Pretenţii. Sentința nr. 1612/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1612/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-01-2015 în dosarul nr. 1612/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.1612
Ședința publica de la 30.01.2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE: I. E. L.
GREFIER: A. D.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta P. G. și pe pârâta . SA, având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 09.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea in mod succesiv, pentru data de 23.01.2015, iar apoi pentru astazi, data de 30.01.2015, cand, deliberand, a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 28.03.2013, sub nr._/3/2013, reclamanta P. G. a chemat în judecată pârâtele . SA și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, solicitând anularea actului administrativ nr. 57795E/11.03.2013 emis de E., obligarea pârâtei . restituie suma de 634,55 lei, precum și obligarea acesteia la plata sumei de 250 lei dobândă legală calculată până la data de 31.03.2013, urmând ca suma să fie actualizată.
Totodată, aceasta a solicitat anularea Ordinelor ANRE nr. 12/25.02.2011 și nr. 53/19.12.2012, precum și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în anul 2009 a apelat la o persoană agreată de pârâta E. pentru un branșament de energie electrică și a încheiat un contract cu acesta.
În cursul anului 2012 aceasta a primit o notificare prin care i se aducea la cunoștință faptul că avea restanțe la pârâta E.. Urmare a acestui fapt, reclamanta a făcut mai multe sesizari la care i s-a răspuns prin adresa nr. 57795E/11.03.2013 prin care i s-a comunicat că nu mai are de achitat nicio sumă către pârâtă.
Totodată, reclamanta a arătat că în perioada noiembrie_12, cât a fost client E., s-au emis facturi pentru suma totală de 8753,09 lei și s-au făcut plăți în sumă de 8883,78 lei, astfel încât pârâta a încasat în plus suma de 130,79 lei, sumă pe care a refuzat să o restituie.
A mai arătat aceasta că din factura de regularizare nr._/26.11.2010 a rezultat faptul că acesta a achitat în plus suma de 54,77 lei, sumă la a cărei restituire a solicitat să fie obligată pârâta .> Reclamanta a mai susținut că sumele privind taxa de rezervare și taxa de cogenerare în sumă de 122 lei percepute de pârâtă sunt nelegale, motiv pentru care solicită restituirea acestora.
Aceasta a mai susținut că în factura nr._/26.04.2011 a fost facturată taxa radio și TV pe 9 luni în urmă, în sumă de 137 lei, taxă care a fost stabilită de pârâtă fără ca reclamanta să dea nicio declarație în acest sens, astfel încât aceasta din urmă apreciază că taxa este nelegală, motiv pentru care solicită restituirea sumei plătite.
A mai arătat reclamanta că potrivit art. 1073, 1088 C.civ are dreptul și la dobânda legală de la momentul achitării sumelor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1, 7, 8, 17 din Legea 557/2004, art. 1073, 1088 C.civ, art. 3 din OG nr. 9/2000.
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și interogatoriu.
În susținerea cererii, au fost depuse copii de pe următoarele înscrisuri: adresa nr. 57795E/11.03.2013 (f. 11-24).
Cererea a fost legal timbrată conform art. 3 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
La data de 10.04.2013 reclamanta a depus cerere completatoare prin care a solicitat obligarea pârâtei și la plata sumei de 312,13 lei reprezentând taxa de rezervare și taxa de cogenerare.
Pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Totodată, aceasta a invocat excepția necompetenței materiale, arătând că ordinele emise de aceasta se soluționează de Curtea de Apel.
A mai arătat aceasta că nu este incident niciun motiv de nulitate cu privire la Ordinele contestate de reclamantă.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 201-205 C.pr.civ, Legea 123/2012.
În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Pârâta . SA a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității capetelor de cerere 1-3, 5,6, arătând că facturile emise de aceasta nu pot fi considerate acte administrative și nu pot fi asimilate acestora, fiind înscrisuri justificative prin care se constată executarea unor operațiuni comerciale efectuate în baza contractului încheiat.
Totodată, aceasta a arătat că adresa nr. 57795E/11.03.2013 are unicul rol de a prezenta punctul său de vedere ca urmare a unei sesizări făcute de reclamantă, neputând fi incidentă sancțiunea nulității, întrucât nu există norme care să impună condiții de validitate.
Pârâta a mai arătat taxele contestate de reclamantă au fost stabilite conform dispozițiilor legale.
În drept, aceasta a invocat dispozițiile art. 205-208 C.pr.civ.
În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, depunând în acest sens copii de pe facturi fiscale (f. 106-139).
Prin sentința civilă nr. 5761/25.09.2014 Tribunalul București a disjuns capatul de cerere privind anularea Ordinelor ANRE nr. 12/25.02.2011 și 53/19.12.2012 și a dispus formarea dosarului nr._/3/2014. Totodată, instanța a admis excepția necompetenței materiale cu privire la celelalte capete de cerere și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
La data de 13.10.2014 cererea a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ .
La termenul din data de 09.01.2015 instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Părțile au încheiat contractul nr._/29.10.2009 ce avea ca obiect furnizarea de energie electrică, în temeiul acestuia fiind emise o . facturi fiscale (f. 106-139).
Ca urmare a unor neînțelegeri cu privire la consumul de energie facturat, reclamanta a solicitat pârâtei clarificarea situație acesteia, fiind formulată în acest sens o sesizare înregistrată la aceasta din urmă sub nr._/11.03.2013 (f. 142-144).
Ca răspuns la această sesizare, pârâta a emis adresa nr. 57795E/11.03.2013 (f. 140-141) prin care i-a comunicat reclamantei punctul său de vedere cu privire la aspectele învederate.
În drept, instanța reține că potrivit art. 1.246 alin. (1) C.civ orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. Prin urmare, sancțiunea nulității privește doar actele juridice. Or, înscrisul nr. 57795E/11.03.2013 nu reprezintă un act juridic, fiind o simplă adresă prin care pârâta și-a exprimat punctul de vedere vizavi de susținerile reclamantei, adresă care nu produce niciun efect juridic. Ca atare, o astfel de adresă nu trebuie să îndeplinească nicio condiție de validitate, nefiind ca atare incidentă sancțiunea nulității.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge capătul de cerere privind anularea actului nr. 5779E/11.03.2013.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumelor încasate necuvenit, instanța reține că și această susținere este neîntemeiată.
Astfel, reclamanta nu a indicat expres facturile din care reiese că a achitat în plus suma de 130,79 lei, nefăcând dovada acestor susțineri astfel cum îi impuneau dispozițiile art. 249 C.pr.civ.
În ceea ce privește pretenția privind plata sumei de 54,77 lei, instanța reține că factura de regularizare nr._/26.11.2010 invocată de reclamantă a fost emisă pentru suma de 2039,51 lei, nereieșind din cuprinsul acesteia că aceasta ar fi achitat în plus suma de 54,77 lei.
Instanța reține totodată că taxele de rezervare, de cogenerare și taxa radio-TV contestate de reclamantă, în mod legal au fost cuprinse în cuprinsul facturilor. Astfel, acestea au fost stabilite conform dispozițiilor legale, respectiv art. 2 alin. (1) din Ordinul nr. 12/2011 pentru aprobarea contribuției pentru cogenerarea de înaltă eficiență și a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia furnizorii consumatorilor de pe teritoriul României și furnizorii care exportă energie electrică facturează contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficiență consumatorilor cu care au încheiate contracte de furnizare/vânzare-cumpărare pentru energia electrică.
Astfel, aceste taxe sunt incluse în facturile prin care s-a facturat energia electrică consumată în temeiul Ordinului ANRE sus-menționat, ordin în vigoare la momentul emiterii facturii, cererea ce a format obiectul dosarului nr._/3/2014 aflat pe rolul Curții de Apel București prin care reclamanta a solicitat anularea celor două Ordine, fiind respinsă.
În ceea ce privește taxa radio-tv contestată, instanța reține că potrivit art. 1 din Hotărârea nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune, persoanele fizice cu domiciliul în România, cu excepția celor care declară pe propria răspundere că nu dețin receptoare radio, au obligația să plătească o taxă lunară pentru serviciul public de radiodifuziune.
Instanța reține totodată că potrivit art. 5 alin. (1) din același act normativ taxa lunară pentru serviciul public de radiodifuziune se va încasa de la plătitorii acesteia, prevăzuți la art. 1 și 3, de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice "Electrica" - S.A. prin filialele sale, în baza unui contract de mandat, o dată cu plata energiei electrice consumate.
Prin urmare, taxa radio-tv se plătește de orice persoană fizică cu domiciliul în țară, fiind stabilită prin hotărârea sus-menționată, fără a fi necesară nicio declarație din partea persoanelor cu privire la deținerea unor aparate radio sau televizoare. Singurele persoane care nu au obligația achitării acestei taxe sunt cele care declară anual că nu dețin astfel de aparate. Ca atare, instanța reține că susținerile reclamantei sunt neîntemeiate, în mod corect pârâta a inclus în facturi și taxa radio-tv din moment ce reclamanta nu a formulat nicio declarație în care să arate că nu deține astfel de aparate.
Așadar, instanța reține că susținerile reclamantei privind obligarea pârâtei la restituirea sumelor încasate cu titlu de taxă radio-tv sunt neîntemeiate.
În ceea ce privește susținerile reclamantei privind nesemnarea facturilor de către aceasta, instanța reține că potrivit art. 11 alin. (1) din Anexa la Decizia nr. 57/1999 pentru aprobarea contractelor-cadru de furnizare a energiei electrice, în vigoare la momentul emiterii facturii, factura emisă pentru plata contravalorii energiei electrice va fi achitată în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii facturii, data emiterii facturii și termenul de scadență fiind înscrise pe factură.
Ca atare, factura este emisă în temeiul contractului încheiat între părți, trebuind să fie achitată într-un anumit termen de la emiterea acesteia, nefiind necesară pentru acceptarea acesteia semnarea acesteia de către reclamantă. În măsura în care consumatorul nu este de acord cu consumul facturat poate contesta acest consum în instanță.
În lumina celor expuse, constatând neîntemeiate susținerile reclamantei, instanța va respinge cererea.
Totodată, în temeiul art. 30 C.pr.civ, respingând cererea principală, instanța va respinge și cererea accesorie privind plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta P. G., având C.N.P._, cu domiciliul în sector 5, București, .. 6A, ., . în contradictoriu cu pârâta . SA cu sediul în sector 1, București, .. 41-43, . neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la sediul Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
I. E. L. A. D.
Pentru Președintele completului
demisionat, semnează,
în baza disp. art. 426 alin. 4 N.C.P.C.,
Președintele Judecătoriei Sectorului 1 București
Red./16.12.2015/ 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1602/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2366/2015. Judecătoria... → |
|---|
