Contestaţie la executare. Sentința nr. 5743/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5743/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 22-05-2015 în dosarul nr. 5743/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR: 5743
Ședința Publică din data de 22.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. C.
GREFIER: A. D. S.
S-a luat în examinare soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare formulată de contestatorul K. O., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ambele strigări, au lipsit părțile.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 08.05.2015, contestatorul a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 49 lei, iar la data de 14.05.2015, s-au depus copii ale actelor din dosarul de executare nr. 4810/2014, după care,
Instanța în baza disp. art. 131 C.proc.civ., raportat la dispozițiile art. 713 alin. 1 și 651 alin. 1 din codul de procedură civilă rep., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art.255 raportat la art. 258 din Codul de procedură civilă, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, în temeiul art. 260 din Codul de procedură civilă constată proba administrată, după care, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 12.02.2015 sub nr._ contestatorul K. O., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA - CESTRIN a formulat contestație la executare solicitând anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr.4810/2014 al B. T. B. O..
În motivarea cererii, contestatorul a arătat că tariful de despăgubire a fost abrogat prin Legea nr.144/2012, intervenind o lege mai favorabilă, astfel că nu mai poate fi pus în executare.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept au fost invocate disp. art.711 și urm. C.proc.civ.
Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată învederând, în esență, că procesul verbal a fost comunicat în mod legal și că reprezintă titlul executoriu, iar creanța este certă, lichidă și exigibilă.
Intimata a mai susținut că disp. art.I, pct.2 din legea nr.144/2012 nu sunt aplicabile în cauză, arătând că în speță nu este vorba despre aplicarea legii contravenționale mai favorabile, ci este vorba despre executarea silită a creanțelor rezultate dintr-un proces verbal întocmit anterior datei intrării în vigoare a Legii nr.144/2012 care nu a fost contestat în instanță.
Totodată, Decizia Curții Constituționale referitoare la prevederile art.12 alin.1 din OG nr.2/2001 nu este aplicabilă în speță, întrucât Legea nr.144/2012 nu dezincriminează fapta de a circula fără rovinietă valabilă, ci exclude doar obligația de plată a tarifului de despăgubire.
În dovedire a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
În drept au fost invocate disp. art. 205 C.pr.civ.
Instanța a încuviințat și administrat, la propunerea părților, proba cu înscrisuri. Analizând probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Împotriva contestatorului a fost emis procesul verbal de contravenție . nr._/26.09.2011 prin care a fost amendat cu 250 lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin.1 din OG nr.15/2002, stabilindu-se în sarcina sa și obligația de a plăti tariful de despăgubire de 28 Euro.
Intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – S.A. PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI a formulat cerere de executare silită a procesul verbal de contravenție . nr._/26.09.2011, fiind format dosarul de executare nr. nr.4810/2014 al B. T. B. O..
Potrivit art. 712 alin.1 C.proc.civ. republicat, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.
În ceea ce privește Legea nr. 144/2012, instanța apreciază că este admisibilă contestația la executare cu privire la acest aspect prin prisma faptului că, la data intrării în vigoare a pretinsei norme contravenționale mai favorabile - 27.07.2012, contestatorul nu se mai afla în cadrul termenului de 15 zile pentru introducerea plângerii contravenționale, astfel încât unicul mijloc procedural prin care poate să deducă judecății această apărare de fond este contestația la executare.
Pe fondul motivului de nelegalitate, instanța reține că executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă conform art. 663 alin. 1 C.proc.civ. republicat.
Prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, text care prevedea obligația de plată a tarifului de despăgubire.
În art. II din Legea nr. 144/2012, s-a prevăzut că tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr. 15/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
Având în vedere că prin art. II din Legea nr. 144/23.07.2012 s-a desființat instituția tarifului de despăgubire pentru contravențiile comise împotriva regimului juridic al O.G. nr. 15/2002, iar conform art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, executarea silită s-a declanșat în mod nelegal pentru îndestularea unei creanțe al cărui caracter cert a încetat să mai existe odată cu . acestei norme contravenționale mai favorabile.
Prevederea de la art. II din Legea nr. 144/2012 este o normă contravențională, astfel încât aplicarea ei în timp trebuie să se supună principiului constituțional prevăzut de art. 15 alin. 2 din legea fundamentală.
Prin considerentele Deciziei nr. 385/2013, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.II din Legea nr.144/2012 pentru modificarea O.G. nr.15/2002, Curtea Constituțională a stabilit că prevederea contestată are „caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții. Ca urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire — suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta — textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală”.
Conform art. 12 alin. 2 teza I din O.G. nr. 2/2001, dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta.
Corespunzător, dacă noul act normativ nu mai prevede sancțiunea inițială, aceasta nu se va mai aplica.
În legătură cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, Curtea Constituțională, în decizia nr. 228/2007, a arătat că „efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută”.
Deși făcute în legătură cu art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aceste considerații sunt valabile, mutatis mutandis, și pentru alin. 2 din același articol.
Față de cele arătate mai sus, instanța consideră că tariful de despăgubire nu mai putea fi solicitat după momentul abrogării art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, rămânând valabil făcute doar plățile, voluntare sau silite, efectuate până la acea dată, motivul de contestație fiind întemeiat.
Prin urmare, instanța va admite contestația la executare și va desființa toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 4810/2014 al B. T. B. O., inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București la data de 24.09.2014 în dosarul nr._/300/2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația la executare formulată de contestatorul K. O., cu domiciliul în București, .. 15, ., ., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din Romania SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Desființează toate actele de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 4810/2014 al B. T. B. O., inclusiv încheierea de încuviințare a executării silite, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București la data de 24.09.2014 în dosarul nr._/300/2014.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.05.2015.
Președinte Grefier
E. C. Pentru grefier aflat in concediu de
odihnă, semnează gref. șef
Red./Dact./E.C./4 ex./04.08.2015
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 5773/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5909/2015. Judecătoria... → |
|---|
