Pretenţii. Sentința nr. 8062/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8062/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 30-04-2015 în dosarul nr. 8062/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
Sentința civilă Nr. 8062/2015
Ședința publică de la 30 Aprilie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE A. C.
Grefier A. H.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant A. DE P. . ALES LA AV. L. A. și pe pârât D. S. V., având ca obiect pretenții
Dezbaterile și susținerile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.04.2015, parte integrantă din prezenta sentință, când instanța a amânat pronunțarea la data de 24.04.2015, 30.04.2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 19.12.2014 sub nr. dosar_, reclamanta Asociația de proprietari . în judecată pe pârâtul D. S. V., pentru ca prin hotararea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratului la plata sumei totale de 6.831,26 lei, din care: 1. Pentru . - cote de intretinere restante acumulate pe perioada octombrie 2012 - septembrie 2014 in suma de 1.753,65 lei; fond derulment restant din luna aprilie 2013 in suma de 193,77 lei; fond de reparații restant pentru perioada aprilie 2013 - noiembrie 2013, respectiv pentru perioada mai 2014 - septembrie 2014, in suma totala de 219,34 lei; penalitati de întârziere de 0,2% pe zi de intarziere, calculate pentru cotele restante din perioada octombrie 2012 - septembrie 2014, precum si pentru fondul de reparații restant din perioada mentionata mai sus, in suma totala de 1.248,87 lei; 2. Pentru . - cote de intretinere restante acumulate pe perioada octombrie 2012 - septembrie 2014 in suma de 1.753,65 lei; fond de rulment restant din luna aprilie 2013 in suma de 193,77 lei; fond de reparații restant pentru perioada aprilie 2013 - noiembrie 2013, respectiv pentru perioada mai 2014 - septembrie 2014, in suma totala de 219,34 lei. Reclamanta a mai solicitat obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere in cuantum de 0,2 % pe zi de întârziere, calculate de la data de 01.10.2014 si pana la data plații efective a debitului, fara ca totalul penalitatilor pentru întârziere sa poata depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate, conform art. 49 alin. 1 din Legea nr. 230/2007, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca în perioada octombrie 2012 si pana in septembrie 2014, paratul D. S. V. proprietar al apartamentului (spațiului) nr. 34 G1, respectiv al apartamentului (spațiului) 34 G2 situat in București, .. 26. . 2 nu a mai inteles sa achite cotele de intretinere ce i-au fost repartizate, creandu-i astfel dificultati financiare si determinând asociația sa înregistreze debite fata de furnizorii de utilitati, desi a fost somat in acest sens.
In conformitate cu prevederile legale in vigoare, parații avea posibilitatea, daca era nemultumlt de calculul cotelor de intretinere, sa conteste in scris cuantumul acestora in termen de 10 zile la Comitetul Executiv al Asociației, iar in cazul in care contestatia i-ar fi fost respinsa sau nu i s-ar fi răspuns, sa se adreseze Adunării Generale a Proprietarilor.
Potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea 230/2007, daca o hotarare a Adunării Generale a Asociației de P. este contrara legii, statutului ori acordului de asociere sau este de natura sa producă daune considerabile intereselor unei minoritati a proprietarilor de apartamente, orice proprietar poate acționa in justitie valabilitatea respectivei hotarari, in termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia. Acționarea in justitie nu trebuie sa întrerupă executarea hotararii decât in cazul in care instanta dispunea suspendarea hotararii respective.
Desi reclamantul a avut la dispoziție caile legale sus mentionate pentru a-si exprima orice nemulțumire, acesta nu a mai achitat cotele de intretinere ce ii reveneau, punând astfel asociația in dificultate financiara, aceasta trebuind sa suporte si cota - parte din cheltuielile pe care paratul trebuia sa le achite.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile Legii nr.230/2007 si H.G. nr.1588/2007 si art.453 C.pr.civila.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, anexând la cerere, în copie, înscrisuri (f.4-66).
Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
În perioda 06.01._15, reclamanta a înaintat la dosar un alt set de înscrisuri (f.74-76, 78-83, 89-95).
În data de 05.02.2015, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca rămasă fără obiect.
În apărare, pârâtul a arătat ca acțiunea a rămas fără obiect, deoarece la data de 29 ianuarie 2015, adică imediat după ce a luat cunoștință de restanța cumulată a cotelor de întreținere referitoare la cele 2 locuri de parcare în garajul comun din subsolul imobilului în cauză, a achitat întreaga sumă stabilită de Asociație ca restantă, prin transfer bancar făcut în baza datelor bancare transmise de casiera Asociației de P. .>
A învederat ca actiunea a fost formulată si depusă la instanța înainte ca reclamanta să fi sesizat în vreun fel pârâtul, despre suma restantă pe care o are de plată, pentru a se putea astfel stabili, de comun acord, un eventual termen de achitare a acesteia.
În probațiune, pârâtul a solicitat încuviințarea probei prin înscrisuri, anexând la întampinare, în copie, înscrisuri (f.100).
În data de 19.02.2015, reclamanta a depus raspuns la întâmpinare, prin care a arătat ca pârâtul D. S. V. a achitat integral sumele solicitate de reclamanta prin cererea de chemare in judecata, reprezentând cotele de intretinere restante pentru perioada octombrie 2012 - septembrie 2014, fond de rulment restant, fond de reparații si penalitati de întârziere de 0,2% pe zi de întârziere, calculate pentru cotele restante din perioada octombrie 2012 - septembrie 2014, pentru cele 2 imobile (garaje) numerotate cu ., respectiv ., in suma totala de 6.831,00 lei, asa cum reiese din ordinul de plata depus de catre parat.
Totodata, s-a menționat faptul ca paratul nu a achitat si cheltuielile de judecata ocazionate de prezenta cauza, in cuantum total de 800 lei.
Reclamanta a mai susținut că paratul este un permanent rau-platnic al Asociației de P., asa cum reiese si din sentinta civila nr._ pronuntata la data de 08.10.2013 de către Judecatoria Sectorului 2 București - Secția Civila in dosarul nr._/300/2011, sentinta ce a fost depusa la dosarul instantei la data de 08.01.2015.
In ceea ce privește susținerile paratului, ca acesta nu ar fi fost sesizat in vreun fel de către reclamanta pentru achitarea debitului restant sunt neadevarate, paratului aducandu-i-se la cunostinta in mod repetat de către reclamanta asupra debitului restant, insa acesta refuza sistematic achitarea debitelor in termenele de plata, achitadu-le de fiecare data numai dupa ce este actionat in justitie. Oricum nici nu era necesara îndeplinirea vreunei proceduri speciale de notificare a paratului, intrucat acesta este de drept in întârziere de la momentul afisarii listelor de intretinere conform art. 46 din Legea 230/2007.
A arătat ca se poate lesne observa ca paratul si-a achitat debitul restant solicitat prin cererea ce formeaza obiectul prezentului dosar doar dupa ce i-a fost comunicata cererea de chemare in judecata. Chiar daca reclamanta nu i-ar fi adus la cunostinta faptul ca are fata de aceasta un debit restant, paratul, daca nu ar fi fost de rea-credinta s-ar fi interesat la avizier, asa cum fac toti proprietarii de buna-credinta si si-ar fi achitat cotele restante mai inainte de introducerea cererii de chemare in judecata a reclamantei.
Având in vedere acestea, s-a solicitat să se ia act ca cererea de chemare in judecata a ramas fara obiect, raportat la pretentiile privind cotele de intretinere, fondul de rulment, fondul de reparații si penalitatile de întârziere.
În cauză, instanța a administrat proba prin înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În speță, având în vedere ordinul de plată aflat la fila 100, precum și împrejurarea că reclamanta a recunoscut că până la primul termen de judecată pârâtul a achitat în contul acestei suma de 6.831,00 lei, ce a făcut obiectul prezentei cereri de chemare în judecată, instanța constată că cererea reclamantei de obligare a parâtului la plata debitului principal și a penalităților de întârziere, a rămas fără obiect.
Motiv pentru care, instanța va respinge cererea de obligare a pârâtului la plata debitului principal și a penalităților aferente, ca ramasa fără obiect.
Cu privire la cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța instanța reține următoarele:
Potrivit art.454 C.pr.civilă, „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere. Dispozițiile art. 1.522 alin. (5) din Codul civil rămân aplicabile.”
Punerea în întârziere reprezintă manifestarea de voință a creditorului prin care acesta pretinde executarea obligației de către debitor. De asemenea, punerea în întârziere reprezintă un remediu prealabil oricărui alt remediu reglementat de Codul civil.
Punerea în întârziere se poate realiza fie prin notificare, prin intermediul unui executor judecătoresc sau prin orice alt mijloc care asigură dovada comunicării acesteia, în cuprinsul căreia creditorul îi acordă debitorului un termen rezonabil de executare, care depășește scadența obligației, fie prin cererea de chemare în judecată.
Dezavantajul punerii în întârziere direct prin cererea de chemare în judecată este dat de faptul că reclamantul – creditor pierde dreptul de a-și recupera cheltuielile de judecată, potrivit art.1522 alin.5 C.civil.
Prin excepție, acordarea acestui termen nu este necesară dacă debitorul este de drept pus în întârziere, ca urmare a unei prevederi legale (cum ar dispozițiile art.1523 C.civil) sau contractuale.
În speță, având în vedere faptul că pretenția asociației de proprietari privind plata cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv fondurile acesteia, nu se regăsește printre cazurile în care legiuitorul a prevăzut punerea de drept în întârziere a debitorului, instanța apreciază că pârâtul D. S. V. este îndreptățit să solicite instanței aplicarea prevederilor art.454 C.pr.civilă.
Astfel, deși neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari îndreptățește asociația de proprietari să perceapă penalități de întârziere pentru orice sume cu titlu de restantă, potrivit sistemului propriu de penalizări, în limitele prevăzute de art.49 din Legea nr.230/2007, această împrejurare nu înseamnă totuși că pârâtul a fost pus de drept în întârziere.
Pentru a ajunge la aceasta concluzie, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.50 alin.1 din Legea nr.230/2007, prin care asociației de proprietari i se interzice sesizarea instanței anterior împlinirii termenului de 90 de zile.
Față de cele mai sus expuse, în baza art.454 C.pr.civilă, instanța va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru aceste considerente,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta A. DE P. .> cu sediul în Bucuresti . 26, sector 2 si cu sediul ales la AV. L. A. in București, sector 1, .. 2, .. 1, . pârât D. S. V. cu domiciliul în București, sector 1, .. 45, ., . pârâtului la plata debitului principal, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de obligare a pârâtului la plata penalităților de întârziere, ca rămasă fără obiect.
Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.04.2015.
P. GREFIER
Red.C.A./tehn. C.A/H.A.
4 ex./18.09.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8174/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 8070/2015. Judecătoria... → |
|---|
