la data montării contorului până la data de 10.08.2012,_ kWh nu au fost facturați. Cu privire la motivul nefacturării, pârâta a indicat o eroare de consemnare în sistemul informatic. Instanța reține că este mai puțin relevant care este motivul nefacturării, fie că este vorba despre o eroare din partea vreuneia dintre pârâte, care a consemnat greșit cantitatea de energie consumată de reclamant, fie că este vorba despre o raportare greșită din partea reclamantului, care a indicat un index inferior celui real, relevant fiind că de la data montării contorului până la data demontării acestuia, reclamantul a consumat_ kWh fără a-i achita. Instanța nu poate reține că ar fi existat un defect la contor, în sensul că acesta ar fi măsurat greșit energia consumată, deoarece o asemenea ipoteză nu rezultă din probele administrate, fiind o simplă susținere a reclamantului, nedovedită în vreun fel. Instanța observă, totuși, că ulterior constatării diferenței de consum, pârâta E. E. Muntenia SA nu a facturat reclamantului întreaga energie consumată, de_ kWh, ci doar pe cea aferentă consumului din ultimii trei ani, adică_ kWh.

Instanța constată că nu este vorba despre un consum enorm, așa cum susține reclamantul, ci este vorba despre un consum de_ kWh aferent unei perioade de 3 ani, adică o medie de aproximativ 10 kWh pe zi. Un asemenea consum este specific unei gospodării, iar nu unei fabrici de producție, cum susține reclamantul.

Cu privire la debitul rezultat din factura MF 13 nr._ din 08.08.2013, instanța constată că acesta este aferent perioadei 27.06.2013–05.08.2013, iar factura în valoare de 177,32 lei, menționată de reclamant în cererea de chemare în judecată, este factura nr._ din 06.09.2013, emisă pentru perioada 05.08.2013–05.09.2013. După cum se poate observa, între cele două facturi nu există suprapuneri cu privire la perioada de facturare și nu se poate afirma că reclamantului i s-a facturat de două ori aceeași perioadă.

Prin urmare, nu se impune compensarea debitelor sau scutirea reclamantului de la plata penalităților, debitele calculate în sarcina acestuia fiind stabilite corect.

Pentru aceste considerente, instanta va respinge ca neintemeiate capetele de cerere privind obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor.

Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A. la montarea unui alt transformator de energie stradal cu putere mai mare de acoperire, instanța reține că motivele invocate de reclamant în formularea acestei solicitări nu sunt susținute de vreun mijloc de probă, reclamantul invocând o . neajunsuri pe care le întâmpină în activitatea de zi cu zi, fără ca realitatea afirmațiilor sale să fie probată. Or, instanța nu are posibilitatea de a valorifica simple afirmații, fără suport probator. În ceea ce privește lista de semnături depusă de reclamant la dosar, nu reiese că prin aceasta semnatarii ar confirma în vreun fel susținerile reclamantului din cererea de chemare în judecată.

Prin urmare, instanța va respinge ca neintemeiat capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A. la montarea unui alt transformator de curent.

In baza art.19 alin.1 din O.U.G. nr.51/2008, suma de 417,33 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii prin incheierea de sedinta din data de 12.05.2014, va ramane in sarcina statului.

În final, instanța va lua act că pârâtele nu au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A. cu privire la capetele de cerere avand ca obiect anularea debitului din factura si obligarea paratei la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor, invocata de parata prin intampinare.

Respinge capetele de cerere avand ca obiect anularea debitului din factura si obligarea paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A. la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor, formulate in contradictoriu cu aceasta parata, ca fiind formulate impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Respinge ca neintemeiat capatul de cerere formulat de reclamantul O. I., cu domiciliul in Branesti, ., județul ILFOV, CNP_, avand ca obiect obligarea paratei S.C. E. D. MUNTENIA S.A., cu sediul in sector 1, București, ..41-43, inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J_, avand CUI_, la montarea unui alt transformator de curent.

Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect obligarea acestei parate la montarea unui alt transformator de curent, invocata de parata prin intampinare.

Respinge capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. la montarea unui alt transformator de curent ca fiind formulat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea debitului din factura, invocata de parata S.C. E. E. MUNTENIA S.A. prin intampinare.

Respige ca inadmisibil capatul de cerere privind anularea debitului din factura, formulat in contradictoriu cu parata S.C. E. E. MUNTENIA S.A.

Respinge ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii capetelor de cerere privind obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A. la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor, invocata de parata prin intampinare.

Respinge ca neintemeiate capetele de cerere privind obligarea paratei S.C. E. E. MUNTENIA S.A., cu sediul in sector 1, București, ..41-43, . la Registrul Comertului sub nr.J40/_/2008, avand CUI_, la compensarea debitelor si scutirea reclamantului de la plata penalitatilor.

In baza art.19 alin.1 din O.U.G. nr.51/2008, suma de 417,33 lei reprezentand cheltuieli de judecata constand in taxa de timbru pentru care reclamantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii prin incheierea de sedinta din data de 12.05.2014, va ramane in sarcina statului.

Ia act ca paratele nu au solicitat cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16.03.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E. A. N. L. B.

RED/DACT/E.A.N./18.06.2015/05 EX

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Sentința nr. 5042/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI