Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 13600/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 08 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. M. D.
Grefier V. P.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect pretenții formulată de reclamanta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A., în contradictoriu cu pârâții C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA PRIN DRDP IAȘI, JUDEȚUL B. PRIN PREȘEDINTE CONSILIU JUDEȚEAN și S. P. JUDEȚEAN DE DRUMURI B..
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.06.2015, care face parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 08.07.2015iar în urma deliberării a pronunțat următoarea hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.06.2014 și înregistrată sub nr._, reclamanta . GROUP SA, a chemat în judecată pe pârâții C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA și JUDEȚUL B. prin Președinte, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să îi oblige pe aceștia la plata sumei de 15.165,42 lei compusă din 12.583,07 lei c/val. despăgubiri achitate pentru reparația autovehiculului_ și 2.582,35 lei dobândă legală calculată de la data plății, 04.01.2012 până la data introducerii acțiunii și în continuare, până la plata efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că la data de 22.10.2011 numitul L. N. conducea auto cu nr._ pe DN12, din direcția B. către Miercurea-C. și din cauza unor gropi nesemnalizate în carosabil și-a avariat mașina. La acel moment autovehiculul era asigurat casco la reclamantă cu polița . nr._, fiind achitată suma de 12.583,07 lei. Prin urmare, în temeiul art. 2210 C.civ., reclamanta este în drept să o recupereze de la cei răspunzători de producerea accidentului.
Fapta ilicită constă în neîndeplinirea obligației de întreținere a drumului și de semnalizare a oricărui obstacol aflat în carosabil. Prejudiciul este dovedit cu extrasul de cont și cu documentele de reparație depuse la dosar. Culpa pârâtei îmbracă forma neglijenței prev. de art. 1349 și 1357 C.civ. Legătura de cauzalitate rezultă din declarația asiguratului și din înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
În drept au fost invocate disp. art. 194 C.proc.civ., art. 1349, 1357 și 2210 alin. 1 C.civ., OUG 195/2002, Legea 136/1995, art. 112 C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză tehnică auto șu proba testimonială, actele fiind depuse la filele 5-42.
A fost achitată taxă judiciară de timbru în valoare de 863,27 lei (fila 49).
Pârâtul Județul B. a formulat întâmpinare la data de 11.08.2014 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. În motivarea acesteia a arătat că incidentul s-a produs pe DN12, administratorul drumului fiind CNADNR conform art. 6 din OG 43/1997. de asemenea, potrivit Hotărârii Consiliului Județean B. nr. 1/22.02.2002, administrarea drumurilor județene aparține Serviciului P. Județean de Drumuri B..
Pe fond, se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Reclamanta nu a dus vreo dovadă privind achitarea despăgubirii, locul producerii accidentului, vinovăția și conduita conducătorului auto. Așadar, nu se probează că evenimentul rutier din data de 22.10.2011 s-a petrecut exact în locul și în condițiile descrise de conducătorul auto.
Pârâta CNADNR a formulat întâmpinare la data de 13.08.2014 prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A invocat excepția lipsei calității procesuale pasive având în vedere că evenimentul rutier a avut loc în dreptul loc. Asau, L. Asau, care se află pe DJ116B. Segmentul de drum ce face legătura între Comănești, jud. B. și Miercurea-C., jud. Harghita se află pe DN12A. Prin urmare, fiind vorba de un sector de drum județean, acesta nu se află în administrarea sa.
Pe fondul cauzei, consideră că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în privința sa. Astfel, legătura de cauzalitate este dovedită numai prin declarațiile conducătorului auto. De asemenea, există dubii cu privire la locul exact al producerii incidentului. Constatarea existenței și întinderii prejudiciului s-a făcut exclusiv e societatea de asigurări, nefiind opozabilă.
În drept au fost invocate disp. C.civ., ale OUG 195/2002 și ale Regulamentului de punere în aplicare a acestuia și ale C.proc.civ.
În dovedire s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare la data de 09.09.2014 prin care a solicitat introducerea în cauză a Serviciului P. Județean de Drumuri B.. Cu privire la excepțiile lipsei calității procesuale pasive, s-a solicitat instanței unirea acestora cu fondul cauzei, având în vedere că nu se cunoaște cu exactitate locul producerii evenimentului, urmând a se administra probe în acest sens.
În privința fondului acțiunii, apreciază că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale.
Au fost depuse fotografiile de la filele 77-106.
S. P. Județean de Drumuri B. a formulat întâmpinare la 03.11.2014 prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că producerea accidentului a avut loc pe DN12. Totodată, locul producerii accidentului este de fapt DN12A, iar nu DN12, fiind în administrarea CNADNR.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, acestea fiind depuse la filele 112-116.
La termenul din data de 19.11.2014 instanța de judecată a unit excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâți cu fondul cauzei. De asemenea, a încuviințat părților proba cu înscrisuri, iar pentru reclamantă și proba testimonială și cu expertiză tehnică auto.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 248 alin. 1 C.proc.civ. “instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei”.
Referitor la excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocată de toți pârâții, reține următoarele:
În declarația dată în fața asigurătorului, conducătorul auto L. N. a menționat că circula pe DN12 la data de 22.10.2011, data producerii evenimentului rutier (fila 40). În declarația dată în fața instanței de judecată (fila 159) a menționat că la momentul incidentului circula pe drumul național ce leagă B. de Miercurea C., în afara localității Asău. Verificând harta rutieră a României, rezultă că drumul ce leagă orașul B. de Miercurea C. este DN12A, iar nu de un drum județean. Conform art. 21 din OG 43/1997 în forma în vigoare la momentul producerii incidentului, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este administratorul drumurilor de interes național, direct sau prin C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A își realizează atribuțiile prevăzute de prezenta ordonanță în condițiile contractului de concesiune încheiat în acest scop între aceasta și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Pentru drumurile de interes național nou-construite administrarea se poate realiza de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prin alte persoane juridice, pe baza contractului de concesiune încheiat în condițiile legii.
Prin urmare, calitatea procesuală pasivă aparține CNADNR, în calitate de administrator al drumului, excepția lipsei calității procesuale pasice a acesteia urmând a fi respinsă în privința sa și admisă în ceea ce privește pârâții Județul B. și S. P. Județean de Drumuri B. întrucât aceștia nu au calitate de administratori ai dumului național nr. 12A.
Pe fondul cauzei, instanța reține că la data de 22.10.2011 a avut loc un incident rutier pe DN12A, în sensul că drumul era decopertat parțial, așa cum rezultă din fotografiile aflate la filele 77-80, rezultând avarierea autovehiculului cu nr. de înmatriculare_ (file 81 și urm.). La acel moment autovehiculul era asigurat casco la societatea reclamantă cu polița . nr._ (fila 23) în baza căreia a fost achitată suma de 12.583,07 lei cu titlu de despăgubiri pentru avarii (fila 42).
Potrivit art. 2210 alin. 1 C.civ. în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva celor răspunzători de producerea pagubei, cu excepția asigurărilor de persoane.
Potrivit art. 1349 alin. 1 și 2 C.civ., privind răspunderea delictuală, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.
Conform art. 1357 alin. 1 și 2 C.civ. cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Așadar, pentru a fi atrasă răspunderea civilă delictuală se cere îndeplinirea cumulativă a unor condiții și anume: să existe un prejudiciu, o faptă ilicită, să se dovedească legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția celui săvârșit fapta.
Referitor la prejudiciul ce a fost cauzat autovehiculului marca BMW cu nr. de înmatriculare_, acesta rezultă din planșele foto depuse și din procesul verbal de constatare a daunelor (fila 20). Aceste înscrisuri se coroborează cu declarația conducătorului auto, cea de la fila 40 și cea dată în fața instanței.
Cu privire la fapta ilicită, aceasta a constat în nesemnalizarea corespunzătoare a gropilor și denivelărilor aflate pe partea carosabilă. Conducătorul auto a confirmat că starea drumului era cea care se observă din fotografiile de la filele 77-80, iar din acestea se observă că nu există vreun indicator care să avertizeze asupra stării drumului.
Legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciul cauzat este evidentă în speță și a fost cuprinsă în raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză (file 143-144), arătându-se că între avariile autovehiculului și starea drumului există un raport de cauzalitate ce explică dinamica producerii accidentului.
Vinovăția pârâtei a fost dovedită, aceasta fiind culpa sub forma neglijenței. Potrivit art. 40 alin. 1 din OG 43/1997 drumurile trebuie să fie semnalizate și menținute în stare tehnică corespunzătoare desfășurării traficului în condiții de siguranță de către administratorul drumului. În perioadele în care pe sectoarele de drum se desfășoară lucrări de întreținere, reparații, modernizare, reabilitare sau consolidare, această responsabilitate revine executantului lucrării. De asemenea, art. 5 alin. 1 și 2 din OUG 195/2002 prevede că administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competențelor ce îi revin, cu avizul poliției rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, și să le mențină în stare corespunzătoare. (2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjenește sau pune în pericol siguranța circulației, și să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia. A.. 6 al aceluiași articol prevede că în cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum și a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravențional, civil sau penal, în condițiile legii. Având în vedere starea drumului, așa cum se poate observa în planșele foto, dar și cum rezultă din declarația conducătorului auto, aceasta era una necorespunzătoare, iar denivelările nu erau semnalizate.
Prin urmare, toate condițiile răspunderii civile delictuale sunt întrunite în cauză. Cu toate acestea, se reține faptul că expertiza a menționat că în cazul în care conducătorul autovehiculului ar fi circulat cu o viteză redusă, pagubele ar fi fost mai mici.
Conform art. 1371 alin. 1 și 2 C.civ. în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care la cauzarea prejudiciului au contribuit atât fapta săvârșită de autor, cu intenție sau din culpă, cât și forța majoră, cazul fortuit ori fapta terțului pentru care autorul nu este obligat să răspundă.
Instanța reține că și conducătorului autovehiculului asigurat, L. N., a circulat cu o viteză prea mare față de condițiile de drum, contribuind astfel la producerea prejudiciului. Este adevărat faptul că expertul nu a determinat în concret viteza de deplasare, neavând elementele necesare stabilirii acesteia, însă conducătorul auto a declarat că a circulat cu viteza legală (fila 159). Or, în condițiile în care șoferul mașinii a observat starea drumului, care era nesatisfăcătoare, obligația acestuia era să adapteze viteza la condițiile de drum, având astfel o atitudine diligentă și evitând, pe cât posibil, producerea de avarii.
Instanța apreciază întemeiată concluzia expertului și concluzionează că și conducătorul auto a contribuit la producerea prejudiciului, iar pârâta CNADNR nu este ținută a răspunde pentru acesta. Având în vedere că nu există elemente suficiente pentru determinarea proporției culpei pârâtei și a culpei conducătorului auto, instanța consideră că aceștia sunt vinovați în egală măsură de producerea prejudiciului.
Prin urmare, pârâta CNADNR a fi obligată să suporte doar jumătate din contravaloarea despăgubirilor achitate de reclamantă și anume suma de 6.291,53 lei.
La aceasta se va adăuga și dobânda legală calculată începând cu data achitării despăgubirii, 04.01.2012 și până la achitarea integrală, având în vedere disp. art. 1535 C.civ.
În rest, pretențiile reclamantei vor fi respinse ca neîntemeiate, jumătate din contravaloarea prejudiciului fiind cauzate de conducătorul auto al autovehiculului asigurat.
Referitor la cheltuielile de judecată, în temeiul art. 453 alin. 1 C.proc.civ., având în vedere că pârâta a căzut în pretenții în parte, aceasta va fi obligată la suportarea a jumătate din cheltuielile de judecată și anume a sumei de 1.331,63 lei, reprezentând jumătate din contravaloarea taxei de timbru și a onorariului de expert.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Județul B. prin Președintele Consiliului Județean B..
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. P. Județean de Drumuri B..
Respinge acțiunea formulată de reclamanta . Group SA în contradictoriu cu pârâții Județului B. prin Președintele Consiliului Județean, cu sediul în B., ., jud. B. și S. P. Județean de Drumuri B., cu sediul în B., .. 57, jud. B., ca fiind formulată împotriva unor persoane ce nu au calitate procesuală pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA ca neîntemeiată.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta . Group SA, cu sediul în București, .. 23, sector 1, cu sediul procesual ales la cabinet av. P. D. în București, .. 1, .. 3, birou A3, sector 5, în contradictoriu cu pârâta C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, .. 38, sector 1 și sediul procesual ales în Iași, .. 19, jud. Iași.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 6.291,53 lei reprezentând jumătate din contravaloarea reparațiilor efectuate autovehiculului cu numărul de înmatriculare_ și dobânda legală aferentă debitului principal, calculată începând cu data de 04.01.2012 și până la achitarea integrală a debitului.
Respinge în rest cererea ca neîntemeiată.
Admite în parte cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamantă și obligă pârâta la plata sumei de 1.331,63 lei cu acest titlu.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08.07.2015.
Președinte, Grefier,
L. M. D. V. P.
Red./Thred.D.L.M.
Ex.6/07.09.2015
← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
---|