Pretenţii. Sentința nr. 3289/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3289/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 3289/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINTA CIVILA Nr. 3289/2015
Ședința din camera de consiliu de la 20 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. A.
Grefier M. T.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant S. G. ROMÂNIA asigurare REASIGURARE SA și pe pârât . GROUP SA, intervenient B. M., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 16.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrată din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru 30.01.2015, apoi pentru 13.02.2015 si apoi pentru astazi, 20.02.2015 când, deliberând, a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 21.05.2014 sub nr._, reclamanta S. G. ROMANIA ASIGURARE REASIGURARE SA a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta . Group SA, cu citarea persoanei vinovate de producerea accidentului, intervenient forțat B. M., obligarea pârâtei la plata sumei de 2.685,84 lei reprezentând diferență despăgubiri, a sumei de 1.910,84 lei reprezentând penalități de întârziere pentru perioada 02.06._14, a penalităților de întârziere calculate în continuare până la plata integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în data de 30.11.2010, B. M., în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare_ (asigurat RCA la . produs din culpa sa un accident de circulație, așa cum rezultă din Constatarea Amiabilă de Accident. În urma accidentului, a fost avariat auto cu nr._, asigurat casco la societatea reclamantă conform poliței nr._, producându-i-se daune în valoare de 25.891 lei, achitate conform OP nr._ din 05.01.2011.
De asemenea, reclamanta a mentionat că în temeiul art. 2210 C.civ., în limitele indemnizației plătite, în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, în calitate de asigurător, reclamanta se subrogă în toate drepturile asiguratului său împotriva celor răspunzători de producerea pagubei.
În drept, au fost invocate prev. Legii nr. 136/1995, Ordinul CSA nr. 20/2008, art. 2210 C.civ.
In sustinerea actiunii, reclamanta a depus înscrisuri filele (4-56).
Actiunea a fost timbrată legal.
Pârâta . Group SA a formulat întâmpinare, prin care a arătat că valoarea maximă de despăgubire ce se poate acorda reclamantei este în cuantum de 13.899,80 lei, sumă pe care a achitat-o reclamantei la data de 11.09.2011.
In prezenta cauza a fost administrată proba cu înscrisurile existente la dosar si proba cu expertiza tehnică specialitatea auto, raportul de expertiză întocmit de expertul D. C. P. fiind depus la filele 88-92, 103-104 dosar.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Potrivit Constatării Amiabile de Accident (fila 47), la data de 30.11.2010, a avut loc un accident rutier produs din culpa numitului B. M., în care autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost avariat. Acest autoturism era asigurat casco la societatea reclamantă potrivit poliței nr._ (fila 54), în temeiul acesteia reclamanta achitând proprietarului autoturismului despăgubirile pentru avariile suferite în urma accidentului, stabilite conform actelor de constatare si facturii fiscale întocmite în cuantum de 25.891 lei, astfel cum rezultă din înscrisul depus la fila 16 dosar.
Instanța reține raporturile juridice existente între pârâtă și proprietarul autoturismului condus de B. M., potrivit politei RO/10/U4/CA nr._/27.01.2010 (fila 52), fiind încheiată între aceștia asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru autoturismul cu nr. de înmatriculare_ .
Din expertiza efectuată de expertul tehnic judiciar în specialitatea autovehicule rutiere D. C. P., reiese că valoarea maximă a despăgubirilor care poate fi acordată de asigurătorul R.C.A. este de 19.262 lei. Aceasta a fost stabilită în conformitate cu prevederile art. 53 din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 5/2010 aplicabil în cauză.
Valoarea reală a autoturismului a fost stabilită în funcție de valoarea de nou, aplicându-se coeficientul de uzură, stabilit având în vedere faptul vechimea, starea tehnică și rulajul parcurs.
Singura diferență existentă între modalitățile de calcul a valorii maxime a despăgubirilor făcute de pârâtă, respectiv de expert, este vechimea în exploatare a autoturismului.
Însă în urma obiecțiunilor formulate de către pârâtă, expertul a precizat că s-a raportat la coeficientul de uzură pentru vechimea de 4 ani și 8 luni inițial în mod greșit, ulterior prin depunerea completării la raportul de expertiză (filele 103-104 dosar) s-a raportat la coeficientul de uzură raportat la vechimea reală.
Față de acestea, având în vedere că modalitatea de calcul utilizată de expert și că vechimea în exploatare a autovehiculului este stabilită în mod corect de expert, instanța consideră că valoarea maximă a despăgubirilor este de 19.262 lei. Din această sumă, pârâta a achitat 13.899 lei. Potrivit variantei prezentate de către reclamantă de calcul al valorii maxime de despăgubire (fila 11 dosar) aceasta este în cuantum de 16.584,64 lei, astfel că a solicitat prin cererea de chemare în judecată, obligarea pârâtei la plata diferenței de 2.684,84 lei.
Din probele administrate în cauză și respectând principiul disponibilității, instanța constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 pentru obligarea pârâtei la suma de 2.685,84 lei, reprezentând diferența dintre valoarea maximă a despăgubirilor ce puteau fi acordate de asigurătorul R.C.A., astfel cum a fost stabilită prin expertiză, suma solicitată de către reclamantă și suma achitată de pârâtă.
Pe de o parte, în speță, s-a făcut dovada existenței unei fapte ilicite, în sensul art. 998-999 Cod civil, constând în încălcarea art. 100 alin. 2 O.U.G. 195/2002, de către intervenientul forțat, care deținea la data incidentului polița de asigurare obligatorie pentru răspundere civilă eliberată de societatea pârâtă. Fapta ilicită a avut drept urmare directă avarierea autoturismului care făcea, la acea dată, obiectul asigurării CASCO, conform poliței de asigurare indicată anterior, încheiată de către proprietarul acestuia cu societatea reclamantă, în calitate de asigurător. Prejudiciul, dovedit prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a fost produs ca urmare a culpei conducătorului autoturismului cu nr. de înmatriculare_, asigurat la societatea pârâtă, astfel cum rezultă din constatarea amiabilă existentă la dosarul cauzei.
Fiind întrunite, în speță, condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art. 998-999 Cod civil, pentru autorul incidentului, acesta datora despăgubiri, constând în repararea prejudiciului produs în patrimoniul asiguratului societății reclamante, în limita valorii maxime de despăgubire și a pretențiilor formulate de către reclamantă, în cuantum total de 16.584,64 lei.
În aceste condiții, devin aplicabile în cauză dispozițiile speciale, în materie de asigurare de răspundere civilă, respectiv art. 20 alin. 3 și art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, care prevăd, pe de o parte, că, în cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul va plăti indemnizația de asigurare, în condițiile stipulate în contract, iar, pe de altă parte, că, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul se subrogă în toate drepturile asiguratului contra celor răspunzători de producerea pagubei, iar în cazul în care era în vigoare o asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, și împotriva asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia. S. reclamantă, în calitate de asigurător al proprietarului autovehiculului avariat, a achitat contravaloarea prejudiciului produs ca urmare a faptei ilicite a conducătorului autovehiculului care făcea obiectul contractului de asigurare cu societatea pârâtă, în calitate de asigurător, conform înscrisului depus la fila 16 dosar.
D. urmare, în baza art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, reclamanta s-a subrogat în drepturile asiguratului, inclusiv acela de a recupera de la pârâtă, în calitate de asigurător de răspundere civilă al persoanei vinovate de producerea pagubei, contravaloarea sumei achitate, în contul asiguratului său, pentru repararea autovehiculului avariat.
Însă, în speță, sunt incidente și dispozițiile art. 55 alin. 6 din Legea nr. 136/1995 coroborate cu art. 53 și următoarele din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 5/2010. Pentru acest motiv, societatea reclamantă este îndreptățită să recupereze de la societatea pârâtă suma de 16.584,64 lei, astfel cum a solicitat reclamanta.
D. urmare, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. 1 din Legea nr. 136/1995, constatând că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile art. 998-999 Cod civil, în materia răspunderii civile delictuale, precum și ale art. 20 alin. 3 din Legea nr. 136/1995, în materia asigurărilor, văzând că pârâta a achitat suma de 13.899,80 lei, instanța urmează a admite primul capăt al cererii reclamantei, astfel cum a fost formulat de către reclamantă în cererea de chemare în judecată și va obliga pe societatea pârâtă la plata sumei de 2.685,84 lei, reprezentând rest contravaloare despăgubiri acordate de reclamantă asiguratului său, pentru avariile produse în urma accidentului din 30.11.2010.
În ceea ce privește solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata de penalități, față de faptul că pârâta nu a plătit despăgubirile datorate, având în vedere că aceasta avea obligația de a achita suma în termen de 15 de zile de la avizare, conform art. 64 alin. 2 lit. a din Normele aprobate prin Ordinul C.S.A. nr. 5/2010, instanța o va obliga la plata penalităților în sumă de 0,1% pe zi de întârziere calculate asupra sumei de 2.685,85 lei, începând cu data de 02.06.2012 și până la achitarea integrală a debitului principal.
Având în vedere soluția ce urmează a fi pronunțată, în conformitate cu art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța o va obliga pe pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 331,77 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta S.C. G. ROMÂNIA ASIGURARE REASIGURARE S.A. cu sediul in Bucuresti . nr. 15, Sector 1, în contradictoriu cu pârâtul S.C. O. V. INSURANCE GROUP S.A cu sediul in Bucuresti .. 3, ., ., Sector 3 si intervenient B. M. cu domiciliul in Bucuresti .. 388, ., ..
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2.685,84 lei, reprezentând diferență despăgubire.
Obligă pârâta să plătească reclamantei penalități de 0,1% pe zi întârziere aferente debitului principal în cuantum de 2.685,85 lei, calculate de la data scadenței, respectiv 02.06.2012, până la data achitării integrale a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 331,77 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.02.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. AndrescuMarius T.
Red.TehRed. A.A.
17.03.2015 / 5 Ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3285/2015. Judecătoria SECTORUL 1... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3291/2015. Judecătoria... → |
|---|
