Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 19-11-2015 în dosarul nr. 21913/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2015
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2015
Instanta constituita din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier G. R.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții B. M., B. M., B. A., B. R. F. și pe pârâta . GROUP SA, intervenientul G. H. A., având ca obiect pretenții
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 05.11.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 12.11.2015, apoi la data de 19.11.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.01.2015, sub nr._, reclamanții B. M., B. M., B. A. și B. R.-F. au chemat în judecată pe pârâta S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A. și pe intervenientul forțat G. H. A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâților, în solidar, la plata sumei de 161.000 lei, din care: 24.000 lei daune morale și materiale, respectiv repararea prejudiciului material ce i-a fost cauzat prin accidentul de circulație, respectiv cuantificarea suferințelor fizice și psihice ce au fost cauzate, incluzând și prejudiciul de agrement pentru B. M., 32.000 lei reprezentând daune materiale și morale, respectiv repararea prejudiciului material ce i-a fost cauzat prin accidentul de circulație, respectiv cuantificarea suferințelor fizice și psihice ce au fost cauzate, incluzând și prejudicul de agrement pentru B. M., 100.000 lei reprezentând daune materiale și morale, respectiv repararea prejudiciului material ce a fost cauzat prin accidentul de circulație, respectiv cuantificarea suferințelor fizice și psihice ce au fost cauzate, incluzând prejudiciul de agrement pentru B. A., 5000 lei reprezentând daune materiale și morale, respectiv repararea prejudiciului material ce a fost cauzat prin accidentul de circulație, respectiv cuantificarea suferințelor fizice și psihice ce au fost cauzate, incluzând și prejudiciul de agrement pentru B. R. F., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat, în esență, că la data de 21.04.2014 numitul G. H. A. a condus autoturismul marca Ford Focus cu nr de înmatriculare_ pe . Municipiul Calafat, iar la intersecția cu . a respectat semnificația indicatorului Stop și nu a acordat prioritate de dreapta autoturismului Dacia L. cu nr de înmatriculare_, condus regulamentar pe drum cu prioritate de B. M., intrând în coliziune cu autoturismul acesteia.
Reclamanții au precizat că în urma acestui accident au suferit vătămări corporale grave, respectiv: pentru reclamantul B. M. a fost necesar un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, așa cum rezultă din certificatul medico-legal emis de Institutul de Medicină Legală C., pentru B. M. a fost necesar un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, pentru B. A. a fost necesar un număr de 22-25 de zile de îngrijiri medicale, pentru B. R.-F. a fost necesar un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale. S-a mai susținut că dosarul penal a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat cu propunere de clasare a cauzei având ca obiect vătămarea corporală din culpă, soluție motivată prin dezincriminarea faptei prin prisma numărului de zile de îngrijiri medicale.
Reclamanțiii a mai arătat că autoturismul cu nr de înmatriculare_ implicat în accident avea, la data producerii accidentului, polița RCA valabilă, emisă de către pârâtă.
În continuare, reclamanții au arătat că sumele menționate anterior, reprezentând daunele materiale pricinuite, sunt compuse din cheltuieli cu transportul, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru alimentație suplimentară, conform prescripțiilor medicale și se încadrează în disp art 49 pct 1 lit d din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule; cât privește daunele morale, s-a menționat că acestea fac obiectul despăgubirii acordate de asigurator potrivit disp art 49 pct 1 lit f din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.272 Cpp, art 29 alin 1 lit i din OUG 80/2013, Ordinul CSA 14/2011, art 24 alin 2 pct b, art 35, art 36 alin 1 și art 36 alin 2, art 49 pct 1 lit a, d și f, art 80 alin 3, art 83 alin 1, art 30, art 94 alin 1 lit j, art 115, art 192, art 149, art 49, 50 și 54 din Legea 136/1995.
În susținerea cererii au fost depuse, în copie, înscrisuri (f 9-40).
La data de 06.02.2015 reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare, prin care au arătat că valoarea obiectului cererii este de 161.000 lei, astfel: pentru B. M.- suma de 9600 lei reprezentând daune materiale și suma de 22.400 lei reprezentând daune morale, pentru B. R.-F. – suma de 1000 lei reprezentând daune materiale și suma de 4000 lei reprezentând daune morale, pentru B. M.-suma de 7200 lei reprezentând daune materiale și suma de_ lei reprezentând daune morale, pentru B. A.-suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale și suma de 90.000 lei reprezentând daune morale.
Pârâta . Group SA a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția netimbrării cererii, iar pe fond a solicitat diminuarea considerabilă a daunelor morale și materiale solicitate și acordarea daunelor morale în măsura în care sunt dovedite, iar privitor la daunele morale, acordarea proporțională cu prejudiciul moral suferit și în concordanță cu practica și jurisprudența din România. În motivare, pârâta a arătat că reclamanții nu au depus documente justificative pentru sumele solicitate cu titlu de daune materiale (justifică doar suma de 333,87 lei); s-a mai susținut că despăgubirea solicitată cu titlu de daune morale este disproporționată față de prejudiciul efectiv încercat și că, deși instanța este suverană în ceea ce privește evaluarea prejudicului moral în această materie, nu trebuie să intervină arbitrariul, despăgubirea trebuind să reflecte daunele morale produse efectiv și să rezulte din probatoriul administrat.
La data de 25.06.2015 intervenientul a depus la dosar note de ședință, prin care a arătat că autovehiculul pe care îl conducea era unul închiriat, proprietara fiind . SRL, beneficiara poliței RCA ./22/_ nr_, încheiat cu . Group SA; în polița de asigurare este specificată limita despăgubirilor pentru vătămările suferite și daunele materiale în caz de accident suma de 6.000.000 euro.
Sub aspect probatoriu, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiată martora Modocaă C., depoziția acesteia fiind atașată la dosar, la fila 205 dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Conform referatului cu propunere de clasare întocmit de IPJ D.-Poliția Municipiului Calafat în dosarul nr.536/P/2014, la data de 21.04.2014, în jurul orei 09.05, numitul G. H. A., în timp ce conducea autoturismul marca Ford Focus cu nr de înmatriculare_ pe . mun Calafat, jud D. la intersecția cu . a acordat prioritate de dreapta autoturismului Dacia L. cu nr de înmatriculare_, condus de numita B. M., care circula pe . prioritar, intrând în coliziune cu acesta, răsturnându-l.
Potrivit aceluiași referat cu propunere de clasare a cauzei, din accident a rezultat vătămarea corporală a reclamanților B. M., care s-a prezentat la Spitalul Mun. Calafat, unde i s-a stabilit diagnosticul de traumatism cranio-cerebral acut, excoriații vertex, traumatism coloană dorsală și trumatism stern, fără a rămâne internată în spital, B. M., care s-a prezentat la Spitalul Mun Calafat, unde i s-a stabilit diagnosticul de traumatism cranio-cerebral acut, fără a rămâne internat în spital, B. A., care s-a prezentat la spitalul Mun Calafat, unde i s-a stabilit diagnosticul de traumatism creanio-cerebral acut, traumatism mână dreaptă, traumatism genunchi drept cu excoriații, fără a rămâne internată în spital, B. R. F., care s-a prezentat la spitalul Mun Calafat, unde i s-a stabilit diagnosticul de traumatism facial, umăr drept, mâna dreaptă, hemitorace, arcadă zigometrică dreaptă, excoriații genunchi, excoriații față dorsală mână dreapta, fără a rămâne internată în spital (f.164).
La fața locului s-au deplasat autoritățile competente și au dispus constituirea unui dosar penal pentru cercetarea infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Prin ordonanța din 04.09.2014 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de vătămare corporală din culpă (f 163), vătămările suferite nedepășind 90 de zile de îngrijiri medicale necesare vindecării, iar persoanele vătămate nu au formulat plângere penală împotriva conducătorului auto.
Instanța reține că, la data accidentului, autoturismul cu nr. de înmatriculare_, condus de pârâtul Letcă G., era asigurat la societatea pârâtă S.C O. S.A., conform poliței nr._, valabilă pentru perioada 27.06._14 (f.17)
Prin prezenta acțiune, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei . SA, în calitate de asigurător RCA, la plata sumei de 161.000 lei reprezentând daune materiale și morale pentru suferința provocată de accidentul rutier din data de 21.04.2014.
Din cuprinsul textului de lege rezultă că pentru a angaja răspunderea civilă delictuală a unei persoane trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, a legăturii de cauzalitate între faptă și prejudiciu și săvârșirea faptei cu vinovăție.
Potrivit art.2223 alin.1 NCC “în cazul asigurării de răspundere civilă, asigurătorul se obligă să plătească o despăgubire pentru prejudiciul de care asiguratul răspunde potrivit legii față de terțele persoane prejudiciate și pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil”, în timp ce art.2226 alin.1 NCC dispune „asigurătorul plătește despăgubirea direct terței persoane prejudiciate, în măsura în care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat”.
De asemenea, art 2224 NCC prevede că drepturile terțelor persoane păgubite se exercita împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite în limitele obligațiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.
Raportat la situația de fapt descrisă mai sus, instanța constată că sunt incidente în speță și prevederile art.26 alin.1 lit.a din Ordinul CSA nr.14/2011, potrivit cărora „asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite in urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate in cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. F. a se depasi limitele de despagubire prevazute in contractul de asigurare RCA, in conditiile in care evenimentul asigurat s-a produs in perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acorda despagubiri in forma baneasca pentru: a) vatamari corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial”.
În ceea ce privește daunele morale solicitate în cauză, instanța are în vedere prevederile art.49 din Ordinul CSA nr.14/2011, potrivit cărora “la stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele: 1. în caz de vătămare corporală: lit.f) daunele morale, în conformitate cu legislația și jurisprudența din România”.
În consecință, devine aplicabilă regula înscrisă în art.249 NCPC, conform căreia cel care în cursul procesului face o susținere trebuie să o dovedească.
De altfel, dispozițiile art.26 alin.1 lit.a din Ordinul CSA nr.14/2011 prevăd în mod expres că răspunderea asigurătorului RCA poate fi angajată pentru repararea prejudiciilor suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, cu condiția dovedirii acestora prin orice mijloc de probă.
Deși legislația română nu oferă criterii de stabilire a daunelor morale, în doctrină și practică s-au evidențiat o . criterii obiective, cum ar fi: consecințele negative suferite de victimă pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială, profesională și socială a celui în cauză, având în vedere că prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu trebuie asigurată o reparare efectivă și concretă și nu una teoretică și iluzorie.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr.1665/A1 din data de 21.07.2014, întocmit de IML C., reclamanta B. R.-F. prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, în condițiile accidentului de trafic rutier suferit în data de 21.04.2014. (f.19).
Totodată, potrivit certificatelor medico-legale (f 20-22), reclamanții B. M., B. A. și B. M. au suferit leziuni ce au necesitat: 5-6 zile de îngrijiri medicale (B. M.), 22-25 de zile de îngrijiri medicale (B. A.), 7-8 zile de îngrijiri medicale (B. M.), 7-8 zile de îngrijiri medicale (B. R.-F.).
Analizând referatul cu propunere de clasare și ordonanța de clasare în privința săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă (f 163, 164) instanța reține existența faptei, a prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între faptă și vătămarea suferită de reclamanți și a culpei interveninentului G. H. A. în producerea accidentului.
În ceea ce privește prejudiciul, art.1381 NCC dă dreptul la repararea oricărui prejudiciu, din chiar ziua cauzării lui.
Art.1391 NCC prevede posibilitatea acordării despăgubirilor pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială în cazurile de vătămare a integrității corporale sau a sănătății.
Din cuprinsul textelor de lege indicate rezultă că legiuitorul a urmărit să dea posibilitatea reparării consecințelor negative atât de ordin patrimonial, cât și nepatrimonial, incluzând aici prejudiciul moral.
Conform disp. art.1357 NCC, prejudiciul este unul din elementele răspunderii civile, care trebuie dovedit pentru angajarea răspunderii, întrucât nicio normă legală nu instituie vreo prezumție în acest sens.
Simpla împrejurare că reclamanții au fost victimele unui accident rutier nu este suficientă eo ipso (prin ea însăși) pentru admiterea acțiunii, dat fiind caracterul subiectiv al prejudiciului moral, ce se apreciază de la caz la caz, în funcție de circumstanțele concrete ale cauzei, acesta fiind și motivul pentru care în legislație nu sunt prevăzute criterii sau condiții de evaluare a prejudiciilor nepatrimoniale.
Sub aspectul daunelor morale, în cazul reclamanților instanța va avea în vedere, cu precădere, suferința psihică provocată acestora ca urmare a accidentului rutier ale cărui victime au fost, inerentă oricărei persoane. Totodată, se reține că martora M. C. a arătat că întreaga familie a fost speriată de accident, iar la reclamanta B. A. persistă durerea la mâna (pe care a avut-o în gips); martora a mai precizat că B. A. prezintă dificultate în a ridica greutăți de aproximativ 5 kg, iar reclamanta B. R. se plânge de amețeli.
Susținerile martorei audiate se coroborează cu mențiunile din raportul de constatare medico-legală întocmit cu privire la reclamanta B. R. F. (f 19), potrivit cărora aceasta afirmă amețeli posttaumatic, iar în certificatul medico-legal eliberat reclamantei B. A. se precizează că aceasta prezintă fractură parcelară bază falangă proximală police drept, recomandarea privind imobilizarea în atelă a degetului pentru 14 zile.
În acest context, instanța reține că, urmare a accidentului ale cărui victime au fost, reclamanții au suportat suferințe fizice însemnate, dar mai ales suferințe psihice incontestabile, amplificate de zonele sensibile care au fost afectate, și, astfel, de sensibilitatea pe care tratamentul de vindecare și recuperare o imprimă lor, cu repercusiuni asupra vieții de familie și a celei private.
În stabilirea cuantumului concret al despăgubirilor morale la plata cărora va fi obligată societatea de asigurare către reclamanți, instanța va avea în vedere actele medicale depuse la dosarul cauzei.
Prin urmare, prin săvârșirea faptei de vătămare din culpă, reclamanților le-a fost cauzat un important prejudiciu moral constând în suferințele cauzate de leziunile traumatice provocate prin incident.
Înțelesul noțiunii de prejudiciu moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite și culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu conținut nepatrimonial care definesc personalitatea umană. Prejudiciul moral produs, fiind strâns legat de persoană, a lezat direct și nemijlocit dezvoltarea echilibrată și armonioasă a persoanei căreia accidentul i-a provocat nu numai leziuni fizice, cât mai ales tulburări psihice și emoționale datorate șocului posttraumatic.
În ceea ce privește suma solicitată cu titlu de daunele morale, instanța reține că acestea sunt greu de cuantificat, dificultate care rezidă mai ales din imposibilitatea de a le privi ca pe un pretium dolores, ca o compensare a suferinței părții civile.
Totuși, la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii, cum ar fi consecințele negative suferite pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost, sunt și, mai ales, vor fi percepute consecințele vătămătoare, dar și măsura în care reclamantul a fost afectat emoțional.
Prin urmare, stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include de regulă o doză ridicată de aproximare și subiectivism.
Astfel, în privința întinderii prejudiciului moral, instanța apreciază că - în raport cu împrejurările comiterii faptei și urmările acesteia, acordarea integrală a sumei solicitate de reclamanți, respectiv 133.200 lei, este exagerată și ar deturna, în opinia instanței, rațiunea răspunderii civile delictuale pentru daune morale de la scopul său, transformând-o într-o cale de îmbogățire fără justă cauză.
Cu toate că evaluarea prejudiciului moral în bani este o sarcină deosebit de dificilă, totuși, legiuitorul a prevăzut această posibilitate, astfel că revine judecătorului îndatorirea de a aprecia în raport de criterii obiective.
În concret, ca orice pretenție dedusă judecății, și prejudiciul moral tebuie dovedit pentru a indica instanței criterii obiective, raportate la gravitatea și importanța suferinței resimțite, astfel încât judecătorul să poată dispune asupra cererii.
Ca atare, ținând cont de criteriile anterior menționate și de numărul de zile de îngrijiri medicale, instanța va acorda reclamantului B. M. suma de 5000 lei, reclamantei B. M. -6000 lei, reclamantei B. R. F. 4000 lei, iar reclamantei B. A.-15.000 lei cu titlu de daune morale, apreciind că aceste sume sunt de natură să asigure părților vătămate o reparare integrală și echitabilă a suferinței cauzate de accidentul rutier a cărui victimă au fost. Aceasta deoarece daunele morale nu pot constitui pretium doloris pentru partea vătămată, ci au menirea de a compensa într-o numită măsură durerea și suferința cauzată prin accident.
În ceea ce privește daunele materiale, se reține că, potrivit art. 49 pct 1 lit d din Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, anexă a Ordinului CSA 14/2011, la stabilirea despăgubirilor se au în vedere eventualele cheltuieli prilejuite de accident-cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentație suplimantară, conform prescripțiilor medicale, probate cu documente justificative, și care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare.
În speță, desi reclamanților le revenea sarcina probei cu privire la cuantumul pretins al daunelor material solicitate, aceștia au depus înscrisuri justificative ale cheltuielilor efectuate numai pentru suma totală de 333,87 lei (f 9-10), astfel că instanța va admite în parte cererea, urmând a oblige pârâta la plata, cu titlu de daune material a: 40 lei către reclamantul B. M., 106 lei către reclamanta B. M., 82,87 lei către reclamanta B. R. F., 105 lei către reclamanta B. A..
Pentru considerentele expuse, instanța va admite în parte acțiunea formulată și va obliga pe pârâta O. V. Insurance SA la plata către reclamanți a următoarelor sume: către reclamantul B. M. - 5000 lei, reprezentând daune morale și 40 lei, cu titlu de daune materiale, către reclamanta B. M. - 6000 lei, reprezentând daune morale și 106 lei, cu titlu de daune materiale, către reclamanta B. R. F. - 4000 lei, reprezentând daune morale și 82,87 lei, cu titlu de daune materiale, către către reclamanta B. A. – 15.000 lei daune morale și 105 lei daune materiale, urmând a respinge respinge restul pretențiilor, ca neîntemeiate.
În temeiul art 451, 453 NCPC va obliga pârâta la plata către reclamanți a cheltueililor de judecată, astfel: către reclamantul B. M. a sumei de 357 lei, către reclamanta B. M. a sumei de 410,3 lei, către reclamanta B. R. F. a sumei de 290,8 lei, către reclamanta B. A. a sumei de 860,25 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de reclamanții B. M., B. M., B. A., B. R. F., toți cu domiciliul ales la av. C. D. din București, ., nr. 24 sector 5, în contradictoriu cu pârâta . GROUP SA, cu sediul ales în București, .. 23 sector 1, și intervenientul G. H. A., cu domiciliul în_, ALTDORF LANDSHUTER, nr. 36, Germania, astfel cum a fost precizată.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a următoarelor sume: către reclamantul B. M. - 5000 lei, reprezentând daune morale și 40 lei, cu titlu de daune materiale, către reclamanta B. M. - 6000 lei, reprezentând daune morale și 106 lei, cu titlu de daune materiale, către reclamanta B. R. F. - 4000 lei, reprezentând daune morale și 82,87 lei, cu titlu de daune materiale, către către reclamanta B. A. – 15.000 lei daune morale și 105 lei daune materiale.
Respinge restul pretențiilor, ca neîntemeiate.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a cheltuielilor de judecată, astfel: către reclamantul B. M. a sumei de 357 lei, către reclamanta B. M. a sumei de 410,3 lei, către reclamanta B. R. F. a sumei de 290,8 lei, către reclamanta B. A. a sumei de 860,25 lei.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1.
Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red: M.P/Th.red: M.P.
8ex/ 15.12.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... | Actiune in regres. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria... → |
|---|
