Partaj judiciar. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 13197/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr._/2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE - P. P.
GREFIER - D. V.
Pe rol pronunțarea asupra cauzei Civile privind pe reclamanta E. (F. C.) V. și pe pârâții C. C. V. și C. L. C., având ca obiect succesiune/constatarea calității de moștenitor.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 11.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea la data de 18.06.2015, la data de 25.06.2015 si apoi pentru astazi, data de 30.06.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată sub nr._ la Judecătoria Sectorului 1 București, reclamanta E. (fosta C.) V. a chemat în judecată pe pârâții C. C. V. și C. L. C., solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună următoarele:
- Constatarea deschiderii succesiunii de pe urma defuncților C. I. și C. T.;
- Atribuirea provizorie, în baza art. 988 C. proc. civ., a bunului ce face obiectul partajului succesoral situat în București, ., sector 1;
- Constatarea calității de moștenitori a reclamantei și a pârâtului C. C. V., pârâtul C. L. C. neacceptând succesiunea în termenul legal;
- Constatarea masei succesorale ca fiind compusă din imobilul situat în București, ., sector 1, compus din teren în suprafață de 240 mp. (246 mp. din măsurători), construcție cu o suprafață la sol de 123,4 mp. și suprafață utilă de 88,27 mp., un garaj în suprafață de 12,13 mp. și două locuri de veci situate în Cimitirul „Veșnicia” din București;
- Ieșirea din indiviziune, prin atribuirea imobilului către reclamantă și stabilirea sultei corespunzătoare, după compensarea cheltuielilor și investițiilor făcute de către reclamantă.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a realizat investiții cu privire la imobilul din București, ., sector 1, care a aparținut părinților săi, C. I. și C. T., trimițându-le acestora, periodic, sume de bani pentru întreținere, ulterior anului 1972, când reclamanta și-a stabilit domiciliul în Germania.
De asemenea, reclamanta a precizat că, în anul 2009, s-a întors în România pentru a acorda întreținere permanentă mamei sale, C. T., care era grav bolnavă, iar, din anul 2009, reclamanta a locuit continuu în imobilul situat în București, ., sector 1, preluând bunuri din succesiune și având posesia imobilului.
De asemenea, reclamanta a precizat că, în toată perioada de la decesul părinților săi, a insistat să se finalizeze actele de succesiune pe cale notarială, dar pârâtul C. C. V. refuză să se prezinte la notar, astfel cum rezultă din încheierea redactată de către notar.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 975 C. civ. și art. 979 și urm. C. proc. civ.
Prin cererea modificatoare formulată la data de 01.08.2014, reclamanta a arătat că înțelege să renunțe la capătul de cerere privind ieșirea din indiviziune.
De asemenea, prin cererea modificatoare formulată la data de 03.11.2014, reclamanta a precizat că obiectul cererii îl constituie stabilirea calității de moștenitor și a cotei ce se cuvine fiecăruia dintre comoștenitori și atribuirea imobilului până la soluționarea cauzei, fără a se solicita ieșirea din indiviziune sau stabilirea unui drept de creanță.
Pârâtul C. L. C. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea în parte a cererii, astfel cum a fost precizată, cu excepția cererii privind atribuirea provizorie și a celei privind constatarea faptului că acesta nu a acceptat succesiunea în termenul legal.
Pârâtul a învederat faptul că, în perioada 2004-2012, acesta a contribuit financiar la înmormântarea bunicului său, C. I., la pomenirile ulterioare, precum și la întreținerea imobilului în care locuia bunica sa, C. T., ajutoarele financiare fiind acordate prin intermediul mamei sale, G. R., deoarece pârâtul nu locuia în România.
Pârâtul s-a arătat interesat de moștenirea rămasă de pe urma bunicilor săi, însă, dat fiind faptul că, începând cu anul 2011, până în prezent, acesta se află încarcerat în Germania, nu a avut posibilitatea să facă acte de acceptare expresă a succesiunii, însă, în momentul în care a avut posibilitatea, a luat legătura cu avocatul său, B. I. A., pe care a împuternicit-o cu privire la demersurile legate de moștenirea bunicilor săi.
Astfel, la data de 24.11.2014, pârâtul a răspuns, prin avocat, citației primite din partea SPN „M. G. O., A. aurel Jean & Asociații”, comunicând că acceptă succesiunea și este de acord cu dezbaterea succesorală notarială, în măsura în care se vor rezolva neînțelegerile dintre ceilalți doi moștenitori.
Pârâtul C. C. V. nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar, la data de 13.03.2015, un memoriu, prin care a arătat că a fost crescut de către bunicii săi, C. I. și C. T. și că a locuit cu aceștia până în anul 2005. După moartea bunicului, tatăl său, C. M. (în prezent decedat) a efectuat acte de acceptare tacită a moștenirii de pe uram acestuia, prin preluări de bunuri și prin faptul locuirii în imobilul din București, ., sector 1, inclusiv prin efectuarea unor lucrări de îmbunătățire cu privire la acesta.
După decesul tatălui său, pârâtul a îngrijit-o pe bunica sa, C. T., deoarece, ulterior anului 2009, aceasta locuia aproximativ 3 luni în Germania și o lună în România.
De asemenea, cheltuielile de înmormântare ale bunicilor au fost suportate de către pârât și mama acestuia, îngrijindu-se și de locurile de veci.
Pârâtul a mai învederat faptul că reclamanta a acceptat succesiunea de urma părinților săi după o perioadă mai mare de timp, iar taxele și impozitele aferente imobilului sunt achitate de către acesta.
În ceea ce privește posesia bunului imobil invocată de către reclamantă, pârâtul a arătat că este una abuzivă, pârâtul neavând posibilitatea de a se îngriji de bunurile rămase de pe urma tatălui său situate în imobil.
La data de 19.03.2015, reclamanta a depus la dosar o cerere prin care a arătat că prezenta cauză are ca obiect doar succesiune.
De asemenea, în ședința publică din data de 19.03.2015, reclamanta a precizat că în masa succesorală este inclus un singur loc de veci, cu două morminte, conform actului de concesiune depus la dosar, instanța luând act de poziția exprimată prin încheierea de ședință de la acea dată.
La aceeași termen, reclamanta a învederat că nu mai insistă să se constate că pârâții nu au acceptat succesiunea de pe urma părinților săi.
Prin concluziile scrise formulate la data de 05.05.2015, pârâții au invocat excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală, pe care instanța a calificat-o, la termenul din data de 11.06.2015, ca fiind excepția lipsei calității procesuale active, pe care a unit-o cu fondul cauzei, în baza art. 248 alin. 4 C. proc. civ.
În dovedirea cererii, respectiv în combaterea excepției, instanța a încuviințat pentru reclamantă administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale în persoana martorului M. V., a cărei declarație a fost consemnată și atașată la dosar (f. 261).
În apărare, respectiv în susținerea excepției, instanța a încuviințat pentru pârâți administrarea probei cu înscrisuri și a celei testimoniale, în persoana martorului P. V.-B. (f. 269-270).
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța urmează să se pronunțe cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale active, invocată de către pârâți și unită cu fondul cauzei, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. 1 C. proc. civ.:
La data de 12.12.2004 a decedat tatăl reclamantei, respectiv bunicul pârâților, C. I., ultimul domiciliu al acestuia fiind în București, ., sector 1, astfel încât, în privința moștenirii rămasă de pe urma acestuia se aplică dispozițiile Codului civil 1864.
La data de 04.01.2012, a decedat mama reclamantei și bunica pârâților, C. T., cu ultimul domiciliu la aceeași adresă, astfel încât în privința moștenirii rămasă de pe urma acesteia se aplică dispozițiile Codului civil.
În ceea ce privește succesiunea de pe urma defunctului C. I., instanța constată că reclamanta a acceptat-o expres prin declarația notarială aut. sub nr. 1224/17.06.2013 (f. 34-35), însă, anterior, și-a manifestat voința în acest sens prin inițiativa pe care a avut-o, după revenirea în țară ulterior decesului tatălui său, însă neconcretizată datorită refuzului fratelui său, C. M., respectiv tatăl pârâților din prezenta cauză (a se vedea declarația martorului M. V.).
Ulterior, conform aceleiași declarații, reclamanta i-a comunicat martorei că este interesată în continuare de moștenirea rămasă de pe urma tatălui său, însă, după întoarcerea în Germania, nu a mai putut reveni în țară o perioadă destul de mare datorită serviciului și apoi datorită faptului că s-a îmbolnăvit, în anul 2006.
Ca urmare, instanța constată că ar fi excesiv a se considera că reclamanta nu și-a manifestat în niciun mod intenția de acceptare a succesiunii rămasă de pe urma tatălui său, C. I., în termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C. civ. 1864, atât timp cât aceasta a încercat dezbaterea succesiunii pe cale notarială, imediat după decesul tatălui său, însă a fost împiedicată de atitudinea fratelui său, C. I..
De asemenea, instanța are în vedere faptul că prescripția dreptului de opțiune succesorală este o sancțiune decurgând din prezumția că eredele s-a desistat de moștenire, fără a renunța în mod expres.
Or, în speță, nu se pune problema unei renunțări implicite, tacite, a reclamantei, la moștenirea de pe urma tatălui său, deoarece intenția exprimată de reclamantă la venirea în țară la scurt timp după decesul tatălui său, de a merge împreună cu fratele său, C. M., în vederea dezbaterii succesiunii, este un act de acceptare tacită, neechivocă, a succesiunii, în sensul art. 689 teza a II-a C. civ. 1864, iar, în sprijinul concluziei de acceptare tacită a succesiunii, este și împrejurarea că reclamanta a locuit o perioadă în imobilul care a constituit ultimul domiciliu al defunctului, până la data expirării concediului, astfel cum rezultă din declarațiile ambelor martore audiate în cauză.
În plus, instanța observă și că pârâții nu au susținut că reclamanta ar fi străină de moștenire decât prin concluziile scrise, fără a invoca prescripția dreptului acesteia de opțiune succesorală nici prin întâmpinare (pârâtul C. L. C.) și nici separat, ca excepție, în lipsa întâmpinării (pârâtul C. C. V.).
Prin urmare, instanța constată că reclamanta a acceptat tacit succesiunea de pe urma tatălui său, C. I., în termenul de 6 luni prevăzut de art. 700 C. civ. 1864, astfel că va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâți, sub acest aspect, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește succesiunea de pe urma defunctei C. T., instanța constată că reclamanta a acceptat-o expres prin declarația notarială aut. sub nr. 1223/17.06.2013 (f. 42-43), însă, anterior, și-a manifestat voința în acest sens prin faptul că a locuit în cea mai mare parte a timpului, până în prezent, în imobilul care a constituit ultimul domiciliu al defunctei, din București, ., sector 1, acest lucru fiind confirmat de către ambele martore audiate în cauză.
De altfel, chiar pârâtul C. C. V. a recunoscut acest lucru, prin memoriul formulat, arătând că reclamanta folosește în mod abuziv casa bunicilor săi, împiedicându-l să se folosească de bunurile tatălui său aflate în interiorul acesteia.
Reținând, de asemenea, din declarația martorilor, că reclamanta a continuat să locuiască în imobilul sus-menționat, deoarece este „casa părintească”, deci neechivoc, în virtutea calității sale de moștenitor, precum și faptul că nu a efectuat demersurile notariale în vederea dezbaterii succesiunii datorită lipsei resurselor financiare (a se vedea declarația martorei M. V.), instanța constată că reclamanta a acceptat tacit, în sensul art. 1108 alin. 3 C. civ., coroborat cu art. 1110 alin. 2 C. civ., moștenirea de pe urma defunctei C. T., în termenul de 1 an prevăzut de art. 1103 alin. 1 C. civ.
Prin urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâți, sub acest aspect, ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, urmare a decesului lui C. I. și C. T., conform actelor de stare civilă depuse la dosar, moștenitori ai acestora sunt reclamanta E. (fosta C.) V., în calitate de fiică, cu o cotă succesorală de ½, conform art. 669 teza I C. civ. 1864, respectiv art. 975 alin. 4 teza I C. civ. și pârâții C. C. V. și C. L. C., cu câte o cotă succesorală de ¼, conform art. 669 teza a III-a C. civ. 1864, prin retransmitere de la tatăl lor, C. M., în privința moștenirii de pe urma defunctului C. I., respectiv conform art. 975 alin. 4 teza a II-a C. civ., prin reprezentarea tatălui lor, C. M. (fratele reclamantei).
În privința bunurilor succesorale rămase de pe urma ambilor defuncți, instanța constată că acestea sunt imobilul situat în București, ., sector 1, compus din teren în suprafață de 240 mp. (246 mp. din măsurători), construcție cu o suprafață la sol de 123,4 mp. și suprafață utilă de 88,27 mp., conform Actului de vânzare-cumpărare transcris la data de 11.05.1956 (f. 60-61), garaj în suprafață de 12,13 mp., construit în baza autorizației nr. 41/17.06.1976 (f. 62) și un loc de veci cu două morminte, în suprafață totală de 5 mp., identificat la Fig. XI, Lotul nr. C 115, situat în Cimitirul „Veșnicia” din București, în baza Actului de concesiune nr. 38/30.04.1985 (f. 77).
De asemenea, instanța constată că din masa succesorală nu face parte construcția în suprafață de 21,80 mp., ridicată pe terenul proprietatea defuncților de către fiul acestora, C. M..
În privința cheltuielilor de judecată, dat fiind specificul cererii, instanța constată că reclamanta a achitat taxa judiciară de timbru de 150 lei, astfel încât îi va obliga pe pârâți să îi achite acesteia suma de 50 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active, ca urmare a intervenirii prescripției dreptului de opțiune succesorală al reclamantei, invocată de către pârâți, ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în judecată, precizată și modificată privind pe reclamanta E. (fosta C.) V., identificată prin CNP_, cu domiciliul ales in sector 1, București, . și pe pârâții C. C. V., identificat prin CNP_, cu domiciliul in sector 1, București, . și C. L. C., identificat prin CNP_, cu domiciliul ales la C.. Av. „Babeanu I. A.”, in București, ., ., ..
Constată deschisă succesiunea de pe urma defunctului C. I., decedat la data de 12.12.2004 și de pe urma defunctei C. T., decedată la data de 04.01.2012, ambii cu ultimul domiciliu în București, ., sector 1.
Constată că de pe urma ambilor defuncți au calitatea de moștenitori reclamanta, în calitate de fiică, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și pârâții, în calitate de nepoți de fiu, fiecare cu câte o cotă de 1/4 din masa succesorală.
Constată că masa succesorală o reprezintă imobilul situat în București, ., sector 1, compus din teren în suprafață de 240 mp. (246 mp. din măsurători), construcție cu o suprafață la sol de 123,4 mp. și suprafață utilă de 88,27 mp. și un garaj în suprafață de 12,13 mp., precum și un loc de veci cu două morminte, în suprafață totală de 5 mp., identificat la Fig. XI, Lotul nr. C 115, situat în Cimitirul „Veșnicia” din București.
Constată că din masa succesorală nu face parte construcția în suprafață de 21,80 mp., ridicată pe terenul proprietatea defuncților de către fiul acestora, C. M..
Obligă pe fiecare pârât la plata către reclamantă a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată – taxă judiciară de timbru.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Pentru grefier promovat la Tribunalul București,
semnează Grefierul Șef
Red. PP
Tehnored. PP/DV
5 ex./17.11.2015
| ← Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 2015/2015.... | Pretenţii. Încheierea nr. 24/2015. Judecătoria SECTORUL 1... → |
|---|
