Acţiune în constatare. Sentința nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 27-11-2015 în dosarul nr. 13092/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 27.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. L. M.
GREFIER: A. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect acțiune în constatare privind pe reclamantul N. G. M. în contradictoriu cu pârâții O. I. D. și O. N..
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 13.11.2015, consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.11.2015.
Prin serviciul de registratură, la data de 23.11.2015 pârâții au formulat și depus la dosar, concluzii scrise, filele 62-67.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 București, la data de 03.06.2015, sub nr._, reclamantul N. G. M. în contradictoriu cu pârâții O. I. D. și O. N. a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate refuzul nejustificat al pârâților de a își da acordul pentru efectuarea lucrărilor de construire imobil de locuințe S+P+2E+3E (retras), situat în București, ., sector 2.
În fapt, în motivarea cererii, reclamantul a arătat că este proprietarul imobilului construcție P si teren in suprafața totala de 166,22 mp, situat in Bucuresti, ., Sector 2, conform Contractului de vânzare-cumparare autentificat de BNPA S. M. S. si C. N. D. cu nr. 3382/20.12.2004. In data de 13.09.2010, i-a fost emis de către Primăria Municipiului București, Certificatul de Urbanism nr. 1465/_, in scopul construirii unui imobil de locuințe S+P+3E+M, situat in ., Sector 2, București (denumit in cele ce urmează "Imobil"). Prin Avizul de Urbanism nr. 68/ 25.11.2011, s-a avizat Planul Urbanistic Zonal, având indicatori urbanistici avizați: POT max.= 80%; CUT max-=2,i6; RmaxH = P + 3E + Etehn.-P+3E-4Eretras-Hmax-i4-i7,6om. Prin același aviz, i s-au comunicat acordurile necesare pentru aprobarea Planului Urbanistic Zonal. Printre acestea se număra si acordul notarial cu privire la noua reglementare urbanistica propusa al proprietarilor imobilelor aflate la nr. 3, respectiv nr. 7 din ., București.
Proprietarii imobilului situat in ., Sector 2, București, si-au dat acordul pentru efectuarea lucrărilor.
In data de 2.12.2014, prin intermediul Societății Civile Profesionale de executare Silita "E. L. si Asociații", a transmis către parați, proprietari ai imobilului situat in Viitorului, Nr. 3, Sector 2, București, o cerere, prin care le-a solicitat in mod oficial acordul pentru efectuarea lucrărilor de construire S+P+2E+3E (Retras) asupra Imobilului, astfel cum au fost solicitate in Avizul de Urbanism menționat mai sus.
Având in vedere ca, parații au refuzat in mod constant, fara temei, sa isi dea acordul, a solicitat să se constatate refuzul neiustificat al acestora, pentru următoarele considerente: Dreptul de proprietate privata are caracter absolut, iar parații nu au niciun motiv temeinic pentru a refuza emiterea acordului Art. 555 din C. civ. definește dreptul de proprietate privata ca fiind "dreptul titularului de a poseda, folosi si dispune de un bun in mod exclusiv, absolut si perpetuu, in limitele stabilite de lege". Astfel cum reiese din chiar definiția data de Codul civil, caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata sunt: absolut, exclusiv si perpetuu. ., caracterul absolut este explicat prin raportarea dreptului de proprietate la celelalte drepturi reale, aratandu-se ca numai dreptul de proprietate reunește cele trei atribute (posesia, folosința si dispoziția), celelalte drepturi reale comportând numai unul sau doua atribute. Astfel, titularul dreptului de proprietate are posibilitatea de a trage toate foloasele de pe urma lucrului respectiv, de a profita de toata utilitatea pe care i-o conferă acesta si de a efectua toate actele materiale sau juridice conform nevoilor si intereselor sale. Art. 1 alin. 1 din legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ce prevede ca "Executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire sau de desființare, emisă în condițiile prezentei legi, la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil - teren și/sau construcții -identificat prin număr cadastral, în cazul în care legea nu dispune altfel", instituie o limita legala a dreptului de proprietate privata. Insa, impunerea prin lege a unor limitări in exercitarea dreptului de proprietate privata nu ii răpește acestui drept caracterul absolut, proprietarul fiind liber să efectueze toate actele materiale si juridice care nu ii sunt interzise.
Din interpretarea art. 27 alin. 6 din Normele metodologice din 2009 de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, ce prevede ca "refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor", se poate concluziona ca refuzul de a emite acordul trebuie sa fie justificat.
Parații nu au niciun motiv temeinic, de exemplu construcția sa prezinte un pericol pentru propriul imobil, pentru a refuza emiterea acordului si a imi ingradi prerogativa dreptului de proprietate de a dispune de Imobil.
Prin Sentința nr. 745 din 12.03.2013, Judecătoria Bârlad a precizat faptul ca, intradevar, "legea a prevăzut dreptul unui vecin de a nu fi de acord cu construirea unei lucrări pe terenul vecin, insa acest drept nu trebuie exercitat cu rea-credinta, abuziv, ci trebuie intemeiatpe un motiv temeinic."
Prin aceasta atitudine, parații demonstrează exercitarea propriilor drepturi cu rea-credinta, . si nerezonabil, fapt care contravine principiului bunei-credinte ce trebuie să stea la baza exercitării tuturor drepturilor civile.
De asemenea, prin Sentința civila nr._, Judecătoria Sectorului 2 "analizând conduita pârâtului, în lipsa unor dovezi administrate de acesta din care să reiasă prejudiciile pe care le-ar putea înregistra ca urmare a exprimării consimțământului la efectuarea lucrărilor și operațiunile avute în vedere de reclamantă, potrivit legii, sau fără a justifica pertinent cu argumente legale refuzul său în ceea ce privește situația de fapt, instanța apreciază că aceasta reprezintă o formă de manifestare a unui abuz de drept, a cărei sancționare corespunzătoare se poate realiza prin obligarea acestuia să-și dea acordul pentru efectuarea de către reclamantă a lucrărilor de construire".
A mai arătat reclamantul că în data de 08.08.2013, datorita faptului ca a putut depune toata documentația solicitata, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu pentru Imobil.
Prin Avizul de Urbanism nr. 68/ 25.11.2011, pe langa acordul notarial al proprietarilor imobilelor aflate in imediata vecinătate a Imobilului, i s-au solicitat si următoarele acorduri si avize necesare pentru aprobarea Planului Urbaniztic Zonal: Aviz Arhitect Sef, ce i-a fost emis sub nr. de inregistrare 41/30.12.2013; Decizia Etapei de încadrare al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului București, emisa sub nr.de inregistrare 51/18.08.2014; Aviz de circulații al Direcției Generale de Infrastructura si Servicii Publice, Direcția Transportusi, Drumuri si Sistematizarea Circulației, ce i-a fost emis sub nr. de inregistrare 8109/22.07.2014; Aviz Precoordonare Rețele al Direcției Generale de Dezvoltate Urbana, Direcția de Urbanism, ce i-a fost emis sub nr. de inregistrare_/7971/30.09.2014; Aviz al Ministerului Culturii si Partimoniului N., Direcția Patrimoniu Cultural, ce i-a fost emis sub nr. de inregistrare 219/20.10.2011. Prin urmare, dupa cum se poate observa, pentru a obține Autorizația de construire, singurul acord care îi lipsește este cel al paraților.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.194 și urm. c.pr.civ., art.27 alin.6 din Normele metodologice din 2009 de aplicare a Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, art.1 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
La dosar, reclamantul a anexat un set de înscrisuri în dovedire, filele 9-16.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 lei.
La data de 31.08.2015 pârâții au formulat și depus la dosar, întâmpinare, prin care au solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâții au arătat că reclamantul s-a prezentat la domiciliul lor să le comunice direct ca a obținut PUZ-ul pentru o noua construcție la adresa sa de domiciliu. L-au întrebat de ce nu i-a consultat si pe ei si de ce nu a cerut acordul lor pentru acest lucru, conform normelor legale. Acesta le-a comunicat ca el a informat public si nu direct, astfel ca nu-l mai interesează alte discuții.
Dupa aceasta intalnire, la un moment dat au primit la domiciliu o notificare prin care li se cerea urgent acordul pentru obținerea Autorizației de construire de către reclamant, sub amenințarea ca vor fi dati in judecata si vor plati despăgubiri imense daca nu vor da acest acord. Au fost atașate diverse documente, mai puțin cele relevante in aceasta situație.
Pârâții au arătat că reclamantul dorește inducerea in eroare a instanței, prin prezentarea unor documente cu privire la care există suspiciunea ca nu sunt obținute legal sau care nu respecta prevederile legale. Astfel: reclamantul prezintă niște avize obținute pentru PUZ, dar nu prezintă certificatul de urbanism la zi din care să reiasă clar regimul de înălțime aprobat de Primăria Capitalei. Documentația tehnică de PUZ și PUD aprobată de Primăria Capitalei pentru adresa reclamantului prevede regim de înălțime maxim 10 m și nu de 17,6 m cum solicită reclamantul. Invocarea de către reclamant a faptului ca are toate avizele pentru autorizație, este o aserțiune prin care se dorește inducerea in eroare a instanței, deoarece acesta nu deține autorizația de construcție, ci doar avize de principiu de la PUZ. Având in vedere modul de prezentare si conținutul documentelor, pârâții au arătat că suspectează că acestea nu ar fi obținute in condiții legale, atat timp cat se contrazic cu actele oficiale ale Primăriei Capitalei.
Instanța, potrivit art. 258 raportat la art.260 c.pr.civ., a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Astfel cum reiese din certificatul de urbanism nr.883/27.06.2012(fil.42) reclamantul este proprietarul imobilului situat în București, ., sector 2.
Potrivit afirmațiilor reclamantului, în data de 2.12.2014 pârâții, în calitate de proprietari ai imobilului situat in Viitorului, Nr. 3, Sector 2, au fost notificați prin intermediul executorului judecătoresc să-și dea acordul pentru efectuarea de către reclamant a lucrărilor de construire S+P+2E+3E (Retras), în București, ., sector 2.
În drept, potrivit art.27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50/1991 acordul vecinilor prevăzut la pct.2.5.6. al secțiunii I " Piese scrise" a cap.A
|
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
(2) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) corespund cazurilor în care, prin ridicarea unei construcții noi în vecinătatea imediată a unei construcții existente, pot fi cauzate acesteia prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare. Cauzele acestor situații pot fi, de exemplu, alipirea la calcan, fundarea la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectarea gradului de însorire.
(3) Situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) corespund cazurilor în care, urmare investiției noi pot fi create situații de disconfort generate de incompatibilități între funcțiunea preexistentă și cea propusă, atât în situația în care se aduc modificări de destinație a spațiilor în interiorul unei clădiri, cât și în situația în care funcționalitatea unei construcții noi este incompatibilă cu caracterul și funcționalitatea zonei în care urmează să se integreze. Cauzele cele mai frecvente sunt cele legate de afectarea funcțiunii de locuit prin implementarea unor funcțiuni incompatibile datorită zgomotului, circulației, degajării de noxe, etc.
(4) Acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.th și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
(5) Acordul vecinilor este valabil numai în formă autentică.
(6) Refuzul nejustificat de a-și da acordul se constată de către instanța de judecată competentă, hotărârea acesteia urmând să fie acceptată de către emitentul autorizației de construire/desființare în locul acordului vecinilor.
Din interpretarea acestor prevederi legale reiese fără echivoc că acordul vecinilor se va da condiționat de asigurarea, prin proiectul tehnic P.th și autorizația de construire/desființare, a măsurilor de punere în siguranță a construcției preexistente rezultate în urma raportului de expertiză tehnică întocmit la comanda investitorului noii construcții.
Finalitatea urmarită prin instituirea în sarcina oricărei persoane care dorește să edifice o construcție nouă în vecinătatea imediată a unei construcții existente, a obligației de a obtine acordul vecinilor, a fost aceea prevăzută la art.27 alin.2 din actul normativ mai sus menționat, și anume de nu fi cauzate vecinilor prejudicii privind rezistența mecanică și stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea și mediul ori siguranța în exploatare, din cauza alipirii la calcan, fundării la o cotă mai adâncă decât cea a tălpii fundației construcției existente, afectării gradului de însorire sau din alte cauze.
Având în vedere că pârâților nu le-a fost comunicat de către reclamant un raport de expertiză tehnică din care să reiasă că prin edificarea construcției noi nu vor fi cauzate prejudicii construcției proprietatea pârâților, instanta apreciază că refuzul pârâților de a-și exprima acordul cu privire la cererea reclamantului de efectuare a lucrărilor de construire a unui imobil de locuințe S+P+2E+3E (retras) este justificat.
Potrivit art.15 din Noul Cod Civil, niciun drept nu poate fi exercitat in scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei credinte.
Apreciind că pârâții nu își exercită abuziv dreptul conferit prin dispozitiile mai sus menționate, văzând si prevederile art.1353 cod civil potrivit cărora cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exercitiul drepturilor sale nu este obligat să îl repare, cu excepția cazului in care dreptul este exercitat abuziv, instanta va respinge prezenta cerere de chemare în judecată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul NANĂU G. M. cu domiciliul în București, ., sector 2 și cu domiciliu ales la „P., R., I. & M.” SPARL în București, ., sector 3 în contradictoriu cu pârâții O. I. D. și O. N. ambii cu domiciliul în București, ., sector 2, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședința publică din 27.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. M. A. D.
Red./tehred./M.L.M./A.D./5ex./…...12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 02/2015.... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 23/2015. Judecătoria... → |
|---|
