Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI

Sentința nr. 2015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 25-06-2015 în dosarul nr. 12848/2015

Acesta nu este document finalizat

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

Sentința civilă nr._/2015

Ședința publică de la 25.06.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE L. G.

GREFIER L. B.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant R. I. și pe pârât M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine, a răspuns reclamantul prin avocat, lipsa fiind pârâtul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța retine ca s-a depus de către expertul tehnic judiciar răspunsul la obiecțiuni cu respectarea termenului de depunere de 5 zile prev. de art. 209 C:pr.civ., astfel că reține respectarea dreptului la apărare al părților.

Ia act ca nu se formulează alte cereri, ia act si de pozitia procesuala a paratei ca nu a formulat cereri subsecvente răspunsului la obiecțiuni, în sensul că nu a solicitat o contraexpertiză, prin cererea de la filele 33-35 solicitând doar admiterea obiecțiunilor și refacerea raportului de expertiză

Instanța acorda cuvântul asupra fondului cauzei.

Reclamantul, prin avocat, solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata, precizată și restrânsă, obligarea la plata sumei rezultate din raportul de expertiză cu cheltuieli de judecata constand in onorariu de expertiză si onorariu de avocat.

Instanța ia act ca se depune chitanta si concluzii scrise.

INSTANȚA

Prin cererea reconvențională formulată în dosarul nr._/299/2009 la data de 30.07.2009, disjunsă la data de 26.03.2010 în dosarul nr._, astfel cum a fot precizată la data de 23.09.2013, reclamantul R. I. a solicitat în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice obligarea pârâtului la despăgubiri reprezentând valoarea actuală de circulație a apartamentului situat în București, .. 6, ..

În motivarea cererii precizată, reclamantul a învederat în esență faptul că a încheiat cu . contractul de vânzare-cumpărare nr. 105/112 din 2005 pentru imobilul situat în București, .. 6, . în suprafață de 42,95 mp compus din cameră, hol, vestibul, baie, bucătărie, nișă, magazine zid, cota-indiviză de 5,68 % din părțile de folosință comună a imobilului și suprafața de 31,24 mp teren aflat sub construcție. A arătat reclamantul că s-a formulat o acțiune în revendicare prin compararea titlurilor de către numita Tovaru I. S. M. în contradictoriu cu acesta, că prin decizia civilă nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București a fost admisă acțiunea reclamantei Tovaru I. S. M. și că a fost obligat să lase acesteia în deplină proprietate și liniștită posesie acest imobil. A arătat că decizia civilă nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 2049/19.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București. A mai arătat reclamantul că a predat imobilul în urma încheierii pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 în ședința din camera de consiliu din data de 27.03.2013.

Reclamantul a mai arătat că a fost evins total de bunul imobil dobândit prin contractul de vânzare-cumpărarea încheiat conform Legii nr. 112/1995, că art. 1337 C.civ. din 1864 dispune în mod expres că vânzătorul este de drept obligat să-l garanteze pe cumpărător de evicțiunea totală sau parțială a lucrului vândut, că în cauză s-a produs evicțiunea totală prin admiterea acțiunii în revendicare formulată de către proprietarul real al imobilului, numita Tovaru I. S. M., iar această evicțiune este reglementată de art. 501 din Legea nr. 10/2001 republicată.

A mai arătat reclamantul că producerea evicțiunii rezultă din decizia civilă nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2049/19.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, a invocat reclamantul principiul de drept specialia generalibus derogant.

Reclamantul a învederat că prin decizia civilă nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București s-a constatat, definitiv și irevocabil, buna-credință a reclamantului la încheierea contractului de vânzare-cumpărare_, stabilindu-se că despăgubirile cuvenite ca urmare a pierderii dreptului de proprietate să fie stabilite conform procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2011.

A arătat reclamantul că dispozițiile imperative ale art. 501 din Legea nr. 10/2001 republicată stabilesc dreptul chiriașului-cumpărător la valoarea de circulație a imobilului dacă au fost de bună-credință la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare.

În drept, a invocata art 50 ș.u. din Legea nr. 10/2001.

În susținerea cererii introductive, reclamantul a depus înscrisuri (f. 19-25, 30-40).

Prin sentința civilă nr._/18.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.

Prin sentința civilă nr. 1583/12.03.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din camera de consiliu din data de 04.06.2014, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, s-a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, s-a constatat intervenit conflictul negativ de competență și s-a înaintat Tribunalului București pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pe rolul Tribunalului București s-a constituit dosarul nr._/3/2014 în care s-a pronunțat regulatorul de competență prin sentința civilă nr. 731/18.06.2014, în sensul stabilirii competenței în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, pe criteriul instituit de art. 8 C.pr.civ., al instanței de la domiciliul reclamantului.

Pe rolul acestei instanțe s-a înregistrat dosarul la data de 12.03.2015.

În cauză, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiză tehnică judiciară evaluatorie, raportul de expertiză fiind întocmit de expert tehnic judiciar N. H. (f. 16-28), împotriva căruia pârâta a formulat obiectiuni soluționate prin încheierea de ședință din data de 28.05.2015, fiind depus de expert răspunsul la obiecțiunile încuviințate (f. 44-45).

Analizând înscrisurile administrate în cauză, instanța reține următoarele:

În fapt, reclamantul în calitate de cumpărător a încheiat cu PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI prin . în calitate de vânzător contractul de vânazre cumpărare nr. 102/112/21.03.2006 (f. 38), contract încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995.

La data de 21.03.2006 s-a încheiat procesul-verbal de predare-primire a locuinței situat în București, .. 6, corp A, . (f. 39).

Prin decizia civilă nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/299/2009 s-a admis apelul declarat de apelanta-reclamanta Tovaru I. S. M. împotriva sentinței civile nr._/03.12.2010 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2009, a fost schimbată în tot sentința apelată în sensul admiterii cererii, obligării pârâtului R. I. să lasă reclamantei în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în București, .. 6, ., decizie rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 2049/19.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București (f. 30-46).

Prin considerentele deciziei civile nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/299/2009 s-a reținut că dacă sub aspectul încălcării interdicției prevăzute de art. 21 alin 6 din Legea nr. 10/2001 în sarcina vânzătorului poate fi reținută o atitudine culpabilă, acesta fiind obligat să verifice situația juridică a imobilului, cu atât mai mult, cu cât unitatea deținătoare a fost parte în procesul de restituire ce a făcut obiectul dosarului nr._/299/2006 (și ar fi avut obligația să aducă la cunoștința instanței încheierea contractului de vânzare-cumpărare) în ceea ce îl privește pe intimat (calitatea de intimat în soluționarea apelului în dosarul nr._/299/2009 aparținând numitului R. I., reclamantul din prezenta cauză), în raport de probele administrate în cauză, Tribunalul constată că acesta a fost de bună-credință la momentul încheierii actului, având convingerea că soluția de respingere a notificării nu va mai fi repusă în discuție.

În drept, potrivit art. 501 alin 1 din Legea nr. 10/2001, proprietarii ale căror contracte de vânzare-cumpărare, încheiate cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, au fost desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile au dreptul la restituirea prețului de piață al imobilelor, stabilit conform standardelor internaționale de evaluare.

Potrivit art. 50 alin 3 din Legea nr. 10/2001, restituirea prețului prevăzut la alin. (2) și (21) se face de către M. Economiei și Finanțelor*) din fondul extrabugetar constituit în temeiul art. 13 alin. 6 din Legea nr. 112/1995, cu modificările ulterioare.

Raportând situația de fapt reținută la normele precitate, instanța reține că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 501 alin 1 din Legea nr. 10/2001, pentru următoarele considerente:

Instanța constată că urmare a admiterii acțiunii în revendicare formulată de fosta proprietară cu privire la apartamentul nr. 4 din imobil devin incidente în raporturile dintre stat, în calitate de vânzător al imobilului și reclamant, în calitate de cumpărător, dispozițiile de drept substanțial referitoare la garanția pentru evicțiune.

Însă, prin dispozițiile Legii nr. 10/2001 legiuitorul a derogat de la normele dreptului comun cuprinse în Codul Civil cu privire la efectele evicțiunii consumate, instituind norme speciale care reglementează obligația de restituire a prețului plătit sau a prețului de piață și obligația de restituire a cheltuielilor necesare și utile efectuate în legătură cu imobilul.

Pentru a fi aplicabil art. 501 alin 1 Legea nr. 10/2001 trebuie întrunite cumulativ condițiile: 1) existenta unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995; 2) contractul să fie desființat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; 3) solicitarea cumpărătorului evins de restituire a prețului de piață al imobilului.

Așadar, în analizarea cauzei prezente, instanța verifică îndeplinirea condițiilor impuse de textul legal, temeiul juridic indicat.

Referitor la prima condiție - existenta unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, instanța are in vedere dispozițiile art. 45 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, reținând că valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare nu mai poate fi pusă în discuție ulterior împlinirii termenului de prescripție, nici pe cale de acțiune, nici pe cale de excepție și faptul că nu a fost desființat contractului de vânzare-cumpărare nr._ . Mai mult, din considerentele deciziei civile nr. 730A/29.06.2012 pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._/299/2009, intrate în puterea lucrului judecat, atâta timp cât dispozitivul acestei hotărâri se întemeiază și se explicitează prin considerentele hotărârii ce au determinat soluția pronunțată s-a reținut buna-credință a reclamantului R. I. la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare nr._ .

Față de aceste considerente va reține încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu respectarea Legii nr. 112/1995, reclamantul fiind îndreptățit la restituirea prețului de piață al imobilului.

De asemenea, contractul de vânzare-cumpărare ce constituia titlul reclamantului a devenit ineficient prin admiterea acțiunii în revendicare prin comparare de titluri formulată în dosarul nr._/299/2009 de numita Tovaru I. S. M..

Chiar dacă art. 50 alin. 3 din Legea nr. 10/2001 face referire doar la situația contractelor de vânzare cumpărare desființate de către instanțele judecătorești, instanța apreciază că aceste dispoziții se aplică, în baza argumentului de interpretare a fortiori și mutatis mutandis, nu numai în situația în care titlul de proprietate al reclamanților a fost desființat ca urmare a constatării nulității acestui, ci și în cazul admiterii unei acțiuni în revendicare introdusă de fostul proprietar. Aceasta deoarece efectul admiterii acțiunii în revendicare constă în pierderea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilului în discuție, iar efectul admiterii acțiunii în anularea unui contract de vânzare cumpărare constă în faptul că actul juridic este lipsit de efectele juridice în vederea cărora a fost încheiat și în repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului.

Chiar dacă în speță nu a avut loc o desființare pe cale judecătorească a titlului reclamanului, prin admiterea acțiunii în revendicare promovată de fostul proprietar s-a produs o ineficientizare a titlului reclamantului, apropiată în efecte de o veritabilă desființare a acestui titlu. Așadar, instanța apreciază că scopul urmărit de legiuitor își găsește aplicare în ambele situații.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert N. H. rezultă că apartamentul nr. 4 situat în București, sector 1, .. 6, corp A, parter, are o valoare de piață de 49.000 euro, respectiv 217.830 lei, astfel că în temeiul art. 501 din Legea nr. 10/2001 va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul să plătească reclamantei echivalentul în lei la cursul valutar BNR din ziua plății a sumei de 49.000 euro.

Față de cererea formulată de reclamant prin mandatar cu procură specială la data de 03.06.2015 (f. 40), reținând că sunt îndeplinite exigențele formulării unui act de dispoziție și că renunțarea la capetele de cerere având ca obiect îmbunătățiri și instituire drept de retenție constituie un act de dispoziție, va pronunța o soluție de admitere în parte a cererii introductivă de instanță și va lua act de renunțarea reclamantului la capătul de cerere având ca obiect contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului situat în București, .. 6, . și la capătul de cerere având ca obiect instituirea dreptului de retenție asupra imobilului situat în București, .. 6, ..

Văzând disp. art. 274 C. proc. civ. va obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu expert de 900 lei (f. 15) și onorariu de avocat conform chitanței f. 46.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamant R. I., cu domiciliul in sector 1, București, .. 6, . procesual ales în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârât M. FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI, cu sediul in sector 2, București, . GEROTA, nr. 13 .

Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 49.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR din data plății reprezentând contravaloarea prețului de piață al imobilului apartament situat în București, .. 6, ..

În temeiul art. 406 C.pr.civ. ia act de renunțarea reclamantului la capătul de cerere având ca obiect contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului situat în București, .. 6, . și la capătul de cerere având ca obiect instituirea dreptului de retenție asupra imobilului situat în București, .. 6, ..

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 2.900 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2015.

P. GREFIER

Red. L.G., Teh. L.G., L.B.

5 ex.07.08.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI