Anulare act. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 14325/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 17.12.2015
Instanța constituită din
PREȘEDINTE: S. M. M.
GREFIER: H. C. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect „anulare act” privind pe reclamanta M. M. B. în contradictoriu cu pârâtul T. M. A..
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordinea stabilită pe lista de ședință, a răspuns pentru reclamantă, apărătorul ales, avocat M. R., care depune în ședință publică împuternicire avocațială, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei-anulare act, stadiul judecății- primul termen de judecată, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare-legal îndeplinită, după care:
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, în raport de obiectul cererii și dispozițiile privitoare la competența de judecată a Tribunalului și acordă cuvântul asupra excepției invocată.
Apărătorul ales al reclamantei având cuvântul asupra excepției invocate învederează instanței că lasă la aprecierea instanței excepția invocată.
Apărătorul ales al reclamantei depune la dosarul cauzei, în ședință publică, adresa comunicată reclamantei, de către Judecătoria Sector 2 București.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București.
INSTANȚA,
Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 25.06.2015 pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta M. M. B. în contradictoriu cu pârâtul T. M. A. a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să constate nulitatea absolută a înscrisului intitulat sentință civilă nr. 5312/20.06.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 București în dosarul nr. 9819/2004, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, reclamanta a arătat că pârâtul a falsificat un înscris sub semnătură privată – chitanță, între două persoane pe nume Ș. U. și I. V. aveau calitatea de vânzători.
În baza acestui înscris falsificat sub semnătură privată din 23.09.1994, pârâtul a întocmit în fals un înscris intitulat sentință civilă nr. 5312/20.06.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 București în dosarul nr. 9819/2004, fără a exista un proces pe rol, însușindu-și fraudulos terenul situat în . Cheile Zănoagei, fostă Ș. T. nr. 70 bis) nr.70A sector 2 compus din teren de 360 mp.
În sprijinul celor arătate, procuror N. A. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a arătat în Rechizitoriul din 18.03.2014 că autori neidentificați au falsificat sentința nr. 5312 prin alterarea conținutului acesteia. Sentința a fost falsificată în totalitate, cu excepția elementelor de identificare, respectiv numărul dosarului, numărul sentinței, numele judecătorului și al grefierului, sentința civilă reală având alte părți și un al obiect. Rechizitoriul din 18.03.2014, care deși nu are valoarea unei hotărâri judecătorești irevocabile, este un act cu caracter definitiv, oficial, întocmit de un magistrat și conține relevanță probatorie suficientă.
Prin urmare, nici chitanța falsificată și nici sentința civilă falsificată nu oferă vreun drept asupra terenului.
În prezent, reclamanta se consideră victimă a faptului că sentința civilă nu a fost eliminată din circuitul civil pentru că atât în dosarul nr._, cât și în dosarul nr._/300/2012 efectele sentinței eludează adevărul, iar hotărârile sunt greșite.
Reclamanta este veritabila succesoare a autorului său, D. I., care a cumpărat terenul în discuție în baza actului de cumpărare autentificat sub nr._/21.03.1946 de la A. P., iar aceasta din urmă de la N. D. conform act de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 953/1942 transcris sub nr. 612/1942.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru de 100 lei.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 948 și urm. C.civ., Decizia nr. 15/2005 pronunțată în recurs în interesul legii de Î.C.C.J.
În dovedire, reclamanta a propus proba cu înscrisuri.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare.
Analizând excepția necompetenței materiale, invocată de instanță din oficiu, instanța reține următoarele:
În temeiul art.248 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției necompetenței materiale, invocată de instanță din oficiu, pe care o apreciază întemeiată pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 94 C.proc.civ. stabilesc limitativ competența judecătoriei, acestei instanțe fiindu-i încredințate spre competentă soluționare doar anumite cereri.
În privința cererilor evaluabile în bani art. 94 lit. j prevede că judecătoria judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști. Dintre cererile neevaluabile în bani, singurele de competența judecătoriei sunt conform lit. h cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe, în timp ce prezenta acțiune, care tinde la anularea unui act juridic nepatrimonial, nu poate fi încadrată în această categorie.
Potrivit art. 95 pct. 1 C.proc.civ. Tribunalele judecată în primă instanță toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe, devenind astfel instanță de drept comun.
Prin cererea de față reclamanta a solicitat anularea sentinței civile 5312/20.06.2005 a Judecătoriei Sectorului 2 București în dosarul nr. 9819/2004, arătând că înscrisul a fost întocmit în fals de către pârâtul T. M. A..
Așadar, obiectul cererii îl reprezintă anularea unui act juridic civil în sensul de instrumentum, nu de negotium, scopul urmărit de reclamantă fiind acela de a se anula înscrisul, suportul material falsificat în integralitate de către pârât, iar nu operațiunea juridică cuprinsă în act.
În aceste condiții, cererea de anulare a actului juridic nu are valoare patrimonială, ci are caracter neevaluabil în bani, scopul acțiunii fiind acela de a se înlătura din realitatea juridică obiectivă un înscris falsificat.
Un eventual folos practic patrimonial urmărit de reclamanta, care se pretinde veritabila succesoare a proprietarului terenului, interesează doar prin prisma existenței interesului în formularea prezentei acțiuni, condiție de exercitare a acțiunii civile. În același timp, acest folos este mai îndepărtat și incert, depinzând de desfășurarea și deznodământul unor litigii civile viitoare.
Instanța apreciază că, întrucât admiterea prezentei acțiuni nu produce o satisfacție materială directă în patrimoniul reclamantei, prezentul litigiu are caracter neevaluabil în bani.
Întrucât în concepția noului cod de procedură civilă tribunalul are plenitudine de competență pentru judecata în primă instanță, fiind instanță de drept comun conform art. 95 pct. 1 C.proc.civ., întrucât dintre cererile neevaluabile în bani sunt de competența (limitativ prevăzută de lege) a judecătoriei doar cererile privind obligații de a face sau a nu face neevaluabile, având în vedere că obiectul cererii este anularea unui act fals, ca instrumentum, instanța apreciază că în cauză competența de soluționare revine Tribunalului.
Pentru motivele anterior expuse, instanța va admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta M. M. B. având CNP_, cu domiciliul în București, sector 6, ., ., . cu pârâtul T. M. A. cu domiciliul în București, sector 2, .. 24, în favoarea Tribunalului București.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
S. M. MIRABELAHANCERI C. D.
Red. S.M.M./Tehnored. H.C.D.
4 ex./ 22.12.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 17/2015.... | Validare poprire. Sentința nr. 16/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
