Uzucapiune. Sentința nr. 4568/2015. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4568/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI la data de 10-03-2015 în dosarul nr. 4568/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4568/2015
Ședința publică de la 10.03.2015
Instanta constituita din:
P. A. A. P.
Grefier E. A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant H. D. S., reclamant H. G. și pe pârât I. P. S., având ca obiect uzucapiune.
Dezbaterile în fond au fost consemnate în încheierea de ședință din 24.02.2015, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 03.03.2015, 10.03.2015 când:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 13.05.2012, sub nr._/299/2012, reclamanta I. P. S. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâții H. D. ȘTEFNA și H. G., constatarea nulității absolute a chitanței sub semnătură privată încheiată la data de 22.02.1966 și repunerea părților în situația anterioară; cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că în calitate de moștenitoare a defunctului U. N., în luna ianuarie a anului 2011, a aflat de existența chitanței de mână a cărei anulare se solicită, având ca obiect imobilul situat în ., sector 1. S-a arătat că imobilul a fost dobândit de autorul reclamantei, în calitate de soț supraviețuitor, conform certificatului de moștenitor nr. 16/1971, imobilul fiind achiziționat în timpul căsătoriei, în contribuție egală, potrivit actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5082/1936 și actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1940. Reclamanta a susținut că defunctul nu a înstrăinat imobilul, chitanța de mână nefiind întocmită de către U. N. și nici semnată de către acesta astfel că nu sunt îndeplinite condițiile art. 948 C.civ. S-a arătat că lipsesc două elemente esențiale ale contractului, respectiv consimțământul vânzătorului și prețul vânzării, ca element esențial asupra căruia să se realizeze acordul de voință. Reclamanta a mai susținut că reclamantul avea acte asupra imobilului și nu ar fi existat nici un impediment ca actul de vânzare să fie perfectat în formă autentică.
În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 953, 961, 948, 1294 și urm C.civ iar în probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisurile anexate dosarului.
La data de 11.12.2012 pârâții au formulat întâmpinare, solicitând instanței respingerea acțiunii în principal ca lipsită de interes și în subsidiar ca neîntemeiată. În motivarea excepției lipsei de interes pârâții au arătat că având în vedere conținutul certificatului de moștenitor nr._/07.02.2011 eliberat de pe urma defunctei Mariyka Nikolova S., autoarea reclamantei și fiica defunctului U. N., defunctul a instituit-o pe soția supraviețuitoare U. Mandița, drept legatară universala iar reclamanta nu a făcut dovada contestării în justiție a testamentului, motiv pentru care aceasta nu are nici un drept asupra imobilului din ., sector 1.
La aceeași dată pârâții au formulat cerere reconvențională (ce face obiectul prezentei cauze), solicitând instanței dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului mai sus menționat, ca efect a uzucapiunii de 30 de ani.
La termenul de judecată din data de 14.10.2014 instanța a dispus disjungerea cererii reconvenționale de cererea principală și formarea prezentului dosar, înregistrat sub nr._ .
În cadrul acestui dosar, la termenul de judecată din data de 24.02.2015 instanța a pus în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei I. P. S..
Potrivit criteriului impus de dispozițiile art. 248 alin. 1 Cod procedură civilă, precum și în funcție de caracterul și efectele pe care le produc diferitele excepții în cadrul procesului civil, instanța urmează a se pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, având în vedere caracterul acesteia de excepție de fond, peremptorie și absolută.
Calitatea procesuală activă, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, presupune existenta unei identități între persoana reclamantului și titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății. În mod similar, calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății. Calitatea procesuală activă presupune valorificarea de către titularul unei cereri a unui drept personal dedus judecății, iar întrucât reclamantul este acela care declanșează procedura judiciară, acestuia îi revine obligația de a justifica atât calitatea sa procesuală, cât și calitatea procesuală a pârâtului.
Această obligație își are temeiul în dispozițiile art. 112 Cod procedură civilă, care prevede că cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă, printre alte elemente, obiectul, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția reclamantului. Prin indicarea pretenției sale, precum și a împrejurărilor de fapt și de drept pe care se bazează această pretenție reclamantul justifică îndreptățirea de a introduce cererea împotriva unui anumit pârât.
Uzucapiunea ca mod de dobândire a dreptului de proprietate asupra unui imobil de către persoana care-l posedă, este în primul rând o sancțiune împotriva titularului inițial al dreptului de proprietate, care manifestă indiferență față de situația imobilului, acesta rămânând în posesia unei alte persoane. Totodată uzucapiunea vine să clarifice anumite situații juridice incerte, transformând aparența într-un drept de proprietate cert. Astfel, în cazul acțiunilor ce au ca obiect constatarea uzucapiunii, calitatea procesuală pasivă aparține persoanelor care au în proprietate terenul posedat de reclamant.
În speță, dreptul de proprietate al terenului cu privire la care reclamanții solicită constatarea uzucapiunii, nu aparține reclamantei.
În acest sens se reține că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5082/1936 imobilul situat în ., sector 1, a fost dobândit de U. N. și I. C. M. – ulterior U. I. (prima soție a defunctului), în cote egale. Prin certificatul de moștenitor nr. 16/1971 U. N. a dobândit, în calitate de soț supraviețuitor și unic moștenitor al numitei U. I., ½ din imobilul situat în București, ., compus din teren în suprafață de 400 mp și construcția aflată pe acest teren.
Prin testamentul autentic din data de 01.12.1971 defunctul U. N. a dispus de întreaga sa avere în favoarea soției U. M., pe care a instituit-o legatară universală
Prin urmare, prin testamentul autentic din data de 01.12.1971 defuncta Mariyka Nikolova S. – mama reclamantei, a fost exheredată indirect de la moștenirea defunctului U. N., prin numirea soției supraviețuitoare – U. M., ca legatar universal.
Reclamanta nu a făcut dovada anulării testamentului prin hotărâre judecătorească și nici a introducerii unei acțiuni având ca obiect reducțiunea liberalităților excesive, astfel încât acesta își produce în continuare efectele, inclusiv cele referitoare la exheredare.
Pe cale de consecință, având în vedere că mama reclamantei a fost exheredată de la succesiunea defunctului U. N. prin testamentul din 01.12.1971, rezultă că nici aceasta și prin urmare nici reclamanta, nu au dreptul la patrimoniul succesoral al defunctului U. N., din care face parte și imobilul ce face obiectul prezentei cauze.
De altfel, aceste aspecte au fost stabilite prin sentința civilă nr._/2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2012 – irevocabilă prin nerecurare, instanța reținând cu autoritate de lucru judecat că reclamanta nu are dreptul la patrimoniul succesoral al defunctului U. N..
Pentru aceste considerente, având în vedere că acțiunea nu este formulată în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate asupra imobilului situat în București, ., sector 1 și că pârâta nu figurează ca fiind proprietar al acestui imobil, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și va respinge cererea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă.
Respinge acțiunea privind pe reclamanții H. D. S. cu domiciliul ales în sector 1, București, ., H. G. cu domiciliul în sector 1, București, ., nr. 150 și pe pârâta I. P. S. cu domiciliul ales in sector 2, București, .. 16 A, . ca introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astazi, 10.03.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red/dact A.A.P/E.A.S
4 ex 10.09.2015
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 4565/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4571/2015. Judecătoria... → |
|---|
