Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 9346/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9346/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 18-05-2015 în dosarul nr. 9346/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr. 9346
Ședința publica de la 18.05.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: E. M.
GREFIER: A. A. F.
Pe rol judecarea cauzei de minori și familie privind pe reclamantul C. C., pe pârâta C. I. M. si pe autoritatea tutelară P. S. 1 BUCUREȘTI, având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publica au raspuns reclamantul, personal, identificat cu CI . nr._, CNP_ si asistat de avocat Staurica Goergiana, cu imputernicire avocatiala la fila 1 din dosar si parata, personal, identificata cu CI . nr._ CNP_ si asistata de avocat D. S. cu imputernicire avocatiala la dosar, lipsa fiind autoritatea tutelară.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, care invedereaza instantei faptul ca prin faxul instantei la data de 15.05.2015 s-a depus referatul de ancheta sociala efectuat de Primaria S. 6 Bucuresti, dupa care:
Instanta ia act ca s-a depus referatul de ancheta sociala efectuat de Primaria S. 6 Bucuresti.
Aparatorul paratei depune CD, declaratie pe proprie raspundere privind perioada realizarii fotografiilor si un set de inscrisuri, comunicand un exemplar de pe acestea partii adverse prin avocat.
Aparatorul reclamantului apreciaza ca declaratia pe proprie raspundere privind perioada realizarii fotografiilor trebuie atestata cel putin de catre avocat, daca nu de notar, avand in vedere ca este data dupa formularea actiunii. Pe cale de consecinta, solicita sa nu se aiba in vedere aceste fotografii.
Aparatorul paratei mentioneaza ca minorii sunt foarte mici si parata nu are mijloacele necesare pentru alte dovezi.
La interpelarea instantei, in sensul de a preciza daca semnatura de pe declaratia pe proprie raspundere privind perioada realizarii fotografiilor depuse la dosar ii apartine, parata, personal, raspunde afirmativ.
Instanta ia act de raspunsul paratei, in sensul ca semnatura de pe declaratia pe proprie raspundere privind perioada realizarii fotografiilor depuse la dosar ii apartine.
În temeiul disp. art. 244 C.proc.civ.,instanta, socotindu-se lamurita, declara cercetarea procesului incheiata si in temeiul art. 392 C. deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dand cuvantul partilor, in ordinea si conditiile prevazute la art. 216, pentru ca fiecare sa isi sustina cererile si apararile formulate in proces.
Aparatorul reclamantului solicita admiterea cererii de ordonanta presedintiala, stabilirea locuintei minorului in mod provizoriu la resedinta tatalui, solicitand sa se constate ca din probatoriul administrat reiese ca mama nu se afla . cu cei mici (declaratia martorului, f. 152-153). Cat mama a locuit cu minorii, aceasta nu s-a ocupat de ei, ofera o igiena precara copiilor si se foloseste de un santaj emotional, astfel cum reiese din intrebarea nr. 6 din interogatoriu, la care parata a raspuns afirmativ in sensul ca minorii locuiesc de buna voie cu tatal lor, nu au fost luati cu forta. Solicita ca instanta sa aiba in vedere conditiile de locuit din imobilul paratei care reiese din fotografiile depuse de reclamant la dosar, fotografii a caror dovada a fost facuta, in timp ce parata nu a facut dovada datei realizarii lor. Din declaratia martorei D. I. – E. reiese ca de scoala si de gradinita copiilor se ocupa tatal, parata mintind cu faptul ca nu ii vede pe copii intrucat aceasta se duce la scoala sau la gradinita, unde ii face pe acestia sa se simta foarte prost. Solicita sa se retina ca tatal nu ingradeste accesul mamei la copii, insa nu se mai poate locui in imobil din cauza mizeriei si agresivitatii paratei (aspect care reiese de pe CD – minutul 05:00). Solicita sa se stabileasca un program de vizitare in favoarea mamei, neputandu-se stabili locuinta fortata a copiilor la mama daca minorii nu doresc.
Aparatorul paratei depune concluzii scrise si solicita obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata cf. chitantei pe care o depune la dosarul cauzei. Solicita respingerea actiunii ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemaiata, cu mentinerea locuintei minorilor la mama. Apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, chiar daca actiunea se circumscrie disp. art. 919 C.. Urgenta trebuie dovedita, nu se prezuma, insa reclamantul nu a facut dovada acestei conditii, in sensul ca acesti copii sa fie luati, mai exact pacaliti, si dusi . mamei, fara jucarii, departe de scoala si de gradinita. Apreciaza ca nu este in interesul copiilor ruperea de mama, cu care acestia au o relatie normala, care reiese si din comportamentul dezinvolt fata de aceasta, pentru ca ulterior sa fie „sechestrati” de tata si celui mare sa i se dea sa citeasca intampinarea din dosar. Din momentul cand tatal a luat copiii de la mama, aceasta i-a vazut o singura data si atunci in prezenta tatalui, care pazeste scoala unde invata baiatul cel mare, iar pe baiatul cel mic l-a dus la gradinita de 2 ori. Nu este in interesul copiilor sa fie tinuti departe de tata, dar atitudinea acestuia rupe echilibrul copiilor. F. de afirmatiile reclamantului, precizeaza ca in casa paratei nu exista mizerie, in acest sens existand declaratia martorului propus de aceasta, care a identificat fotografiile cu imobilul curat. Solicita indepartarea depozitiei martorului propus de reclamant cu privire la afirmatia ca martora acestuia nu se afla in relatie de conflict cu parata, martora fiind concediata de parata, ceea ce arata o relatie tensionata intre cele doua.
Aparatorul reclamantului, avand cuvantul in replica, mentioneaza ca tatal a cumparat de la zero toate cele necesare copilului, avand in vedere ca hainele acestora au ramas in locuinta, unde parata a schimbat yala. Solicita sa se aiba in vedere gradul de mizerie ridicat din locuinta mamei.
Aparatorul paratei arata ca acel caine nu mai exista in locuinta, iar parata s-a dus la scoala unde copilul cel mare frecventeaza cursurile, pentru a-i duce ghiozdanul.
În conformitate cu disp. art. 395 C.proc.civ. socotindu-se lămurită, instanța de judecată retine cauza in vederea solutionarii.
INSTANȚA,
Prin acțiunea înregistrată la data de 08.04.2015 sub nr._ reclamantul C. C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta C. I. M., ca instanța, în mod provizoriu, pe cale de ordonanță președințială, să dispună, pana la solutionarea dosarului de fond, stabilirea locuintei minorilor C. C.-A. si C. S.-G. la resedinta tatalui
Pe fondul cererii, în motivare, reclamantul a aratat ca a formulat si actiune de divort ca urmare a faptului ca intre parti nu mai exista comunicare, relatiile deteriorandu-se la scurt timp dupa nunta din cauza dezinteresului fata de problemele casnice, menajul si ingrijirea corporala.
A aratat reclamantul ca fata de atitudinea paratei in raport cu cei doi copii, dezordinea si mizeria din apartamentul in care partile au locuit impreuna, dublate de lipsa de interes a paratei fata de sanatatea, igiena, cresterea si educarea minorilor, se impune stabilirea locuintei minorilor la domiciliul sau. In aceeasi locuinta mai sunt si doua animale: un caine batran si bolnav si un iepure angora. Desi a incercat sa aiba discutii cu parata pentru a scoate animalele din apartament, avand in vedere ca faceau multa mizerie iar aceasta nu se ocupa de ele si nu facea curat in urma lor, nu a ajuns la niciun rezultat. In plus, pe langa cele doua animale, aparatamentul este plin de haine si lucruri imprastiate, neexitand o ordine a acestora, peste care dorm si calca animalele. Si in bucatarie domenste haosul si mizeria, masa este mereu plina de diverse lucruri, tigari, scrumiere nespalate, cu greu rausind sa aseze masa copiilor. In plus, animalele isi fac nevoile chiar in bucatarie, unde exista si par si praf. Argazul, uscatorul de vase, hota, cuptorul sunt caracterizate de aceeasi mizerie, iar frigiderul este plin de alimente expirate si stricate, pe care parata refuza sa le arunce. Aceeasi lipsa de interes o manifesta parata si fata de curatenia si alimentatia minorilor.
Desi au avut doua bone angajate care se ocupau de copii, de curatenie, de mancare, de pregatit lectii cu minorii, parata se certa cu acestea, pe ultima concediind-o pentru ca si-a permis sa ii de de mancare minorului C. la pranz supa si felul doi si ca a incercat sa le schimbe hainele care erau murdare. De la data concedierii ultimei bone, dna D., se observa notele si calificativele scazute ale minorului C. la scoala, parata refuzand si ajutorul bunicii paterne.
A mai aratat reclamantul ca el este cel care ii trezeste pe copii si pe parata dimineata, le pregateste micul dejun, il duce la gradinita pe cel mic si pe parata la serviciu dupa care se duce si el la serviciu. Desi parata este prima care se intoarce de la munca, aceasta doarme, vorbeste la telefon sau se joaca pe calculator, lasandu-i pe copii fara supraveghere. Este geloasa pe reclamantul care vine la ore tarzii, desi acesta munceste suplimentar pentru majorarea veniturilor, le interzice copiilor sa petreaca timpul in aer liber pe motivul ca racesc, ii interzice reclamantului sa aeriseasca locuinta pe acelasi motiv, are un comportament agresiv verbal, brutal si agitat, face diferente intre cei mici, celui mare ii aplica pedepse pentru greselile pe care le face cel mic.
Precizeaza ca detine conditii optime pentru cresterea copiilor, realizeaza venituri suficiente, urmand a fi ajutat de parintii sai si de ultima bona, pe care urmeaza sa o reangajeze.
În susținerea cererii, s-au atașat o . înscrisuri reprezentand contract de imprumut de folosinta, certificat de casatorie, cartea de identitate a reclamantului, certificatele de nastere ale minorilor, adeverinta de venit a reclamantului, certificat de nastere al reclamantului, caracterizarea copilului C. S. de la gradinita, cererea de chemare in judecata avand ca obiect divort (prima fila), un set de fotografii (f. 15-60 vol. I).
In scop probatoriu, au fost solicitate proba cu inscrisuri, martori, interogatoriul paratei.
In drept, au fot invocate disp. art. 996, 919 C. si art. 497 C.civ.
La data de 20.04.2015 parata a depus intampinare (f. 70 vol. I) prin care a solicitat respingerea cererii in principale ca inadmisibila si in subsidiar ca neintemeiata si mentinerea locuintei minorilor la domiciliul paratei, cu obligarea paratului la plata cheltuielior de judecata.
In motivare, parata a aratat ca cererea nu indeplineste conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, reclamantul reprezinta un pericol pentru copii intrucat are un comportament violent fizic si verbal, lovinindu-i si folosind un limbaj vulgar in prezenta acestora, este deosebit de agresiv in trafic chiar si cand este in masina cu minorii, are un comportament sexual deviant, vizionand filme cu perversiuni sexuale, inclusiv cu animale si solicitandu-i si acesteia sa mearga in diverse grupuri de swingeri.
In aparare, parata a aratat ca afirmatiile reclamantului sunt mincinoase, in sensul ca parintii reclamantului au fost cei care au jignit-o inca din momentul casatoriei, au fost cei care l-au influentat pe reclamant, parata este cea care s-a ocupat de menajul casei si ingrijirea copiilor, ca reclamantul a trucat fotografiile depuse la dosarul cauzei. In prezent cainele nu mai exista in apartament, iar iepurele reprezinta un premiu castigat de fiul cel mare la un concurs de desen, fiind pastrat in casa de comun acord cu reclamantul, pentru a dezvolta responsabilitatea copiilor. Animalele sunt ingrjite cu alte produse decat cu cele pentru care se face menajul familiei, iar casa este curata, fotografiile depuse de reclamant fiind simple incercari ale acestuia de a induce in eroare instanta cu privire la comportamentul paratei, reclamantul fiind cel care mananca in sufragerie cu farfuria pe burta si laptopul in brate, este cel care nu se spala si refuza sa se ingrijeasca de igiena lui personala, de tinuta, evitand sa se barbiereasca. Referitor la concedierea bonelor, aceasta s-a datorat faptului ca fiul primei avea dosar penal pentru furt, iar cea de-a doua pentru faptul ca a constatat ca vasele copiilor erau spalate doar pe partea superioara, ca de altfel si obiectele din gospodarie si imbraca copiii unul in hainele celuilalt, reorganiza lucruri, nemaiputandu-se gasi anumite obiecte. Reclamantul fiind de profesie IT-ist, le instala copiilor jocuri care nu sunt pentru varsta lor, sangeroase si care au imprimat celui mare un caracter introvertit. Cu timpul, parata a remarcat incercarea soacrei sale de a afecta emotional pe copii si de a-l influenta pe reclamant, conflict care a generat destramarea casatoriei.
In ultima perioada, reclamantul a simulat ca a devenit un sot mai impaciuitor si mai intelegator, astfel ca in data de 10.04.2015 a luat copii si i-a dus la bunicii paterni, interzicandu-i paratei accesul la copii si la dreptul de a comunica liber cu acestia, parata formuland plangere penala. F. de comportamentul sexual deviant al reclamantului, parata are banuiala ca intretine relatii extraconjugale.
În susținerea cererii s-au atașat o . înscrisuri in fotocopie reprezentand adeverinta de venit a paratei, cartea de identitate a paratei, cartea de munca, adeverinta de studii, cartea de identitate a paratului, plangerea penala impotriva reclamantului, caracterizarea de la gradinita a copilului celui mic, adeverinte medicale ale copiilor, certificat medico-legal al reclamantului, planse foto, diplome si calificative ale copiilor, cerere de angajare a unei bone, desene ale copiilor, notite cu evidenta stricta a alimentatiei, cresterii si dezvoltarii copiilor, acte medicale copii (f. 89-340 vol. I).
In scop probatoriu, au fost solicitate proba cu inscrisuri, martori, interogatoriul paratei si anchete sociale al domicilile ambelor parti.
In drept, au fost invocate disp. art. 996 si urm. C..
La data de 20.04.2015 reclamantul a depus la dosarul cauzei contractul de comodat, prin care dovedeste ca a luat in chirie un alt imobil, factura de vizionare de la agentie, contractul de vizionare si planse foto din apartamentul in care locuisc minorii impreuna cu tatal (f. 1-23).
La termenul de judecata din data de 20.04.2015 partile au solicitat si instanta a incuviintat in temeiul disp. art. 258 C. proba cu inscrisuri, anchete sociale, proba cu interogatorii reciproce (f. 144-147 si f. 148-151 vol. II) si proba testimoniala cu cate un martor, fiind audiat in acest sens martorul D. I.-E. (pentru reclamant, f. 152-154) si V. B. –G. (pentru parata f. 155-156 vol. II).
La data de 06.05.2015 parata de depus inscrisuri in dovedirea faptului ca de la momentul cand minorii au fost luati de tata nu s-au mai dus la scoala sau la gradinita sau la activitatile extrascolare + convorbiri telefonice intre parti + planse foto (f. 28-81 vol. II)
La data de 06.05.2015 Autoritatea Tutelara Sector 1 a depus la dosarul cauzei referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul mamei (f. 82 vol. II).
La data de 07.05.2015 reclamantul a depus raspuns la intampinare prin care a solicitat respingerea exceptiei inadmisibilitatii ca neintemeiata, admiterea actiunii si stabilirea locuintei minorilor in mod provizoriu la resedinta sa din ., ., ., sector 6, pe fond negand afirmatiile paratei din intampinare si reiterand motivele din actiune (f. 85-95 vol. II).
La raspunsul la intampinare reclamantul a anexat inscrisuri reprezentand raport de evaluare psihopedagogica si evaluare clinica extrajudiciar, demersurile acestuia catre unitatile de invatamant pentru invoirea minorilor, adresa catre DGASPC declaratia data la politie (f. 96-141 vol. II).
La data de 05.05.2015 Autoritatea Tutelara Sector 6 a depus la dosarul cauzei referatul de ancheta sociala efectuat la domiciliul tatalui (f. 163-164 vol. II).
In sedinta publica din data de 18.05.2015 parata a depus un CD, declaratie pe proprie raspundere privind perioada realizarii fotografiilor (2005 – 2015) si un set de inscrisuri, reprezentand raport de expertiza extrajudiciara in materia psihologiei clinice, cereri, solicitari si sesizari adresate unitatilor de invatamant ale minorilor, planse foto, convorbiri telefonice (f. 165-226 vol. II).
La aceeasi data, 18.05.2015 parata depus concluzii scrise prin care a reiterat motivele din intampinare, cu motivarea in plus de a fi respinsa actiunea sub aspectul sustinerilor neadevarate ale reclamantului, al restabilirii relatiei mama-copil si al necesitatii imperioase ca minorii sa mearga la scoala, la gradinita sau sa desfasoare activitati extrascolare, sa li se restabileasca echilibrul emotional.
Analizând actele și lucrările dosarului în raport de obiectul cererii instanța reține următoarele:
Pe situația de fapt așa cum a fost prezentată de părți susținută de înscrisurile de la dosar instanța reține următoarele:
Reclamantul a aratat ca a investit instanta anterior prezentei cauze (01.04.2015), cu o cerere avand ca obiect divort, revenirea la numele avut anterior casatoriei, exercitarea autoritatii parintesti in comun, stabilire locuintei minorilor la domiciliul tatalui, stabilirea pensiei de intretinere in sarcina paratei (ds. nr._/299/2015). Dosarul de divort se afla in procedura prealabila la data solutionarii prezentei actiuni.
Potrivit disp. art. 919 NCPC, instanța poate lua pe tot timpul procesului de divorț, pe cale de ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței minorului, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Prin urmare, doar aceste măsuri pot fi luate de instanță pe calea ordonanței președințiale de-a lungul desfășurării procedurii divorțului.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 996 NCPC, statornicesc condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale respectiv caracterul vremelnic și urgent al măsurii, aparența dreptului.
Această cale procedurală este pusă la îndemâna justițiabililor pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara, respectiv pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Astfel, este necesar ca instanța prin raportare la actele dosarului să verifice dacă în cauză sunt întrunite cele trei condiții de admisibilitate și ulterior dacă aceste măsuri sunt necesare pentru păstrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube, întrucât de executare nu poate fi vorba.
În ceea ce privește aparența dreptului, instanța reține că reclamantul este potrivit certificatelor de naștere emise de Primaria S. 5 Bucuresti si Consiliul Local al S. 1 (f. 20 si 21 vol. I), tatal minorilor iar potrivit acestei calități îi revin drepturile și îndatoririle părintești prevăzute de art. 487 și urm. din Codul civil printre care se află si stabilirea locuinței minorilor.
D. consecință, instanța reține a fi întrunită în cauză condiția aparenței dreptului. Astfel, pe rolul Judecătoriei S. 1 B.. se află înregistrată cauză cu nr._/299/2015 având ca obiect divorțul părților, până la care pot fi luate aceste măsuri provizorii, instanța apreciază a fi întrunită în condiția vremelniciei.
În ceea ce privește urgența prezentei cauze, instanța constată că aceasta trebuie analizată prin prisma interesului superior al minorilor. Așa cum rezultă din art. 2 alin 3 al Lg 272/2004, "principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești", iar în prezenta cauză instanța apreciază că reglementarea urgentă chiar și cu caracter temporar a situației juridice a copilului este în interesul superior al acestuia. Analizând această condiție, care justifică utilizarea procedurii în chestiune, caracterizată printr-o procedură de judecată mai sumară, instanța constată că nu este îndeplinită. Astfel, în speță așa cum chiar reclamantul recunoaște în cererea de chemare în judecată, copiii au locuit în apartamentul domiciliu comun încă de la nașterea lor. De asemenea aceștia au fost îngrijiți de bona în timpul în care parintii lor erau plecați la muncă. Un alt indiciu care indică lipsa urgenței este acela că mama nu a interzis contactul dintre tată și copiii săi, ci dimpotriva, tatal este cel care a apreciat, unilateral, ca mutarea copiilor in imobilul nou inchiriat ar fi benefica.
După cum rezultă și din raportul de anchetă socială efectuat la ultimul domiciliu comun al sotilor (fila 82-83 vol. II) vecinii au aratat ca minorii erau vazuti curati, ingrijiti, in prezenta ambilor parinti. De asemenea, în acest raport se arată că locuinta . paratei este formata din 3 camere, cu dependinte corespunzator mobilate si intretinute, o camera este destinata jocului copiilor, iar cealalta pentru odihna.
Pentru considerentele expuse, chiar dacă celelalte condiții ale admiterii ordonanței președințiale sunt îndeplinite, nefiind îndeplinită una dintre acestea, în temeiul art. 996 și următoarele C.pr.civ., instanța urmează să respingă ca neîntemeiată cererea.
Raportat la stabilirea locuinței minorilor, având în vedere interesul superior al copilului instanța constata ca, potrivit susinerilor paratei, necontrazise de reclamant, acesta, in data de 10.04.2015 a luat copiii fara acordul paratei pentru a-i duce la Constanta, la bunicii paterni, insa nu cu forta si anuntatand-o ca poate veni si ea (intrebarea nr. 7 din interogatoriu, f. 149 vol. II), dupa care i-a dus in apartamentul inchiriat in . in prezent alaturi de tatal lor si de bunica paterna (f. 163-164 vol. II). Cu privire la acest incident, instanța reține că parata a depus la dosar numarul de inregistrare a plangerii penale formulate impotriva reclamantului (f. 107 vol. I).
Cu privire la problema luarii minorilor din domiciliul comun, instanta retine ca reclamantul a dus copii initial la bunicii paterni in Constanta, iar apoi . in ., ., ., sector 5 (f. 15-17 vol. I), pentru ca incepand cu data de 18.04.2015 sa ii mute . din .. 2, ., ., sector 1 (f. 22-23 vol. II). Schimbarea atat de frecventa a locuintei minorilor . de scurt (de 2-3 ori pe parcurusul derularii procesului) este de natură să afecteze sentimentul de stabilitate al acestora, intrucat duce in timp la ruperea unor relatii de prietenie cu copiii din vecinatatea unde cei mici locuiau anterior, reducerea contactelor pe care minorii le aveau cu persoane de atasament din viata lor etc. Prin urmare, sentimentul de stabilitate si apartenenta al minorilor reprezinta un factor important in a decide daca se impune stabilirea locuintei acestora la unul dintre parinti.
F. de aceste aspecte, dar si din lipsa unor dovezi, instanta nu va retine motivul luarii minorilor din locuinta . si mizeriei din apartamentul in care partile au locuit impreuna, dublate de lipsa de interes a paratei fata de sanatatea, igiena, cresterea si educarea minorilor. Plansele foto depuse in sutinerea afirmatiilor reclamantului au fost combatute de alt set de planse foto depuse de parata, peste care se adauga declaratiile martorilor, la fel de contradictorii. In acest sens, instanta va avea in vedere plansele foto depuse la dosar cu privire la aspectul locuintei partilor numai în măsura în care conțin elemente care se coroborează și concordă cu restul probatoriului și nu în mod singular, izolate de restul probatoriului, avand in vedere ca nu emană de la o instituție sau autoritate care să certifice autenticitatea acestora. Astfel, martora reclamantului, D. I.-E. (f. 152-154) a precizat ca din seturile de fotografii, cele prezentate de parata nu sunt cele reale, ci doar cele prezentate de reclamant sunt reale, insa acestea reprezinta a mia parte din realitate, in timp ce martorul paratei, V. Bogda-G. a declarat ca locuinta partilor era curata, incadrand-o in setul al doilea de fotografii, in care domneste ordinea si curatenia (f. 155-156). În aprecierea declarațiilor martorilor, instanța va ține cont de faptul ca martora propusa de reclamant, desi a declarat ca nu se afla in relatie de dusmanie cu niciuna dintre parti, intre parata si aceasta exista o stare tensionata determinata de concedierea sa din calitatea de bona, in vreme ce martorul paratei, in calitate de vecin al partilor, se carcaterizeaza ca un prieten al intregii familii, nu numai al paratei („atunci cand am avut nevoie, am fost ajutat de reclamant” – f. 156 vol. II). In considerarea acestor aspecte, instanta retine ca relatia dintre martora D. I.-E. si parata poate afecta gradul de obiectivitate al celor relatate de martora, inclusiv cu privire la aspectul casei.
In plus, instanta retine afirmatiile reclamantului din actiunea principala referitoare la animalul de companie si problema curateniei, in sensul ca „pe parata nu au interesat-o niciodata problemele casnice, menajul si ingrijirea corporala (…) Cainele este un animal batran si bolnav, iar acesta petrece tot timpul in casa” (f. 6 vol. I), fiind o situatie preexistanta incheierii casatoriei, pe care reclamantul a cunoscut-o si a acceptata-o la acel moment si care nu justifica in prezent caracterul urgent al unei cereri de stabilire a locuintei minorilor.
La stabilirea locuinței instanța va ține seama și de capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia, în cauza de față instanța constată că încă de la naștere mama s-a ocupat de cresterea si educarea minorilor, tinand notite de evidenta stricta a alimentatiei, cresterii si dezvoltarii copiilor (f. 240-260 vol. I), ocupandu-se de sanatatea acestora (f. 262-325 vol. I), având cunoștință despre nutriția acestora și îngrijirea lor. De asemenea instanța reține că tatăl copiilor nu se va putea ocupa singur de creșterea acestora fata de declaratia martorei D. I.-E., in sensul ca tatal se poate ocupa de minori ajutat de cineva. (f. 152-154). In acelasi timp, martora D. I.-E. nu a putut sa certifice ex propriis sensibus care dintre cei doi soti s-ar fi ingrjit de copii si de curatenia in gospdarie („Stiu acest aspect (ce se gasea in geamantane) de la reclamanta (…) faptul ca minorii stateau in week-end in fata calculatorului il stiu de la copii, dar si de la parinti (…) de la minori stiu ca dupa orele 22.00 mama ii antrena la anumite jocuri (…) Mentionez ca afirmatia pe care am facut-o in sensul ca reclamantul era cel care facea mancare in casa, mi-am bazat-o pe discutiile cu parata” etc. – f. 152-154), in timp ce martorul V. B.-G. a avut ocazia să ia cunoștință de amănuntele învederate in cea mai mare parte în mod nemijlocit („In vizitele pe care le-am facut celor doi am observat o educatie a copiilor, erau veseli si dezinvolti (…) am vazut ca mama se ocupa de activitatile extrascolare sau scolare, eu am vazut-o venind cu acestia, tot ea era cea care se ocupa de mancarea si curatenia in casa. In perioada cand eu eram in vizita, pe mama am vazut-o desfasurand activitati gospodaresti, iar pe tata stand cu laptopul in brate (…) De nenumarate ori am vazut-o pe parata facand curatenie in locuinta, iar de gatit aceasta gatea, chiar si mie imi aducea mancare. Cand parata venea in vizita la mine, am vazut ca minorii erau atasati de mama (…) Mentionez ca am vazut o atitudine a tatalui total opusa fata de cea a mamei (….) Am vazut o atitudine de retinere a copiilor fata de tata, dar nu si fata de mama” etc., f. 155-156). In aceeasi ordine de idei, exista necondordanta intre afirmatiile martorei D. I.-E., in sensul ca ramanea cu minorii pana cand veneau parintii de la serviciu, de regula tatal aparand primul si afirmatiile reclamantului, in sensul ca prima care venea era parata.
Un alt aspect de luat în seamă este continuitatea în creșterea și educația minorilor. În acest sens, după cum reiese și din cererea de chemare în judecată, minorii au locuit încă de la naștere în casa domiciliul comun al sotilor și aceștia au participat de la început la creșterea și educarea lor. Or plecarea copiilor din acest mediu, cu care sunt familiarizați, ar constitui un șoc pentru ei care nu ar trebui resimțit de niște copii de o vârstă atât de fragedă (9 ani si 5 ani). De asemenea, stabilirea locuinței la tată ar însemna ca minorii să fie crescuți în casa detinuta cu chirie, un loc nou pentru ei, cu care nu sunt acomodați.
In acelasi sens, la acest aspect se adauga indepartarea copiilor de unitatile locative, la care tatal refuza sa ii mai duca de la data mutarii, astfel cum reiese din inscrisurile depuse la dosar, in care se mentioneaza ca minorul C. incepand cu data de 20.04.2015 nu frecventeaza cursurile scolare (f. 28 vol. II), iar minorul S. a fost invoit de tatal sau pentru perioada 20.04.2015 – 07.05.2015 pentru neclarificarea situatiei familiale (f. 35 vol. II). Astfel, tensiunea emotionala generata de divort, provoaca din partea tatalui consecinte de durata asupra copiilor, ducand la deteriorarea echilibrului emotional si fizic al acestora. In prezent minorii frecventeaza diverse activitati extrascolare (f. 130-169, f. 195-234 vol. I) si au rezultate foarte bune la invataura (f. 194 vol. I), fiind sesibili, sociabili, prietenosi, creativi, constiinciosi si perseverenti. Insa divergentele dintre parinti duc in timp la perturbarea stabilitatii celor mici, creandu-le anxietate, stare de abandon, agresivitate sau apatie.
Analizând conținutul corespondenței atașate în susținerea apararii, in analiza dorintei copiilor de a-si urma tatal . lor instanța reține că tonul discuției dintre parinti este unul de repros legat de influentarea minorilor, ton de repros care se repeta si intre mama si copilul C., care tinde mereu sa afle raspunsul la intrebari preexistente si legate in general de gospodarie, iar nu de relatia mama – copil („De ce ma puneai sa sterg dupa A. si sa stau dupa A.?” „Stii cum a fost in casa? Mizerie”, „Deci, de ce nu stergeai praful la noi in camera si numai tati facea ordine?”, „Cine a facut curat la noi in camera cu calculatoare? Cine?”. Tatal poarta conversatiile telefonice cu mama in prezenta copiilor, telefonul fiind dat pe speaker (f. 70 vol. II). Aceasta situatie prezuma incercarea tatalui ca minorii sa ramana atasati afectiv . mai mare de el.
Pentru aceste motive, instanța urmează să respinga cererea de chemare in judecata formulata pe calea ordonantei presedintiale ca neintemeiata, intrucat nu poate legitima o exercitare abuziva si unilaterala a indeplinirii indatoririlor parintesti.
Sub aspectul cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 274 C pr civ, instanța urmează să îl oblige pe reclamant la plata către parata a sumei de 1500 lei, reprezentand onoraiu de avocat, având în vedere că reclamantul a căzut în pretenții, iar parata a solicitat și a făcut dovada acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul C. C., CNP_, cu domiciliul ales in sector 3, București, .. 78A in contradictroiu cu pârâta C. I. M., CNP_, cu domiciliul ales in sector 3, București, .. 5, ., . autoritatea tutelară P. S. 1 BUCUREȘTI, cu sediul in sector 1, București, .. 7-9.
Obliga reclamantul la plata cheltuielilor de judecata in favoarea paratei in cuantum de 1.500 de lei, reprezentand onorariu de avocat.
Cu apel in 5 zile de la pronuntare.
Pronunțată în ședința publică de la 18.05.2015
PRESEDINTEGREFIER
Red. E.M./Tehred. AF/22.05.2015/ 5 ex.
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 8897/2015.... → |
|---|
