Acţiune în constatare. Hotărâre din 24-04-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 24-04-2015 în dosarul nr. 4549/2015
Dosar nr._
R.
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Î N C H E I E R E
Ședința publică din data de 17.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. D. B.
GREFIER: M. U.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive, pretenții, privind pe reclamanții M. O. O. și M. A. E. și pe pârâta V. R. S.A.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reprezentantul reclamanților, care depune împuternicirea avocațială, reprezentantul pârâtei, cu împuternicirea avocațială la dosar (fila 106).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare. Reclamanții au depus concluzii scrise și practică judiciară.
Instanța constată că pârâta a invocat excepția autorității de lucru judecat față de dosarul nr._/325/2013 al Judecătoriei Timișoara.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru discutarea probelor.
Reprezentantul reclamanților solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Reprezentantul pârâtei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 255 - 258 Noul C.proc.civ., considerând utilă, pertinentă și concludentă proba cu înscrisuri solicitată de părți, instanța o încuviințează.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond și pe excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă.
Reprezentantul pârâtei solicită admiterea excepției autorității de lucru judecat, având în vedere că instanța s-a pronunțat asupra caracterului abuziv al clauzei contractuale și a dispus reparația solicitată la acel moment și în modul în care a fost solicitată de reclamanți. Ceea ce solicită reclamanții în prezenta cauză este o consecință a unui act / fapt juridic produs anterior, asupra căruia s-a statuat în mod irevocabil. În cauza de față nu ne aflăm în situația unei nulități absolute statuate expres prin lege, sancțiunea prevăzută de lege este lipsirea de efecte a clauzei față de consumator. Legiuitorul avea posibilitatea de a statua expres prin lege o eventuală restitutio in integrum. În lege nu există cuvântul „nulitate”, pentru că nu s-a prevăzut posibilitatea restituirii unei anumite părți din preț. Va depune concluzii scrise pe această excepție.
Reprezentantul reclamanților solicită instanței să aibă în vedere practica judiciară depusă la dosar, respectiv aprecierea ca fiind aplicabilă sancțiunea nulității absolute. Consideră că nu există autoritate de lucru judecat, având în vedere că a fost precizată perioada pentru care se solicită restituirea.
Având cuvântul pe fondul cauzei, reprezentantul reclamanților solicită admiterea cererii de chemare în judecată, cu cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise și înscrisuri privind cheltuielile de judecată.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Pentru a se depune concluzii scrise, raportat la dispozițiile art. 394 Noul C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de 24.04.2015.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Dosar număr_
R.
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 4549
Ședința publică din data de 24.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. D. B.
GREFIER: M. U.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare clauze abuzive, pretenții, privind pe reclamanții M. O. O. și M. A. E. și pe pârâta V. R. S.A.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 17.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 24.04.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 21.11.2014 sub nr._, reclamanții M. O. O. și M. A. E. au chemat în judecată pe pârâta S.C. V. R. S.A., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la restituirea valorii în euro a comisionului de risc, calculat de la data semnării contractului și până la data de 24.07.2010, ca urmare a constatării caracterului abuziv, prin sentința civilă nr. 2845/27.02.2014 pronunțata de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2013, irevocabilă prin decizia nr. 346/a/2014 pronunțata de Tribunalul T., a clauzei prevăzute de art. 5 lit. a), denumite comision de risc, din contractul de credit bancar nr._/03.12.2007; valoarea comisionului de risc încasat abuziv de bancă și achitat conform extraselor de cont emise de pârâtă pentru perioada 07.01.2008 – 05.07.2010 este de 3013 euro, echivalentul valorii de_ lei, calculată la cursul BNR din data de 13.11.2014 de 1 euro = 4,42 lei, cu cheltuieli de judecată.
În drept, reclamanții au invocat dispozițiile Legii nr. 193/2000, ale Directivei 93/13, art. 1092 al. 1 C.civ.
În susținere au solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
La dosar au fost anexate înscrisuri, în copii certificate pentru conformitate cu originalul.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat în raport de cauza soluționată de Judecătoria Timișoara și înregistrată sub nr._/325/2013, irevocabilă.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.
În drept, pârâta a invocat dispozițiile art. 205, art. 431 C.p.civ., dispozițiile Legii nr. 193/2000, ale O.U.G. nr. 50/2010.
Ulterior, reclamanții au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea excepției invocate de pârâta și admiterea cererii de chemare în judecata; au anexat înscrisuri.
Totodată, pârâta a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat admiterea excepției invocate și respingerea cererii de chemare în judecată.
În temeiul art. 255-258 C.proc.civ., instanța a încuviințat și a administrat pentru ambele părți proba cu înscrisuri, reținând că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă pentru soluționarea cauzei.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, instanța reține că este neîntemeiată și urmează să o respingă în consecință; aceasta, întrucât între cele două pricini indicate de pârâtă nu este întrunită cerința existenței triplei identități - de cauză, obiect și părți -, respectiv nu există identitate de obiect, sumele pretinse fiind solicitate pentru perioade diferite și în cuantum distinct.
Pe fondul cauzei, instanța reține următoarele.
Prin sentința civilă nr. 2845/27.02.2014 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._/325/2013, rămasă definitiva prin decizia civila nr. 346/A/2014 pronunțata de Tribunalul T. Secția a II-a Civilă, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții M. O. O. și M. A. E. în contradictoriu cu pârâta S.C. V. R. S.A., constatând, printre altele, caracterul abuziv al clauzei cuprinse în art. 5 lit. a) din contractul de credit bancar nr._/03.12.2007 încheiat între părți și, pe cale de consecință, eliminarea acesteia din contract; totodată, instanța a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamanți a sumei încasate cu titlu de comision de risc perceput abuziv de la reclamanți, de la data de 24.07.2010 pana la data de 24.07.2013, precum si a sumelor percepute după aceasta data și până la data încetării încasării efective a acestui comision.
Prin prezenta cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3013 euro, echivalentul valorii de_ lei, calculată la cursul BNR din data de 13.11.2014 de 1 euro = 4,42 lei, percepute de parata cu titlu de comision de risc de la data semnării contractului și până la data de 24.07.2010, perioada anterioară celei ce a format obiectul dosarului nr._/325/2013.
Pârâta nu a contestat încasarea sumei solicitate.
Instanța, având în vedere proba cu înscrisuri administrată, reține că prin sentința civila menționată mai sus s-a constatat în mod definitiv caracterul abuziv al clauzei cuprinse în art. 5 lit. a) din contractul de credit bancar nr._/03.12.2007 încheiat între părți, dispunându-se, curespectarea petitului cererii promovate inițial, obligarea pârâtei la restituirea către reclamanți a sumei încasate cu titlu de comision de risc perceput abuziv pentru viitor, nu și pentru trecut.
Instanța reține totodată că faptul că prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr._/325/2013, reclamanții nu au solicitat obligarea pârâtei și la plata comisionului de risc pentru perioada de la data semnării contractului și până la data de 24.07.2010 nu constituie un fine de neprimire, întrucâtsolicitarea unei sume de bani pentru o anumită perioadă nu atrage decăderea părții din dreptul de a solicita altă sumă de bani pentru o altă perioadă.
Astfel, potrivit art. 1341 al. 1 C.civ., cel ce plătește fără a datora are dreptul la restituire, iar, potrivit al. 3 al aceluiași text legal, se prezumă până la proba contrara, că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datore proprie.
Din interpretarea logico-juridică a textelor menționate, rezultă că plata nedatorată presupune executarea unei obligații inexistente, de către o persoană care apreciază, din eroare, că este debitor al acestei obligații.
În cauză, reclamanții au efectuat plata sumelor evidențiate în graficul de rambursare emis de pârâtă, sumele cu titlu de comision de risc fiind transferate în contul pârâtei cu titlu de plată. Plata s-a efectuat de către reclamanți cu convingerea că sunt debitorii unei obligații care s-a dovedit inexistentă, deoarece clauzele ce instituiau comisionul de risc au caracter abuziv și nu pot produce niciun efect. În aceste condiții, se reține că a dispărut fundamentul pentru executarea obligației de plată a comisionului de risc și este necesar a se acoperi prejudiciul suferit de reclamanți și a se restabili situația anterioară, precum și a se înlătura toate consecințele patrimoniale produse de clauzele abuzive ineficace.
În consecință, instanța va admite cererea promovata de reclamanți și o va obliga pârâtă la plata sumei de 3.013 euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând comision de risc încasat în perioada 07.01.2008 – 05.07.2010.
În ceea ce privește cererea reclamanților de acordare a cheltuielilor de judecată, instanța reține următoarele.
Onorariul avocațial este în cuantum de 2.480 lei, așa cum reiese din chitanța nr. 45/2015; costul transportului aerian este în sumă de 835 lei, iar costul cazării este în sumă de 322 lei (f. 133-136).
În cauza, instanța va înlătura costurilor aferente transportului cu avionul și al cazării – cheltuieli care sunt reținute ca având caracter voluptoriu, în condițiile în care chiar reclamanții au ales să apeleze la serviciile unui avocat din Baroul T., asumându-și, în aceste condiții, cheltuieli suplimentare, deși acestea nu era necesare.
Prin urmare, în temeiul art. 451 C.pr.civ., va obliga pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2.480 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată.
Admite cererea formulată de reclamanții M. O. O., CNP_ și M. A. E., CNP_, cu domiciliul ales la S.C.P.A. „S. și Asociații” în Timișoara, Bastion Office, ..2 . în contradictoriu cu pârâta V. R. S.A., CUI_, cu sediul în sector 2, București, ..
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 3.013 euro, în echivalent în lei la data plății, reprezentând comision de risc încasat în perioada 07.01.2008 – 05.07.2010.
Obligă pârâta la plata către reclamanți a sumei de 2.480 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cerere de apel care se va depune la Judecătoria Sector 2. Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
Red./ Th.red. ADB/03.09.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4475/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4553/2015.... → |
|---|
