Contestaţie la executare. Sentința nr. 8015/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8015/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 24-07-2015 în dosarul nr. 8015/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.8015
Ședința publica din data de 24.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. G.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație executare, suspendare executare, privind pe contestatoarea Ș. E. în contradictoriu cu intimata C. NATIONALĂ DE DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în ședință publică din data de 14.07.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, hotărând următoarele:
INSTANTA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 11.03.2015, Ș. E. în contradictoriu cu intimata C. NATIONALĂ DE DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA – DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI, a formulat contestație la executare împotriva executării silite efectuate în dosarul nr.40/2015 aflat pe rolul B. L. și M. solicitând anularea acesteia precum și a titlurilor executorii reprezentate de procesele verbale de contravenție și a încheierii din 19.02.2015 prin care executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare. În baza art.718 C.pr.civ., contestatoarea a solicitat și suspendarea executării silite.
În motivarea cererii contestatoarea a arătat că titlurile executorii sunt lovite de nulitate absolută întrucât acestea nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, încălcându-se astfel dispozițiile art. 17 din OG nr.2/2001 precum și Decizia nr.6/2015 a ÎÎCJ. De asemenea art.8 alin.3 și 3¹ din OG nr.15/2002 prin care se instituia obligația plății tarifului de despăgubire au fost abrogate prin Legea nr.144/2012.
Cu referire la cheltuielile de executare, contestatoarea a arătat că acestea nu sunt dovedite în totalitate solicitând anularea parțială a încheierii prin care au fost stabilite, în subsidiar față de anularea integrală în cazul anulării executării silite.
În drept, art.711-719 C.pr.civ.
La data de 15.04.2015, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, emiterea și comunicarea proceselor verbale de contravenție efectuându-se conform dispozițiilor legale în vigoare. Totodată, dispozițiile Legii nr.144/2012 nu sunt aplicabile, acestea referindu-se doar la tarifele de despăgubire aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a acesteia, adică 27.07.2012. Având în vedere că contestatoarea nu a formulat plângere contravențională, conform art. 37 din OG nr.2/2001, acestea constituie titluri executorii, iar motivele invocate nu pot fi analizate pe calea contestației la executare.
În drept, art.205 C.pr.civ.
La data de 04.05.2015, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Analizând probele administrate, instanța reține:
La cererea intimatei, împotriva contestatoarei s-a declanșat executarea silită în temeiul titlurilor executorii – procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/22.02.2012, . nr._/22.02.2012, . nr._/22.02.2012, . nr._/22.02.2012, . nr._/22.02.2012, fiecare pentru suma de 28 de euro, reprezentând tarif de despăgubire + cheltuieli de executare.
Analizând excepția inadmisibilității invocată din oficiu cu privire la capătul de cerere prin care se solicită anularea titlurilor executorii pentru lipsa semnăturii, instanța constată că aceasta este întemeiată deoarece nu poate fi analizat în prezenta procedură, față de dispozițiile art. 712 alin. 2 C. și față de existența căii de atac a plângerii, în condițiile OG nr. 2/2001.
Pe fondul cauzei, instanța reține că potrivit art. 31 alin.1 din Og nr.2/2001 (1) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției si de aplicare a sancțiunii se poate face plângere in termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, iar potrivit art. 37 din OG nr.2/2001 Procesul-verbal neatacat in termenul prevăzut la art. 31, precum si hotărârea judecătorească irevocabila prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo alta formalitate. Prin urmare, instanța va analiza dacă procesele verbale de contravenție au fost comunicate în mod legal astfel încât acestea să constituie titluri executorii în raport de dispozițiile mai sus arătate. Potrivit Deciziei ÎÎCJ nr.10/2013 dată în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 teza I raportat la art. 14 alin. (1), art. 25 alin. (2) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenție și a înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poștă, cu aviz de primire. Din înscrisurile aflate în dosarul de executare, se poate observa că intimata nu a încercat comunicarea prin poștă a proceselor verbale de contravenție anterior înștiințării de plată, prin afișare la domiciliul sau sediul contravenientului, recurgând doar la această ultimă modalitate de comunicare. Prin urmare, comunicarea nerealizându-se în mod legal, nu a început să curgă termenul de formulare a plângerilor contravenționale, procesele verbale anterior amintite neconstituind titluri executorii.
În al doilea rând, reținem că prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, text care prevedea obligația de plată a tarifului de despăgubire.
În art. II din Legea nr. 144/2012, s-a prevăzut că tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
În considerentele deciziei nr. 385/2013, Curtea Constituțională a reținut că prevederea respectivă are, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții și că, urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta - textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală.
În art. 12 alin. 2 din OG nr. 2/2001, se prevede că dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta.
Corespunzător, dacă noul act normativ nu mai prevede sancțiunea inițială, aceasta nu se va mai aplica.
În legătură cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, Curtea Constituțională, în decizia nr. 228/2007, a arătat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Deși făcute în legătură cu art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aceste considerații sunt valabile, mutatis mutandis, și pentru alin. 2 din același articol.
Față de cele arătate mai sus, instanța consideră că tariful de despăgubire nu mai putea fi solicitat după momentul abrogării art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, rămânând valabil făcute doar plățile, voluntare sau silite, efectuate până la acea dată.
Prin urmare, executarea silită este nelegală, urmând a fi anulată, inclusiv încheierea emisă la 19.02.2015 de către B. L. și M. privind cheltuielile de executare.
Instanța constată că contestatoarea a renunțat la capătul de cerere prin care a solicitat suspendarea executării silite.
În temeiul art. 453 alin. 1 C., intimata va plăti și suma de 94,2 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (taxă timbru).
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite excepția inadmisibilității invocată de instanță din oficiu cu privire la capătul de cerere prin care se solicită anularea titlurilor executorii.
Respinge ca inadmisibil capătul de cerere prin care se solicită anularea titlurilor executorii.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatoarea Ș. E., CNP_, cu domiciliul în București, ..116, ., ., sector 2 în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA - DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI cu sediul în București, ..401a, sector 6.
Anulează executarea silită efectuată în dosarul de executare nr.40/2015 al B. L. și M..
Obligă intimata la plata către contestatoare a sumei de 94,2 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.07.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. G. L. C.
Pentru grefier aflat în CO, semnează grefierul șef al instanței
Red/Tehnored/C.G./L.C/4 ex/ 31.08.2015
| ← Validare poprire. Sentința nr. 8024/2015. Judecătoria SECTORUL... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8016/2015. Judecătoria... → |
|---|
