Pretenţii. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 29/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 13019/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Dosar nr._
SENTINTA CIVILĂ NR._/29.06.2015
Ședința publică din data de 29 iunie 2015
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE: B. M. –judecător
GREFIER: C. B.
Pe rol fiind amânarea pronunțării asupra cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul M. C., în contradictoriu cu pârâta P. B. ROMÂNIA S.A.,pentru deliberare asupra actelor și lucrărilor prezentului dosar și pentru depunerea de către părți a concluziilor/notelor scrise raportat la excepția invocată din oficiu .
S-a constatat ca mersul dezbaterilor a fost consemnat, conform disp. art. 233 C.proc.civ., în încheierea de amânare a pronunțării din data de 15.06.2015, care face parte integrantă din hotărâre.
În conformitate cu disp. art. 394 C.proc.civ., socotindu-se lămurită, instanța a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei, în conformitate cu disp. art. 395 alin.1 C.proc.civ., constată următoarele aspecte de fapt și de drept :
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 București sub nr._ /23.04.2015, ca urmare a declinării de competență dipusă de către Judecătoria Sectorului 2 București prin sentința civilă nr. 2936/16.03.2015 pronunțată în dosarul nr._/300/2014, precizată prin actul procesual de la filele nr. 34 - 49 dosar Js2, reclamantul M. C., cu domiciliul în municipiul București, ., nr.9, ..1, ., sector 1, și cu domiciliul procesual ales în municipiul București, ., ., parter, ., în contradictoriu cu pârâta P. B. ROMÂNIA S.A.,cu sediul în municipiul București, șoseaua N. T., nr. 29-31, sector 1, și cu sediul procesual ales la Cabinetul de Avocat L. din municipiul București, ..21, ., a solicitat:
• să se constate caracterul abuziv și nul absolut al următoarelor clauze din contractul de credit nr. 424602A_/24.09.2008: privitor la comisionul de risc, privitor la dobânda pentru debitul neautorizat, la comisionul de risc, de administrare, de rambursare în avans, la alte comisioane, la comisionul de administrare garanții, la comisionul de rezervă, la regulile imputației plății, la impunerea obligației de a încheia și menține o asigurare numai cu o societate de asigurări agreată de pârâtă ; privitor la regulile abuzive impuse pentru scadenta anticipată, privitor la alte costuri; privitor la comisionul de penalizare si rata dobânzii penalizatoare, administrare garanții, de rezervă și cel de monitorizare polita de asigurare; privitor la componenta si modul de calcul al ratei de credit ; cu privire la impunerea obligatiei de a încheia și cesiona în favoarea pârâtei o polita de asigurare numai cu o societate de asigurari agreată de pârâtă;
• să se constate abuzivă obligarea reclamantului la plata valorii ratelor si comisioanelor lunare la o valoare mai mare decât rata de schimb a valutei în care creditul a fost acordat, urmare a denominării CHF;
• obligarea pârâtei să modifice contractul de creditare astfel încât valoarea ratelor lunare să fie raportată la rate de schimb din momentul acordării împrumutului;
• eliminarea tuturor clauzelor abuzive reclamante ;
• obligarea pârâtei la emiterea unor noi grafice de rambursare în urma constatării nulității clauzelor și a recalculării denominării valutare;
• obligarea pârâtei să restituie sumele încasată nedatorat în baza clauzelor abuzive;
• obligarea pârâtei să plătească dobânda legală pentru sumele plătite nedatorat de la data introducerii cererii și până la data plății efective a acestora, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, reclamantul arată că este funcționar public si veniturile sale s-au diminuat începând cu anul 2010. A solicitat băncii o diminuare a ratelor, însă nu a găsit înțelegere. Potrivit calculelor efectuate, a plătit pârâtei în plus față de sumele contractate la semnarea contractului ( din cauza diferenței de curs valutar, cât si comisioanele și dobânzile impuse ilegal) o sumă nejustificat de mare
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
În drept, reclamantul își întemeiază cererea pe disp. Legii nr. 193/2000 coroborat cu HG nr. 700/2012. Nu s - a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Cererea formulată de reclamant nu a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru .
Pârâta P. B. ROMÂNIA S.A.,legal citată și cu copii ale cererii și înscrisurilor depuse, a formulat și depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, iar, în ceea ce privește fondul cererii, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât, în esență, clauzele contractuale nu au caracter abuziv și au fost negociate de părți, iar reclamantul a avut posibilitatea de a opta între mai multe tipuri de credit de pe piața financiar –bancară. Se arată că, prin clauzele contractuale, nu s-a creat un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, banca acționând cu bună –credință. Dobânda bancară împreună cu comisionul de acordare credit reprezintă prețul contractului de credit, clauzele contestate fiind redactate în mod clar și inteligibil . Se învederează imposibilitatea modificării contractului de către instanța de judecată și se invocă principiul nominalismului monetar. Se solicita încuviințarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului, proba testimonială.
La termenul de judecată din 15.06.2015, procedând la verificarea, din oficiu, a competenței sale, instanța de judecată a pus în discuția părților prezente excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sectorului 1 București, și, pe cale de consecință, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, excepție pusă deja în discuția părților prin citațiile emise pentru acest termen de judecată, amânând pronunțarea pentru ca părțile, îndeosebi reclamantul, să depună la dosar concluzii/note scrise asupra excepției invocate.
Analizând excepția invocată din oficiu prin prisma motivelor formulate, a dovezilor existente la dosar și a dispozițiilor legale incidente, instanța de judecată reține următoarele:
Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Totodată, art. 22 alin. 1 teza I C.proc.civ. impune în sarcina judecătorului obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
Astfel, potrivit art. 95 pct. 1 C.proc.civ., tribunalele judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe. Textul legal antemenționat consacră noua optică pe care legiuitorul a adoptat-o cu privire la judecata în primă instanță, stabilind că tribunalul are plenitudine de jurisdicție pentru judecata în primă instanță. Deci, ori de câte ori legea nu prevede competența altei instanțe, tribunalului îi revine competența de a soluționa pricina în primă instanță.
În speță, reclamanta a sesizat instanța de judecată cu mai multe capete principale de cerere, dar și accesorii de cerere, motiv pentru care se constată incidența art.99 C.proc.civ., potrivit căruia: (1) Când reclamantul a sesizat instanța cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte ori cauze diferite, competența se stabilește în raport cu valoarea sau, după caz, cu natura ori obiectul fiecărei pretenții în parte. Dacă unul dintre capetele de cerere este de competența altei instanțe, instanța sesizată va dispune disjungerea și își va declina în mod corespunzător competența. (2) În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.”
Or, capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei contractuale ce vizează impunerea obligației de a încheia și menține o asigurare NUMAI cu o societate de asigurări AGREATĂ de pârâtă are în mod evident un caracter neevaluabil în bani raportat și la conținutul art. 13.15 din Conventia părtilor –fila nr.14 dosar, clauză precizată astfel de către reclamant prin actul procesual de la fila nr. 34 dosar Js2.
Instanta constată ca această clauză nu este evaluabilă în sine, având în vedere că aceasta nu cuprinde o valoare pecuniară în sine, ci doar permit pârâtei să acționeze în anumite moduri, fără însă a putea fi evaluate în bani, cel puțin anterior aplicării lor.
Conform art. 99 alin. 2 C.p.c., când reclamanta a sesizat instanța cu mai multe capete de cerere principale, întemeiate pe un titlu comun, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.
Reclamanta a sesizat instanța cu mai multe capete de cerere principale, dar si accesorii de cerere având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unor clauze diferite din aceleași contract de credit, respectiv contractul de credit nr. 424602A_/24.09.2008.
Conform art.95 Cod procedură civilă, tribunalul este instanță de drept comun pentru soluționarea cererilor în primă instanță, judecătoria având o competență limitată, conform prevederilor art.94 pct.1 lit.a-j. Cererea având ca obiect constatarea caracterului abuziv al unei clauze neevaluabile în bani nu se încadrează în prevederile art.94 pct.1 lit. a-j și, prin urmare, nu este de competența judecătoriei, ci a tribunalului.
Obiectele cererilor principale formulate în cauză atrag competența materială a unor instanțe diferite.
Prin urmare, instanța constată că cererea formulată de reclamant se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 99 alin. 2 Cod procedură civilă, întrucât cererea cuprinde mai multe capete principale, dintre care unele sunt de competența tribunalului, instanță mai mare în grad decât judecătoria.
Concluzionând, capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al
clauzei privind, potrivit susținerilor /nemultumirilor efective ale reclamantului, impunerea obligației de a încheia și menține o asigurare numai cu o societate de asigurări agreată de pârâtă, este neevaluabil în bani, iar celelalte capete de cerere ale acțiunii sunt întemeiate pe același titlu.
Prin art. 94 C.proc.civ. nu se prevede competența judecătoriei pentru soluționarea tuturor capetelor de cerere, sens în care competența revine tribunalului, conform art. 95 pct. 1 C.proc.civ., ca instanță de grad mai înalt.
Pentru considerentele mai sus amintite, în temeiul disp. art. 129 -132 NCPC, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureștiși, pe cale de consecință, va declina competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta în favoarea Tribunalului București –Secția Civilă .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sectorului 1 București invocată de către instanța de judecată, din oficiu .
Declină competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul M. C., cu domiciliul în municipiul București, ., nr.9, ..1, ., sector 1, și cu domiciliul procesual ales în municipiul București, ., ., parter, ., în contradictoriu cu pârâta PIRAUS B. ROMÂNIA S.A.,cu sediul în municipiul București, șoseaua N. T., nr. 29-31, sector 1, și cu sediul procesual ales la Cabinetul de Avocat L. din municipiul București, ..21, ., ., sector 1, în favoarea Tribunalului București –Secția Civilă .
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 iunie 2015 .
P.,GREFIER,
B. M. C. B.
Pentru grefier aflat în C.O., semnează grefierul -șef
Red.22.07.2015/2 ex./BM/CB
| ← Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 2015/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 29/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI → |
|---|
