Anulare act. Sentința nr. 2818/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2818/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 11-03-2015 în dosarul nr. 2818/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2818
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA de: 11.03.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ din:
PREȘEDINTE: C. M. C.
GREFIER: C. M. N.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamantul C. DE C. ȘI TRIATLON în contradictoriu cu pârâtul FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE C. ȘI TRIATLON, având ca obiect “anulare act”.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care, având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, instanța invocă din oficiu excepția tardivității formulării cererii, în raport de disp. art. 35 alin.2 corob. cu art. 23 alin.2 din OG 26/2000 și o reține în vederea soluționării.
INSTANȚA
În urma deliberării, reține că prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel A. I., sub dosar nr._ reclamantul C. de C. și Triatlon Sibiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Federația Română de C. și Triatlon, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea parțială a Hotărârii A.G.A din 12.03.2010, in ceea ce privește măsura excluderii reclamantei și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata.
In expunerea motivelor acțiunii reclamantul a arătat că pârâta, aflata sub autoritatea Ministerului Tineretului și Sportului, este constituita si funcționează in temeiul prevederilor Legii 69/2000. Prin hotărârea menționată în petitul cererii, reclamantul a fost exclus din Federația Română de C. și Triatlon și nu i s-a mai permis participarea la competițiile oficiale din România.
Reclamantul susține că această hotărâre este nelegală și netemeinică deoarece în cuprinsul convocării adunării generale nu se prevede ca punct al ordinii de zi excluderea unor membrii ai Federației. C. nu a fost încunoștințat despre luarea în discuție a acestei măsuri și nu a avut posibilitatea de a-și exprima poziția sau de a-și face apărări.
Reclamantul mai susține că nu a încălcat Statutul,regulamentele și hotărârile Federației, că nu i s-au adus la cunoștință nici un fel de acuze care să determine luarea unor astfel de măsuri și că până în prezent nu i s-a comunicat hotărârea.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția de necompetență materială, arătând că, potrivit art. 23 alin.3 din Legea nr. 305/2008, competența soluționării acțiunii privind anularea hotărârilor adunării generale revenind judecătoriei în raza căreia își are sediul federația, iar pe fond a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii reclamantului.
Prin sentința civilă nr. 103/12.04.2011, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția de C. Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel A. I., iar în baza art. 158 alin. 3 C.proc.civ., cu art. 23 alin. 2 din O.G. nr. 26/2000 a declinat competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul C. de C. și Triatlon Sibiu în contradictoriu cu pârâta Federația Română de C. și Triatlon în favoarea Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.35 alin. 2 din OG nr. 26/2000, federațiile dobândesc personalitate juridică proprie și funcționează în condițiile prevăzute în prezenta ordonanță pentru asociațiile fără scop patrimonial, condiții care li se aplică în mod corespunzător, cu excepțiile stabilite în prezentul capitol, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol cererea de înscriere se soluționează de tribunalul în circumscripția căruia federația urmează să își aibă sediul.
Este de observat că federația pârâtă a dobândit personalitate juridică, dispunându-se înscrierea acesteia în registrul special al Federațiilor, în conformitate cu prevederile art. 35-37 din OG nr. 26/2006, prin încheierea din data de 17.12.2001 pronunțată de către Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă; de asemenea, aceeași instanță a luat act de modificările aduse Statutului federației.
In consecință, având în vedere faptul că obiectul litigiului privește excluderea reclamantei din federație, în cauză sunt incidente dispozițiile legale sus menționate, astfel că, în conformitate cu prevederile art. 35-37 din OG nr. 26/2006, competența soluționării cauzei revine Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._/3/2011, la data de 21.09.2011.
În ședința publică din data de 31.01.2012 pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii, admisă de instanță, prin sentința civilă nr. 228/06.02.2012 Tribunalul București dispunând declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București, considerând tribunalul că judecătoriei îi aparține competența de soluționare, în raport de disp. art. 35 rap. La art. 23 alin.3 din OG 26/2000.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București sub nr._ .
La prima zi de înfățișare instanța a invocat din oficiu excepția de necompetența materială, excepție pe care a admis-o, prin sentința civilă nr._/27.11.2013 declinând competența de soluționare în favoarea Curții de Apel București – secția de contencios administrativ și fiscal.
Prin sentința civilă nr. 1644/26.05.2014 Curtea de Apel București a declinat la rândul său competența de soluționare în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unui regulator de competență.
Prin decizia nr. 3591/02.10.2014 ICCJ a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 2 București.
Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 Bucuresti la 02.02.2015, sub același nr._, la primul termen de judecată instanța invocând din oficiu excepția tardivității formulării cererii, excepție pe care a admis-o, în raport de următoarele considerente:
În fapt, în ședința Adunării generale a Federației Române de C. și Triatlon din data de 12.03.2010 s-a hotărât excluderea Clubului de C. și Triatlon Sibiu, reținându-se încălcări grave și repetate ale art. 31 pct. 1 și 3 din statutul federației. Luarea respectivei măsuri a fost adusă la cunoștința reclamantului conform adresei nr. 098/15.03.2010 (fila 10 a dosarului Curții de Apel A. I.); la data de 15.04.2010 reclamantul adresa pârâtei o plângere prealabilă prin care solicita revocarea hotărârii date la 12.03.2010, în ceea ce privește măsura excluderii sale, precum și a adresei sus menționate prin care i s-a adus la cunoștință excluderea.
În conformitate cu disp. art. 23 alin.2 din OG 26/2000 „Hotararile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse in statut, pot fi atacate in justitie de catre oricare dintre membrii asociati care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta despre hotarare sau de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz”, dispoziții care se aplică și în situația hotărârilor federațiilor, în raport de disp. art. 35 alin.2 din același act normativ, după cum s-a reținut și prin sentința civilă nr. 1644/26.05.2014 pronunțată de Curtea de Apel București.
În raport de textul legal incident, instanța a constatat că prezenta cerere privind anularea parțială a hotărârii date la 12.03.2010 în adunarea generală a pârâtei, cerere înregistrată pe rolul instanței la 12.10.2010, a fost introdusă cu depășirea termenului legal de 15 zile, urmând a fi respinsă ca tardivă.
A reținut instanța împrejurarea că decizia excluderii reclamantului i-a fost adusă la cunoștință prin adresa nr. 098/15.03.2010, adresă în care erau menționate și motivele aplicării respectivei sancțiuni, astfel că reclamantul avea toate elementele necesare pentru a putea contesta în justiție respectiva hotărâre. Se impune menționat că împrejurarea că reclamantului nu îi fusese comunicat procesul verbal al adunării generale din 12.03.2010 nu impieta asupra curgerii termenului de contestare prevăzut de art. 23 alin.2 din OG 26/2000, câtă vreme textul legal evocat nu impune comunicarea hotărârii atacate ca moment de început a curgerii termenului de 15 zile, ci face vorbire de data când a luat cunoștință despre adoptarea respectivei hotărâri.
De altfel, se observă că în cuprinsul procesului verbal al Adunării generale a Federației Române de C. și Triatlon din data de 12.03.2010 nici nu există mențiuni suplimentare celor comunicate reclamantului prin adresa din 15.03.2010.
În raport de considerentele evocate anterior, câtă vreme reclamantul a introdus cererea în anularea hotărârii la cca 7 luni de zile de la data când a luat cunoștință de existența acesteia, instanța a respins cererea ca fiind tardiv formulată.
A reținut instanța și că „plângerea prealabilă” înaintată pârâtei de reclamant la 15.04.2010 nu este de natură a schimba soluția dispusă mai sus, câtă vreme nu putea suspenda sau întrerupe termenul legal de 15 zile, cu atât mai mult cu cât fusese oricum depusă cu depășirea celor 15 zile prevăzute de art. 23 alin.2 din OG 26/2000.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca tardiv formulată cererea reclamantului C. DE C. ȘI TRIATLON, cu sediul ales la Cabinet de Avocat C. G. în Pitești, ., ., . și la Cabinet de Avocat F. V. în Sibiu, ., județul Sibiu, în contradictoriu cu pârâta FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE C. ȘI TRIATLON, cu sediul în București, .. 16, sector 2.
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. CojocaruCristina M. N.
Th.red. CCM/5 ex/_
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 1340/2015. Judecătoria... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
