Acţiune în constatare. Încheierea nr. 01/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Încheierea nr. 01/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 22-04-2015 în dosarul nr. 4448/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 01.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE I. M. D.

GREFIER Ț. D.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune în constatare – nulitate relativă contract vânzare-cumpărare, rectificare CF privind pe reclamant I. M. în contradictoriu cu pârâții S. A. și S. E..

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare, au răspuns reclamantul personal și pârâții personal și asistați de avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care,

Instanța arată că, înainte de a se lua dosarele aflate pe lista de amânare, s-a prezentat avocatul reclamantului și a solicitat strigarea prezentei cauze după ora 11.00, deoarece are un alt dosar la Curtea de Apel și trebuie să fie prezent la această instanță.

Apărătorul pârâților arată că este de acord să se stabilească ora 11.00 pentru audierea martorilor și luarea interogatoriilor.

Instanța dispune strigarea cauzei la ora 11.00 pentru audierea martorilor, luarea interogatoriilor și pentru a da posibilitatea apărătorului reclamantului să se prezinte.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, la ora 11.00, au răspuns reclamantul personal și pârâții personal și asistați de avocat, precum și martorii N. P., P. A., J. F. G. și D. A..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care,

Reclamantul personal solicită să mai aștepte pentru a se prezenta apărătorul său.

Apărătorul pârâților arată că nu mai poate rămâne, are un dosar cu DNA și dacă nu se prezintă este pasibilă de o amendă mare.

Instanța procedează la audierea martorilor J. F. G. și D. A., propuși de reclamant, depozițiile acestora luate sub prestare de jurământ fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.

Instanța procedează la audierea martorilor N. P. și P. A., propuși de pârâți, depozițiile acestora luate sub prestare de jurământ fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosarul cauzei.

Instanța procedează la legitimarea reclamantului în baza cărții de identitate și la luarea interogatoriului acestuia, propus de către pârâți, răspunsurile la întrebări fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei.

Instanța, respinge întrebarea nr.8 la interogatoriul propus de către pârâți pentru a fi luat reclamantului, respectiv:” Recunoașteți faptul că motivul pentru care ați insistat cu privire la această vânzare a fost faptul că v-ați dorit vânzarea, și pentru că la acel moment nu v-ați dorit ca în eventualitatea unui deces să rămână în patrimoniul dvs. acest apartament, datorită certurilor pe care le aveați cu fiul dvs.” având în vedere că nu este utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, potrivit art.392 Cod de Procedură Civilă, instanța acordă cuvântul pe fond.

Reclamantul solicită anularea contractului. Arată că l-a făcut aproape în necunoștință de cauză, sub influența fostei soții și pentru faptul că nu a primit nici o sumă de bani. Arată că în procesul de mediere a încercat și rezolvarea pe cale amiabilă dar pârâții i-au spus că dacă plătește suma de bani arătată în contract, ei sunt de acord cu medierea și cu anularea contractului.

La solicitarea instanței de a arăta cum ar fi dorit să se soluționeze litigiul pe cale amiabilă, reclamantul personal arată că ar fi dorit să se anuleze contractul.

Apărătorul pârâților solicită respingerea cererii. Cu privire la lipsa discernământului soției defuncte a reclamantului arată că nu s-a dovedit în nici un fel. Chiar unul dintre martorii reclamantului a afirmat faptul că aceasta a fost lucidă până în momentul morții. Arată că atât din răspunsul la interogatoriu cât și din declarația martorilor reclamantului rezultă că s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare. Reclamantul are studii juridice, discuțiile s-au purtat cu mult înainte de încheierea contractului. Reclamantul a recunoscut că a luat legătura cu notarul din luna iulie. Reclamantul recunoaște că a încheiat un contract, are studii juridice și știe ce trebuie să prevadă un contract, ce formă trebuie să îmbrace și a știut ce a făcut. Obligația plății incubă reclamantului, în contract este menționată plata. Arată că proba testimonială este inadmisibilă pe aspectul plății. Arată că reclamantul a arătat clar că nu are nevoie de întreținere, ajutorul acordat de pârâți a fost un ajutor benevol pentru că existau relații foarte apropiate, nași – fină, pârâta fiind botezată de reclamant. De la momentul încheierii contractului reclamantul nu a fost tulburat în ceea ce privește posesia. Arată că pârâții au încercat să-i acorde ajutor în continuare, dar ulterior decesului soției reclamantului, a intervenit împăcarea reclamantului cu fiul său și poziția acestuia s-a schimbat. Solicită respingerea acțiunii sub toate cele trei forme. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.

Reclamantul personal arată că solicită cheltuieli de judecată.

Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

INSTANȚA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 din Codul de procedură civilă,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 08.04.2015.

Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

I. M. D. Ț. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 08.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE I. M. D.

GREFIER Ț. D.

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 01.04.2015, fiind cuprinse în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea până la data de 08.04.2015, când, în aceeași compunere,

INSTANȚA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 din Codul de procedură civilă,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 15.04.2015.

Pronunțată în ședință publică azi, 08.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

I. M. D. Ț. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 15.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE I. M. D.

GREFIER Ț. D.

INSTANȚA,

Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 din Codul de procedură civilă,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la data de 22.04.2015.

Pronunțată în ședință publică azi, 15.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

I. M. D. Ț. D.

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.4448

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 22.04.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE I. M. D.

GREFIER Ț. D.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 29.10.2013 reclamantul I. M. a chemat în judecată pe pârâtii S. E. si S. A. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna constatarea nulitatii relative a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 de BNP D. C. si rectificarea cartii funciare nr._-C1U1 a BCPI Sector 6 OCPI Bucuresti, cu acordarea cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca, intre sotii I. M. si I. N. si pârâtii S. E. si S. A. a intervenit incheierea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 de BNP D. C. avand ca obiect nuda proprietate asupra apartamentului nr. 189 situat in Bucuresti, bld. 1 mai, nr. 30, ..E, ., compus din trei camere de locuit si dependinte, cu o suprafata utila d 60,79 mp impreuna cu cota indiviza de 0,33 % din partile si dependintele de folosinta .>

Prin contract s-a instrainat numai nuda proprietate, vanzatorii rezervandu-si un drept de uzufruct viager asupra apartamentului in cauza.

Reclamantul a aratat ca in perioada 2011-2012 intre parti au fost mai multe discutii in vederea incheierii unui act de intretinere, in urma caruia in schimbul intretinerii prestate, sotii S. sa dobandeasca dupa decesului ultimului vanzator, proprietatea asupra apartamentului nr. 189 situat in Bucuresti, bld. 1 mai, nr. 30, ..E, ..

A mai aratat ca pe fondul ingrijorarii vanzatorilor fata de starea de sanatate care se deteriora continuu si de necesitatea de a fi ajutati de cineva, reclamantul a purtat discutii cu sotii S. in vederea asumarii de catre acestia din urma a obligatiei de intretinere, care sa constea in suportarea intretinerii lunare a locuintei, asigurarea hranei si a medicamentelor necesare etc.

In vara anului 2012, starea de sanatate a sotiei reclamantului s-a agravat, reclamantul aducand la cunostinta paratilor ca nu mai pot incheia actul intrucat sotia sa este grav bolnava, are tulburari grave de personalitate si este netransportabila.

Reclamantul a mai aratat ca starea de sanatate a sotiei era din ce in ce mai grava motiv pentru care se afla . confuzie, fiind coplesit de starea in care se afla sotia muribunda iar paratii au revenit cu insistenta la cererea lor de a incheia cat mai grabnic contractul de intretinere.

La data de 01.11.2012, la domiciliul reclamantului s-au prezentat paratii insotiti de notar cerandu-i sa semneze contractul de intretinere pana nu este prea tarziu, avand in vedere ca sotia I. N. era muribunda. Reclamantul a sustinut ca a protestat invocand ca sotia nu mai percepe realitatea, ca nu are discernamantul necesar incheierii unui contract si ca este pe patul de moarte.

Reclamantul a sustinut ca sotii S. i-au cerut sa semneze contractul de intretinere, reclamantul avand convingerea ca semneaza un contract de intretinere a semnat in locul indicat de acestia fara a citi actul si fara a –i fi citit, fara a avea cunostinta de continutul actului. In plus, sotia sa, I. N. a semnat actul in locul indicat de notar, insa ajutata de sotii S., care i-au tinut mana, desi precizeaza reclamantul ca nu avea reprezentarea a ceea ce se intampla sau ca incheie un act de dispozitie cu privire la imobilul proprietate a reclamantilor.

La data de 22.11.2012, sotia reclamantului a decedat iar reclamantul a suportat integral cheltuielile cu inmormantarea si pomenile ulterioare, fara a primi vreun ajutor de la sotii S..

Reclamantul a aratat ca le-a cerut paratilor sa-si indeplineasca obligatiile de intretinere, insa acestia i-ai spus ca nu au astfel de obligatii intrucat au incheiat un contract de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct viager si nu de intretinere, fiindu-i inmanat un exemplar al contractului, desi reclamantul a avut convingerea ca a semnat un contract de intretrinere.

Reclamantul a aratat ca nu s-a incasat suma de 27.250 euro ca pret al locuintei inscris in continutul acestui contract de vanzare-cumparare.

A mai aratat ca la incheierea contractului de vanzare cumprare aut. sub nr. 1018/01.11.2013 de BNP D. C. a lipsit consimtamantul sotiei reclamantului iar in cazul său consimtamantul a fost viciat intrucat a fost indus in eroare si prin viclenie i-a fost obtinuta semnatura, reclamantul avand convingerea ca semneaza un contract de intretinere.

Reitereaza reclamantul ca nu s-a incasat pretul vanzarii, intrucat abia dupa decesul sotiei, atunci cand a citit actul pus la dispozitie de catre parati, a inteles ca era de fapt un contract de vanzare cumparare si nu de intretinere iar paratii nu au dat nici o suma de bani.

A mai invocat reclamantul dispozitiile Legii nr. 17/2000 privind asistenta persoanelor varstnice si bolnave si ca notarul public a autentificat in mod ilegal un act fara a avea consimtamantul liber si legal exprimat al vanzatorilor, fara a solicita un certificat medico-legal din care sa rezulte discernamantul vanzatoarei grav bolnava si netransportabila.

Sustine reclamantul ca aceasta conventie de vanzare cumparare cu uzufruct viager este lovita de nulitate, lipsind total consimtamantul vanzatorilor, invocand dispozitiile art. 1179 C.civ., art. 1205 si art. 1207 C.civ.

In drept: art. 1179, 1182 si urm. C.civ., art. 1204-1207 C.civ. si art. 1246-1254 C.civ., Legea nr. 7/1996 si Legea nr. 17/2000.

Cererea a fost timbrata cu suma de 300 lei (f.26) si de 3578 lei (f.44).

La data de 14.11.2014, pârâtii au depus intampinare prin care au invocat exceptia necompetentei teritoriale a instantei, exceptia netimbrarii iar pe fond au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca neintemeiata, obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea prezentei cauza si sanctionarea reclamantului in conformitate cu dispozitiile art. 187 alin.1 pct.1 C.pr.civ. pentru introducerea cu rea credinta a unei cereri de chemare in judecata vadit netemeinice.

In fapt, paratii au aratat ca reclamantii sunt nasii de botez ai doamnei S. E. si ca relatiile dintre parintii paratei si reclamanti fiind destul a apropiate in decursul anilor.

Au aratat ca reclamantul are dintr-o alta casatorie un fiu, ce a fost crescut de catre defuncta I. N. inca de mic copil, insa in ultimii ani, relatiile dintre acestia si fiu s-au deteriorat foarte tare, ajungand sa nu-si vorbeasca o lunga perioada de timp.

Intrucat in ultimul an (al decesului doamnei I.), acestia nu-si mai vorbeau fiind foarte suparati pe fiul lor, le-au comunicat paratilor ca doresc sa vanda apartamentul pentru a fi siguri ca fiul nu va beneficia de el si pentru a avea certitudinea ca in ipoteza decesului unuia dintre ei, celalalt nu va fi aruncat in . mostenitor.

Vanzatorii sunt cei care au insistat vanda apartamentul cu mentionarea lor ca uzufructuari pana la sfarsitul vietii.

Paratii au aratat ca veneau in vizita, au dus-o pe doamna I. la spital, aduceau cate ceva de mandare, avand o reala afectiune pentru nasii sai de botez.

Paratii au aratat ca in toata primavara-vara anului 2012, vanzatorii au insistat de fiecare data cand se intalneau cu privire la incheierea actului de vanzare-cumparare cat mai repede si desi starea de sanatate a doamnei I. se inrautatise, psihic era extrem de lucida. Amandoi erau niste persoane culte, scolite si extrem de lucizi. Reclamantul este fost cadru militar, cu studii juridice la activ iar fosta sotie a fost extrem de lucida pana in ziua in care a murit si se implica in activitatile de peste zi, in sensul ca dadea instructiuni fetelor care faceau curat, mancare in casa, facea liste de cumparaturi, citea, manca singura etc.

Mai mult, asa cum reiese din biletul de iesire din spital, medicamentele pe care le lua nu afectau in nici un fel capacitatile psihice, acestea erau luate pentru ajutarea ficatului si a varicelor pe care le avea.

In ceea ce priveste afirmatiile reclamantului ca paratii au insistat cu privire la incheierea contractului, acestea sunt total neadevarate, la fel si starea de confuzie totala de la acel moment.

Paratii arata ca nici nu cunosteau notarul pana la momentul la care au fost chemati la notariat de catre reclamant iar cadastrul apartamentului, certificatul fiscal, cererea catre notar, legatura cu notarul si toate actele premergatoare si discutiile cu notarul au fost purtate de catre reclamant, nicidecum de parati, toate actele fiind obtinute de catre reclamant in ultimele 2-3 luni anterioare vanzarii.

Depunerea cererii, alegerea notarului, obtinerea certificatului de inregistrare fiscala, plata taxelor catre notar au fost realizate de catre reclamant.

Mai mult, s-au intalnit cu totii la notariat, fiind chemati de catre reclamant si impreuna cu notarul s-au deplasat la apartament pentru semnarea actului care le-a fost citit de catre notar inainte de semnarea acestuia iar vanzatoarea putea semna si singura neavand nevoie de ajutor.

Toate afirmatiile reclamantului privind lipsa discernamantului vanzatoarei sau a vicierii consimtamantului sau la acel moment, viclenia pe care o invoca, lipsa platii pretului nu au nicio legatura cu situatia de fapt.

Au mai aratat ca dupa decesul sotiei, paratii au continuat sa-l viziteze, chiar si reclamantul a venit in vizita la parati iar la cateva luni de la inmormantare le-a spus ca s-a impacat cu fiul sau, vizitele reciproce continuand si dupa acest moment.

La scurt timp, reclamantul le-a solicitat paratilor sa rezolutioneze contractul amiabil in caz contrar va actiona in judecata, vorbind cu cineva in acest sens.

In drept, art. 205 C.pr.civ.

Prin Incheierea de sedinta din data de 18.02.2015 a fost respinsa exceptia necompetentei teritoriale a instantei invocata de parati prin intampinare.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, proba testimoniala si proba cu interogatoriu.

Analizând înscrisurile depuse la dosar și susținerile părților, instanța reține următoarele:

In ceea ce priveste legea aplicabilă cauzei, având în vedere că încheierea contractului de credit a avut loc ulterior datei de 1 octombrie 2011 (data la care Codul civil din 2009 a intrat în vigoare), raporturile juridice dintre părți sunt guvernate de Noul Cod Civil, astfel cum art.6 alin.(5) din Codul civil din 2009, art. 5 alin.1 și art.102 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil din 2009 stabilesc.

Cauzele de nulitate invocate de catre reclamant sunt: neîncasarea prețului, lipsa totala a consimtamantului reclamantului pentru existenta erorii obstacol, lipsa discernamantului doamnei I. N. (decedata la data de 22.11.2012), dolul („am fost indus in eroare si prin viclenie mi-a fost obtinuta semnatura, in conditiile in care am avut convingerea ca semnez un contract de intretinere”).

In drept: art. 1179, 1182 si urm. C.civ., art. 1204-1207 C.civ. si art. 1246-1254 C.civ., Legea nr. 7/1996 si Legea nr. 17/2000.

Potrivit dispozitiilor art. 1.179 C.civ., Condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt: capacitatea de a contracta; consimțământul părților; un obiect determinat și licit; o cauză licită și morală iar in măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuie respectată, sub sancțiunea prevăzută de dispozițiile legale aplicabile.

Contractul se încheie prin negocierea lui de către părți sau prin acceptarea fără rezerve a unei oferte de a contracta conform art. 1182 alin. (1) C.civ.

Potrivit dispozitiilor art. 1246 C.civ., orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune. Nulitatea poate fi absolută sau relativă. Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă.

Potrivit dispozitiilor art. 1248 C.civ., contractul încheiat cu încălcarea unei dispoziții legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular este anulabil. Nulitatea relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată. Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța judecătorească. Contractul anulabil este susceptibil de confirmare.

Potrivit dispozitiilor art. 1249 C.civ., dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea absolută poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție. Nulitatea relativă poate fi invocată pe cale acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Cu toate acestea, partea căreia i se cere executarea contractului poate opune oricând nulitatea relativă a contractului, chiar și după împlinirea termenului de prescripție a dreptului la acțiunea în anulare.

Contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum și atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul generalconform art. 1250 C.civ..

Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispozițiile legale privitoare la capacitatea de exercițiu, când consimțământul uneia dintre părți a fost viciat, precum și în alte cazuri anume prevăzute de lege conform art. 1251 C.civ.

1. Cu privire la neîncasarea prețului de catre reclamant.

Intre sotii I. M. si I. N. si pârâtii S. E. si S. A. a intervenit incheierea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 (f. 9-12) de BNP D. C. avand ca obiect nuda proprietate asupra apartamentului nr. 189 situat in Bucuresti, Bld. 1 Mai, nr. 30, ..E, ., compus din trei camere de locuit si dependinte, cu o suprafata utila d 60,79 mp impreuna cu cota indiviza de 0,33 % din partile si dependintele de folosinta . schimbul pretului de 27.250 euro, echivalentul a 123.601 lei.

Prin contract vanzatorii si-au rezervat un drept de uzufruct viager asupra apartamentului vandut fiind inserata mentiunea ca pretul de 27.250 euro echivalentul a 123.601 le-a fost achitat in intregime vanzatorilor la data autentificarii contractului.

In conformitate cu prevederile art. 1665 C.civ., vânzarea este anulabilă atunci când prețul este stabilit fără intenția de a fi plătit sau când prețul (dacă prin lege nu se prevede altfel) este într-atât de disproporționat față de valoarea bunului, încât este evident că părțile nu au dorit să consimtă la o vânzare, insa in cauza reclamantul nu a invocat caracterul fictiv sau derizoriu al pretului convenit.

In ceea ce priveste motivul invocat de reclamant referitor la neplata/neincasarea prețului vânzării, instanta retine ca reclamantul a solicitat sa se constate nulitatea relativa a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 de BNP D. C., fara a fi solicitata si rezolutiunea contractului, neplata pretului putând constitui un motiv de rezolutiune a contractului.

Neplata pretului de catre cumparator nu reprezinta o cauza de nulitate a contractului de vânzare cumparare, vânzatorul putând cere obligarea cumparatorului la executarea silita a obligatiei ori rezolutiunea contractului în conditiile prevazute de lege pentru fiecare dintre aceste sanctiuni ale neîndeplinirii de catre cumparator a obligatiei de plata a pretului.

Prin urmare, în ceea ce priveste sancțiunea neplății prețului, art. 1724 din Codul civil prevede ca atunci „când cumpărătorul nu a plătit, vânzătorul este îndreptățit să obțină fie executarea silită a obligației de plată, fie rezoluțiunea vânzării, precum și, în ambele situații, daune-interese, dacă este cazul.”

Daca ne referim la fictivitatea prețului, în sensul că acesta nu a fost cerut și plătit în realitate, aceasta reprezintă un element cert al deghizării totale a unui contract de vânzare-cumpărare, prin care se urmărește ascunderea naturii reale a actului care întrunește acordul de voință al părților iar instanta nu a fost investita cu o astfel de actiune. Pentru a fi îndeplinite condițiile simulației este necesară întrunirea voințelor părților contractante în operațiunea complexă (fapt neprobat in cauza) ce constă în încheierea actului secret simultan cu actul aparent și inserarea cu bună - știință în acesta din urmă a unei mențiuni neconforme cu realitatea, aceea a unui preț inexistent, pentru a se valida aparența unui contract de vânzare-cumpărare.

Avand considerentele mai sus relevate si ținând seama că instanta a fost investita cu solutionarea unei actiuni in declararea nulitatii relative a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 de BNP D. C., cererea se privește ca neîntemeiată sub acest aspect.

2. Cu privire la lipsa totala a consimtamantului reclamantului pentru existenta erorii obstacol, instanta constata urmatoarele:

Asa cum s-a retinut mai sus, partile au incheiat un act autentic de vanzare-cumparare ce a avut ca obiect apartamentului nr. 189 situat in Bucuresti, Bld. 1 Mai, nr. 30, ..E, ., prin intermediul notarului public D. C..

Desi reclamantul a sustinut ca a avut permanent convingerea ca incheie un contract de intretinere si nu unul de vanzare-cumparare, probatoriul administrat in cauza infirma sustinerile acestuia.

In ceea ce priveste viciul de consimtamant al erorii, potrivit art, 1207 C.civ., „partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esențială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte știa sau, după caz, trebuia să știe că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului. Eroarea este esențială: 1. când poartă asupra naturii sau obiectului contractului; 2. când poartă asupra identității obiectului prestației sau asupra unei calități a acestuia ori asupra unei alte împrejurări considerate esențiale de către părți în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat; 3. când poartă asupra identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia în absența căreia contractul nu s-ar fi încheiat. Eroarea de drept este esențială atunci când privește o normă juridică determinantă, potrivit voinței părților, pentru încheierea contractului. Eroarea care privește simplele motive ale contractului nu este esențială, cu excepția cazului în care prin voința părților asemenea motive au fost considerate hotărâtoare.”

Totodata, codul civil a reglementat si eroarea nescuzabilă care in continutul art. 1208 stabileste: „Contractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligențe rezonabile. Eroarea de drept nu poate fi invocată în cazul dispozițiilor legale accesibile și previzibile.”

Mai mult, nu atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fie asumat de acesta, conform art. 1209 C.civ. fapt ce poarta denumirea de „eroarea asumată”.

Din raspunsurile reclamantului la interogatoriu reiese ca reclamantul a incheiat contractul de vanzare cumparare la rugamintea sotiei decedate, ca are studii juridice, că a fost cadru militar, ca intre parti s-au purtat discutii cu privire la incheierea contractului cu cateva luni mai inainte de incheierea actului, ca a ales notarul in vederea incheierii actului si ca paratii nu au cunoscut notarul pana in ziua incheierii contractului, ca reclamantul s-a ocupat anterior cu obtinerea cadastrului, intabularii si a certificatului fiscal al apartamentului, in vederea vanzarii, ca a semnat cererea prin care s-a solicitat notarului autentificarea actului, ca reclamantul nu avea probleme cu discernamantul la momentul semnarii actului, ca a citit actul inainte de semnarea sa, ca a achitat onorariul notarului si taxele notariale si ca doreste sa anuleze contractul intrucat l-a facut dintr-o mare greseala.

Reclamantul a avut o atitudine nesincera atunci cand a declarat in fata instantei ca nu a cunoscut natura actului pe care urma sa il semneze, ca era foarte bulversat, ca defuncta sotie nu avea discernamant si ca nu a fost lucida pana in ziua decesului, aspecte infirmate prin depozitiile martorilor audiati in cauza.

Astfel, din depozitiile martorilor audiati in cauza reiese ca ambii vanzatori erau foarte lucizi, constienti, ca aveau o situatie materiala buna si ca reclamantul si sotia defuncta au incheiat un contract de vanzare, ca intervenise o cearta intre vanzatori si fiul lor cu un an inaintea decesului, fapt care i-a determinat pe acestia sa vanda apartamentul, ca in prezent reclamantul are nevoie de ajutor in menaj pe care nu i l-au mai acordat paratii, ca sotia defuncta era era perfect constienta pana in ziua in care a decedat, nu putea sa miste picioarele, insa bratele și le misca, putand sa manance singura.

Asadar, instanta apreciaza ca neadevarate si nesincere sustinerile reclamantului privind vicierea consimtamantului său, invocând atat dolul cat si eroarea asupra naturii actului juridic semnat intrucat reclamantul a stiut perfect ce semneaza de vreme ce s-a ocupat de toate formalitatile premergatoare contractului de vanzare-cumparare cu cateva luni inaintea perfectarii actului (inclusiv plata impozitului de vanzare, aspect nedeclarat in cauza de catre reclamant), achitand onorariul notarului, insistand in permanenta sa vanda apartamentul.

Este incontestabil ca reclamantul a traversat o perioada extrem de grea, insa starea de confuzie cauzata de boala sotiei si ulterior de decesul acesteia, nu ii atenueaza discernamantul, intrucat vanzatorii au dorit sa instraineze apartamentul pârâtilor, reclamantul, dar mai ales sotia sa fiind cei care au insistat cu privire la incheierea contractului de vanzare-cumparare, actele premergatoare incheierii vanzarii fiind demarate cu cateva luni inaintea perfectarii actului.

Pentru a deveni incidenta în cauza eroarea-obstacol este nevoie sa se probeze împrejurarea ca vointa reclamantului a fost alterata de o falsa reprezentare asupra naturii actului juridic, aspecte nedovedite in cauza, din probele administrate rezultand cu claritate continutul real al întelegerii partilor asa cum a fost consfintita prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1018/01.11.2012 de BNP D. C., la solicitarea reclamantilor, coroborat cu pregatirea juridica a reclamantului, cu nivelul de intelegere al vanzatorilor asupra consecintelor juridice ale actului juridic ce urma sa se incheie si cu faptul ca notarul a dat citire actului anterior semnarii acestuia.

In ceea ce priveste valabilitatea consimțământului, consimțământul părților trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză potrivit dispozitiilor art. 1204 C.civ

In ceea ce priveste lipsa discernământului, art. 1205 alin. (1) C.civ statueaza ca este anulabil contractul încheiat de o persoană care, la momentul încheierii acestuia, se afla, fie și numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputință de a-și da seama de urmările faptei sale.

In ceea ce priveste viciile consimțământului, consimțământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol, smuls prin violență sau în caz de leziune potrivit dispozitiilor art. 1206 C.civ.

Faptul ca reclamantul a declarat in fata instantei ca incheiat contractul „dintr-o mare greseala” nu inseamna ca nu a avut reprezentarea clara a obligatiilor asumate si consecintelor juridice ale incheierii unui contract de vanzare-cumparare, denumirea contractului fiind scrisa cu litere foarte mari in cuprinsul actului semnat de parti si autentificat de notarul public.

F. de toate aspectele relatate de reclamant, instanta retine că motivul de nulitate invocat este neîntemeiat, nefiind dovedită lipsa consimtamantului la incheierea contractului de vanzare-cumpărare.

3. Cu privire la lipsa discernamantului doamnei I. N. (decedata la data de 22.11.2012).

In cuprinsul Incheirii de autentificare nr. 1018/01.11.2012 notarul public D. C. a facut mentiunea ca defuncta I. N. avea varsta de 79 ani, ca era bolnava si netransportabila, dar lucida.

Vanzatoarea I. N. a decedat la data de 22.11.2012 asa cum reiese din cuprinsul certificatului de deces . nr._/23.11.2012 (f.15) eliberat de Directia Locala de Evidenta a Persoanelor Sector 6.

Potrivit certificatului medical constatator al decesului nr. 985/23.11.2012 (f.16), cauzele decesului au fost insuficienta hepatica acuta, . si ciroza hepatica.

Din scrisoarea medicala depusa la dosar (f.19) reiese diagnosticele care i-au fost puse vanzatoarei defuncte si medicamentia aferenta, in perioada 17.10._12 fiind internata in spital, asa cum reiese din biletul de iesire din spital depus la dosar-(f.17).

Din depozitiile martorilor audiati in cauza reiese ca defuncta era pe deplin constienta pana in ziua decesului, fapt coroborat cu inscrisurile medicale depuse la dosar, fiind probat faptul ca ambii reclamanti au dorit înstrăinarea apartamentului catre pârâți, dar mai cu seama a fost dorinta sotiei defuncte, care avea libertatea sa-si exercite, dupa bunul său plac, dreptul de dispozitie cu privire la partea din imobil ce ii apartinea.

4.Cu privire la dolul invocat de reclamant („am fost indus in eroare si prin viclenie mi-a fost obtinuta semnatura, in conditiile in care am avut convingerea ca semnez un contract de intretinere”).

Potrivit art. 1214 C.civ., consimțământul este viciat prin dol atunci când partea s-a aflat într-o eroare provocată de manoperele frauduloase ale celeilalte părți ori când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie. Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului, chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială. Contractul este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți. Dolul nu se presupune.

Potrivit art. 249 Cod pr.civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Desi prin cererea de chemare in judecata reclamantul sustine ca a fost indus in eroare prin viclenie, în raspunsul la intampinare precizează ca faptul ca este naș de botez reprezinta motivul prin care paratii le-au castigat increderea vanzatorilor.

Instanta retine ca in cauza nu se poate pune problema dolului la incheierea contractului a carui nulitate se solicita a se constata, intrucat nu s-a facut dovada ca paratii s-au folosit de manopere frauduloase in vedere incheierii actului, iar reclamantii au dorit sa incheie o conventie de vanzare-cumparare, paratii fiind de buna –credinta la data incheierii contractului, achitand intreg pretul solicitat si asigurand reclamantilor dreptul de uzufruct viager asupra imobilului.

Cât privește puterea doveditoare a mentiunilor inserate in contractul de vanzare cumparare, art. 270 alin. 1 C.pr.civ. prevede că înscrisul autentic face deplină dovadă față de orice persoană până la declararea sa ca fals, cu privire la data și constatările făcute personal de catre cel care a autentificat inscrisul, în condițiile legii.

In ceea ce privește atributiile notarului public, art. 89-100 din Legea nr. 36/1995 reglementează atribuțiile în procedura autentificării actelor și anume: data înscrisului, identitatea părților, consimțământul lor după citirea actului, semnarea lui de către părți, celelalte mențiuni din secțiunea a 2-a (art. 99) și desigur semnătura notarului. Aceste mențiuni nu pot fi combătute decât prin înscrierea în fals dacă privesc atribuțiile care-i revin notarului public.

Totodata, conform art. 270 alin. 2 C.pr.civ., declarațiile părților cuprinse in înscrisul autentic fac dovada, până la proba contrară atat intre parti, cat si fata de oricare alte persoane; iar în alin. 3 se acordă aceași forță probantă mențiunilor din inscris, în legătură directă cu raportul juridic al partilor, fara a constitui obiectul principal al contractului; celelalte mențiuni constituie un început de dovadă scrisă.

Buna credinta se prezuma in cauza, reclamantul nefăcând dovada contrara, cu atat mai mult cu cat a avut posibilitatea de a purta numeroase discutii cu paratii anterior incheierii actului, s-a ocupat personal de efectuarea tuturor demersurilor necesare perfectarii vanzarii, si-a asigurat dreptul de uzufruct viager in urma incheierii contractului, a achitat toate cheltuielile vanzarii, a avut relatii de afectiune fata de parati (reclamantul fiind nasul de botez al paratei), a continuat sa-i viziteze pe parati si dupa decesul sotiei, invocand toate aceste motive de nulitate dupa aproape 1 an de la incheierea contractului, timp in care a apreciat ca fiind perfect valabil contractul incheiat.

Avand in vedere ca orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri potrivit art. 14 C.civ., buna-credință se prezumându-se până la proba contrară, in cauza nefiind probata viclenia cu care ar fi acționat pârâții, motivul invocat de catre reclamant apare ca vădit neîntemeiat.

In ceea ce priveste invocarea de catre reclamant a prevederilor Legii nr. 17/2000, acesta a mentionat in fata notarului ca nu are nevoie de asistenta sociala iar notarul a putut observa, asa cum au declarat si martorii audiati, ca vanzatorii erau extrem de lucizi, culti, constienti, niciunul dintre ei nu se afla in vreunul dintre cazurile prevazute de art. 3 din lege potrivit cu care beneficiază de prevederile prezentei legi persoana vârstnică, definită la art. 1 alin. (4), care se găsește în una dintre următoarele situații: a) nu are familie sau nu se află în întreținerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; b) nu are locuință și nici posibilitatea de a-și asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare; d) nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată; e) se află în imposibilitatea de a-și asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice, or reclamantul si sotia defuncta nu se aflau . situatie.

Potrivit dispozitiilor art. 15 C.civ., niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, or actiunea formulata de catre reclamant incalca flagrant acest principiu juridic, fiind greu de imaginat ca o persoana care are studii juridice, fost cadru militar, care se preocupă cu 3 luni inainte de perfectarea actului, de efectuarea tuturor demersurilor juridice si administrative necesare perfectarii vanzarii, poate susține in fata instantei ca s-a aflat in eroare asupra naturii actului pe care l-a semnat.

Prin urmare, acolo unde exista buna-credinta nu poate fi vorba de abuz de drept, împrejurare în care instanta constata ca actul în litigiu a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 1179 Cod civil, motiv pentru care apreciaza ca fiind neîntemeiata acțiunea reclamantului, urmând a o respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea având ca obiect acțiune în constatare – nulitate relativă contract vânzare-cumpărare, rectificare CF privind pe reclamant I. M., cu domiciliul ales la SCP D. și Asociații în sector 2, București, .. 21 în contradictoriu cu pârâții S. A. și S. E., ambii cu domiciliul în sector 2, București, ., ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării hotărârii, cerere care va fi depusă la Judecătoria sectorului 2 București.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.04.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

I. M. D. Ț. D.

Red./Dact./I.M.D../D.Ț./4 ex.

22.05.2015

operator de date cu caracter personal nr. 2891

prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

← Contestaţie la executare. Sentința nr. 4439/2015. Judecătoria...		Pretenţii. Sentința nr. 4368/2015. Judecătoria SECTORUL 2... →

Acţiune în constatare. Încheierea nr. 01/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune în constatare. Încheierea nr. 01/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI