Pretenţii. Sentința nr. 7409/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7409/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 7409/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința Civilă Nr. 7409/2015
Ședința publică de la 23 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. M.
Grefier M. M.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant C. R. PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI- CREDIDAM și pe pârât .., având ca obiect pretenții DREPTURI DE AUTOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a depus la dosar prin serviciul registratură note scrise din partea reclamantei, după care,
Instanța reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale invocată de reclamantă.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10.10.2014 pe rolul Tribunalului București sub nr._/3/2014, reclamantul C. ROMÂN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI - CREDIDAM, în contradictoriu cu pârâta ., a solicitat instanței în baza disp. legii nr.8/1996 modificată, privind dreptul de autor și drepturile conexe, a dispozițiilor din Decizia ORDA nr. 284/2010 privind publicarea în M.Of. a Hotărârii arbitrale din 22 sept. a Curții de Apel București; Dec. civ. nr. 132A/2011 a Curții de Apel București, publicată în M. Of., Decizia ORDA nr. 158/2012, decizie de colector:
- Obligarea pârâtei la plata sumei de 155.168,64 lei, cu TVA, reprezentând remunerație datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru radiodifuzarea prin intermediul postului de televiziune RADIO S. a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, în perioada 01.07._14, urmând ca suma reală să fie stabilită prin expertiză contabilă;
- Obligarea pârâtei la plata sumei estimate de 73.206,73 lei, reprezentând penalități de întârziere aferente remunerației datorate pe capătul 1 al cererii, calculate până la data de 07.10.2014;
- Obligarea pârâtei să pună la dispoziția CREDIDAM, conform art. 130 alin.1 lit.h) din legea (/1996 lista completă a fonogramelor utilizate în serviciile de programe în emisiuni aferente perioadei menționate la capătul 1 al cererii;
- Obligarea pârâtei să încheie autorizație/licență neexclusivă cu CREDIDAM, pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora de către postul pârâtei.
- Obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul arată că pârâta deține licență pentru postul RADIO S. licența nr. R312/1998 și deciziile de autorizare din 2000 și 2005.
Pârâta, în calitate de utilizator,în sensul legii nr. 8/1996, avea obligația legală să declare baza de calcul și să achite remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru radiodifuzarea fonogramelor de comerț și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual către CREDIDAM, conform art. 123 din lege și conform metodologiilor aplicabile.
Reclamanta arată că pârâta a fost notificată de nenumărate ori dar nu a înțeles să-și execute obligațiile conform legii și metodologiilor aplicabile, de a încheia autorizație și de a plăti remunerațiile, reclamanta cunoscând structura de programe ale postului de radio al pârâtei.
Anexat cererii de chemare în judecată, prin care se solicită proba cu înscrisuri și expertiză contabilă, s-au depus: delegații avocațiale, taxa de timbru, tabele de calcul, informații ONRC, tabele ref. structura de programe ale postului radio, tabele de calcul al remunerațiilor,notificări transmise de CREDIDAM, decizii ORDA, extras Reg. Naț cu privire la Asociații, extras Statut CREDIDAM, extras legea 8/1996.
Pârâta T. SRL a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea ca nefondat a capătului de cerere privind obligarea la plata remunerațiilor în sumă de 155.168,64 lkei, cu TVA.
Prin sentința nr.203/2015 pronunțată în dosarul nr._/3/2014 Tribunalul București a declinat competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pe rolul acestei instanțe la data de 17.03.2015 a fost înregistrat dosarul nr._ .
La data de 22.04.2015 reclamantul a invocat necompetența materială a Judecătoriei Sectorului 1 București.
Analizând actele dosarului, cu privire la excepția invocată, instanța reține următoarele:
Reclamanta din prezenta cauză este un organism de gestiune colectivă a unora din drepturile reglementate de Legea nr. 8/1996.
Potrivit dispozițiilor art.95 pct.1 din C., Tribunalul judecă în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
Instanța apreciază că modificările legislative în cadrul procedurii civile nu au avut în vedere sustragerea din competența tribunalului a cererilor a căror natură relevă un litigiu de proprietate intelectuală, ci doar cuprinderea acestora în formularea sintetică ce se regăsește în dispozițiile procedurale ce prevăd competența tribunalului.
Instanța consideră că abrogarea vechiului articol 2 pct. 1 din codul de procedură civilă anterior nu a urmărit scăderea ori fragmentarea competenței tribunalului și transferarea acesteia către judecătorii, astfel cum anterior s-a arătat.
În acest sens, faptul că principalul act normativ în materie – Legea nr. 8/1996 – se referă generic la instanțele judecătorești competente să soluționeze litigiul, fără a indica o instanță anume, duce la concluzia că toate cererile ce intră sub incidența acestei legi, în măsura în care nu sunt în mod expres date în competența unei instanțe, sunt de competența tribunalelor.
De asemenea, se retine ca, vechiul cod de procedura civila reglementa distinct, la art.2 pct.1 lit. b si respectiv e, procesele si cererile in materie civila si respectiv procesele si cererile in materia creației intelectuale.
Pentru acestea din urma, competenta a revenit tribunalului ca instanța de fond, indiferent de valoarea obiectului lor, spre deosebire de cele in materie civila pentru care competenta instanței de fond era data de valoarea obiectului acestora.
In egala masura, vechiul cod de procedura civila stabilea judecatoria ca instanta de fond competenta sa judece toate procesele, cu exceptia celor date prin lege in mod expres in competenta altor instante.
In actuala reglementare - Noul cod de procedura civila - tribunalul este instanța de drept comun în ceea ce privește judecata în primă instanță, în sensul că, ori de câte ori legiuitorul nu prevede instanța competentă a soluționa o anumită cerere, aceasta va fi judecată în primă instanță de către tribunal.
Această competență rezultă din atribuirea către tribunal, spre soluționare în primă instanță, a tuturor cererilor care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, atribuire prevăzută expres în art. 95 pct. 1 NCPC într-o formulare cvasi-identică celei din art. 1 pct. 1 C. 1865 cu referire la judecătorie, care a reprezentat instanța de drept comun în reglementarea anterioară.
Or, printre cererile date in competenta expresa a judecatoriei potrivit art.94 NCPC, nu se regasesc si cererile in materia creației intelectuale.
Astfel, in raport de dispozitiile art.95 C., intrucat cererile in materia creatiei intelectuale nu sunt date prin lege in competenta altei instante, competenta solutionarii prezentei cauze revine tribunalului ca instanta de fond.
In plus, instanta retine ca la nivelul tribunalului sunt constituite complete specializate in domeniul dreptului de proprietate intelectuala.
Constituirea completelor specializate in domeniul dreptului de proprietate intelectuala si solutionarea cauzelor din acest domeniu de catre complete specializate constituie o masura strategica privind armonizarea legislatiei nationale in domeniul proprietatii intelectuale cu normele de drept comunitar si cu prevederile acordurilor internationale la care Romania este parte, consfintita ca atare la pct.9 din Strategia nationala adoptata prin H.G. nr.1424/2003.
De asemenea, instanta retine ca in acest sens s-a pronuntat si Curtea de Apel Bucuresti cu ocazia solutionarii unor conflicte de competenta in mai multe dosare, printre care: dosarul nr._/299//2014, dosarul nr._, dosarul nr._/299/2014, dosarul nr._/299/2014 si dosarul nr._/299/2013.
Astfel, Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca, litigiile izvorate din încălcarea unor drepturi prevazute de Legea nr.8/1996, chiar dacă sunt evaluabile în bani, nu pot fi încadrate în dispozițiile art.94 lit.j din Noul Cod de procedură civilă, întrucât ele au regim juridic distinct.
Soluționarea unor astfel de litigii presupune verificarea, în prealabil, a desemnării reclamantului ca organism colector pentru tipul de drepturi pe care le pretinde în cauză, desemnare care să subziste pentru perioada pentru care sunt pretinse drepturile din cauză. De asemenea, presupune, chiar dacă nu s-a solicitat expres aceasta prin capetele de cerere formulate, constatarea încălcării unor drepturi dintre cele prevăzute de Legea nr.8/1996, precum și nerespectarea de către pârâta a unor obligații legale sau, după caz, contractuale.
Prin urmare, obiectul cererii de chemare în judecată implică constatări prealabile cu conținut complex, constatări care nu caracterizează niciunul dintre obiectele cererilor date în competența judecătoriei prin dispozițiile art.94 din N.C.proc.civ.
Față de aceste aspecte, instanța urmează să admită excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București si sa decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
În temeiul art. 133 pct.2 din C. coroborat cu art.135 alin.1 C., se va constata ivit conflictul negativ de competență, iar cauza va fi înaintată Curții de Apel București, pentru a se pronunța asupra regulatorului de competență.
În consecință, în baza art.248, art.130 alin.2 coroborat cu art.133 alin.2 C.proc.civ., instanța va admite excepția de necompetență materiale a Judecătoriei Sectorului 1 București și va declina competența judecării cauzei în favoarea Tribunalului București, iar în urma constatării conflictul negativ de competență va dispune ca dosarul să fie înaintat Curții de Apel București în vederea pronunțării unui regulator de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetentei materiale, privind pe reclamant C. R. PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR ARTIȘTILOR INTERPREȚI- CREDIDAM, cu sediul în sector 2, București, .. 15 – 17 și pe pârât .., cu sediul în BISTRIȚA, PIAȚA PRETU R., nr. 1, J. BISTRIȚA NĂSĂUD.
Declină competența de soluționare a dosarului nr._ în favoarea Tribunalului București.
Constată ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Sectorului 1 București și Tribunalul București, pe cale de consecință, dispune ca dosarul să fie înaintat Curții de Apel București în vederea soluționării conflictului de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23.04.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
RED.M.A.05.06.2015
TEH.M.M. 18.05.2015 /2 ex
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 6485/2015. Judecătoria... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 7365/2015. Judecătoria... → |
|---|
