Contestaţie la executare. Sentința nr. 7438/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7438/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 29-06-2015 în dosarul nr. 7438/2015
Dosar nr._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7438
Ședința publică din data de 29.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE:D.-E. G.
GREFIER:R.-E. F.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile, având ca obiect contestație la executare, formulată de către contestatoarea S. (fostă Pais) D., în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București.
La cele două apeluri nominale făcute în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea dosarului de executare nr. 3465/2014, precum și depunerea unui set de înscrisuri de către contestatoare prin Serviciul Registratură la data de 27.05.2015, după care:
În temeiul art. 131 Cod proc. civ., instanța procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general, material și teritorial în conformitate cu dispozițiile art. 714 alin. 1 rap. la art. 651 alin. 1 Cod proc. civ.
Instanța constată că a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă și îndeplinirea tuturor obligațiilor puse în sarcina contestatoarei.
În raport de excepția inadmisibilității invocată de către intimată prin întâmpinare, instanța o apreciază întemeiată doar în parte, raportat la capătul de cerere prin care se solicită anularea titlului executoriu reprezentant de procesul-verbal de contravenție, având în vedere că sunt aplicabile dispozițiile art. 713 alin. 2 Cod proc. civ. coroborat cu art. 31 din OG 2/2001 modificată, contestatoarea având la dispoziție calea plângerii contravenționale pentru a solicita anularea procesului-verbal de contravenție.
În ceea ce privește celelalte capete de cerere, precum și motivele invocate în cadrul contestației la executare, instanța respinge excepția inadmisibilității ca neîntemeiată.
Instanța, apreciind că proba cu înscrisuri solicitată de către contestatoare prin cererea de chemare în judecată și de către intimată prin întâmpinare este legală, pertinentă și concludentă, în temeiul art. 255 și art. 258 Cod proc. civ., o încuviințează ambelor părți.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la 3.02.2015, contestatoarea în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București a formulat contestație la executare prin care a solicitat:
- anularea formelor de executare și implicit a executării silite însăși;
- anularea somației din 23.01.2015;
- anularea încheierii din 23.01.2015 privind stabilirea cheltuielilor de executare;
- anularea titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011;
- constatarea intervenirii prescripției executării sancțiunilor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/24.10.2011.
În motivarea în fapt, contestatoarea a arătat că a luat la cunoștință la 29.01.2015 despre existența procesului-verbal de contravenție, când i s-au comunicat actele de executare.
S-au invocat în esență următoarele:
- procesul-verbal nu a fost comunicat în mod legal, astfel că nu are valoare de titlu executoriu;
- a intervenit prescripția executării sancțiunii contravenționale;
- este incident în speță principiul aplicării legii mai favorabile noi.
Pe cale de consecință, contestatoarea a învederat că actele de executare efectuate în baza unui titlu executoriu nevalabil sunt nelegale.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 172 – art. 173 Cod proc. fiscală, art. 711 și urm. Cod proc. civ.
S-a solicitat administrarea probelor cu înscrisuri.
În susținere au fost depuse înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat în esență admiterea excepției inadmisibilității cererii contestatoarei în ceea ce privește aspectele de nelegalitate și netemeinicie cuprinse în titlul executoriu, iar pe fondul cauzei respingerea contestației la executare ca nelegală și netemeinică și menținerea tuturor actelor și formelor de executare emise în baza titlului executoriu și continuarea executării silite.
Aceasta a arătat că emiterea și comunicarea procesului verbal s-au făcut cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la datele relevante. A mai arătat și că procesul verbal este valabil și dacă are atașată o semnătură electronică.
În legătură cu dispozițiile Legii nr. 144/2012, intimata a susținut că acestea au în vedere numai contravenienții care au fost sancționați în baza OG nr. 15/2002 și care au contestat în instanță tarifele de despăgubire.
S-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.
În susținere au fost depuse înscrisuri.
Contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susținerile sale, solicitând totodată respingerea excepției inadmisibilității ca nefondată și invocând Decizia nr. 6/2013 dată în recursul în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În vederea justei soluționări a cauzei, la solicitarea instanței a fost depus de către biroul executorului judecătoresc, în fotocopie, dosarul de executare silită.
Instanța a admis în parte excepția inadmisibilității, doar cu privire la cererea de anulare a titlului executoriu – proces-verbal de contravenție, și a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri.
Analizând probatoriul administrat, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, reține următoarele:
La cererea intimatei, împotriva contestatoarei s-a declanșat executarea silită în temeiul titlului executoriu – procesul-verbal de constatare a contravenției . nr. 0376331din 24.10.2011, pentru suma de 28 euro, reprezentând diferență tarif de despăgubire + cheltuieli de executare.
- Primul motiv invocat de contestatoare este întemeiat.
Astfel, deși intimata a făcut dovada comunicării procesului-verbal de contravenție prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (fila 41), fiind deci respectate prevederile art. 27 din O.G. nr. 2/2001 astfel cum au fost interpretate de Înalta Curte de Casație și Justiție în decizia nr. 10/2013 pronunțată în recursul în interesul legii, instanța reține că procesul-verbal nu a fost comunicat în format electronic deși a fost întocmit în această modalitate.
Astfel, prin decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii nr. 6/2015 s-a stabilit că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
În considerentele acestei decizii, s-a mai reținut și că procesul-verbal întocmit în format electronic, ce are atașată o semnătură electronică extinsă, care nu a fost comunicat persoanei sancționate contravențional în format electronic, stocat pe un suport informatic al autorității din care face parte agentul constatator, beneficiază doar de prezumția de validitate prevăzută de art. 283 C., dar că această prezumție nu funcționează împotriva terților (în cauzele analizate, persoanele sancționate contravențional), ci în favoarea lor. În plus, un asemenea act nu produce efecte juridice, de vreme ce nu a fost comunicat în formele prevăzute de lege, motiv pentru care este lipsit de forța executorie conferită actelor administrative unilaterale adoptate în regim de putere publică.
Chiar dacă, formal, decizia pronunțată în interesul legii devine obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial, instanța arată că nici o dispoziție legală nu interzice interpretarea legii în același sens în care s-a pronunțat instanța supremă. Mai mult, acest lucru este chiar recomandabil, având în vedere că este vorba despre o interpretare ce s-a dovedit a fi corectă și care, de la un anumit moment, chiar a devenit obligatorie.
În raport de motivele arătate de instanța supremă, instanța apreciază că procesul verbal în discuție este lipsit de forță executorie, el nefiind comunicat contravenientului în format electronic, ci doar în copie tipărită.
- Al doilea motiv invocat de contestatoare este neîntemeiat.
Instanța a reținut faptul că procesul-verbal de constatare a contravenției . nr. 0376331din 24.10.2011 a fost comunicat contestatoarei la 12.11.2011 prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (fila 41), fiind respectat termenul legal de o lună prevăzut de art. 14 din. O.G. nr. 2/2001.
Pentru acest motiv, instanța constată că nu s-a prescris executarea sancțiunii contravenționale.
- Al treilea motiv invocat de contestatoare este de asemenea întemeiat.
Instanța arată că, prin Legea nr. 144/2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, text care prevedea obligația de plată a tarifului de despăgubire.
În art. II din Legea nr. 144/2012, s-a prevăzut că tarifele de despăgubire prevăzute de O.G. nr. 15/2002, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se anulează.
În considerentele deciziei nr. 385/2013, Curtea Constituțională a reținut că prevederea respectivă are, într-adevăr, caracter retroactiv, reglementând pentru trecut cu privire la consecințele săvârșirii unei contravenții și că, urmare a abrogării dispozițiilor legale care instituiau obligația achitării tarifului de despăgubire - suplimentar față de obligația de plată a amenzii pentru utilizarea pe drumurile publice a unui autovehicul pentru care nu s-a achiziționat rovinieta - textul de lege criticat conține, însă, o normă legală mai favorabilă, intervenită în domeniul contravențional, conformă prevederilor art. 15 alin. 2 din Legea fundamentală.
În art. 12 alin. 2 din OG nr. 2/2001, se prevede că dacă sancțiunea prevăzută în noul act normativ este mai ușoară se va aplica aceasta.
Corespunzător, dacă noul act normativ nu mai prevede sancțiunea inițială, aceasta nu se va mai aplica.
În legătură cu dispozițiile art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, Curtea Constituțională, în decizia nr. 228/2007, a arătat că efectele legii noi se aplică tuturor sancțiunilor contravenționale aplicate și neexecutate până la data intrării sale în vigoare. A reduce aplicarea legii noi, care nu mai prevede și nu mai sancționează fapta, doar la situația neaplicării sancțiunii echivalează cu deturnarea intenției legiuitorului asupra efectelor pe care legea dezincriminatoare le are asupra sancțiunilor aplicate și neexecutate până la data intrării în vigoare a noului act normativ, în sensul că acestea nu se mai execută.
Deși făcute în legătură cu art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, aceste considerații sunt valabile, mutatis mutandis, și pentru alin. 2 din același articol.
Față de cele arătate mai sus, instanța consideră că tariful de despăgubire nu mai putea fi solicitat după momentul abrogării art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002, rămânând valabil făcute doar plățile, voluntare sau silite, efectuate până la acea dată.
- Instanța mai reține că motivul privind nulitatea absolută a titlului executoriu pentru lipsa semnăturii nu poate fi analizat în prezenta procedură, față de dispozițiile art. 713 alin. 2 Cod proc.civ. și față de existența căii de atac a plângerii, în condițiile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.
Pentru motivele arătate, constatând că procesul-verbal de contravenție este lipsit de forța executorie și faptul că sunt aplicabile dispozițiile legii contravenționale mai favorabile, instanța va admite contestația la executare și va dispune anularea executării silite însăși și a tuturor actelor de executare întocmite de B. T. B. O. în dosarul de executare nr. 3465/2014.
- Pe cererea contestatoarei de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată, respectiv taxa de timbru achitată de aceasta, instanța constată că este neîntemeiată raportat la dispozițiile art. 45 alin.1 lit.f din O.U.G. nr. 80/2013 care prevăd posibilitatea contestatorului de a solicita restituirea taxei de timbru în situația admiterii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte excepția inadmisibilității cu privire la cererea de anulare a titlului executoriu.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorul S. (fostă Pais) D., cu domiciliul în București, sector 2, .. 181, având CNP_ și cu domiciliul ales în București, sector 2, .. 55, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, înregistrată sub nr. J_, având CUI_.
Anulează executarea silită însăși și toate actele de executare întocmite de B. T. B. O. în dosarul de executare nr. 3465/2014.
Respinge ca inadmisibilă cererea de anulare a titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal de contravenție.
Respinge ca neîntemeiată cererea de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Sector 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE, Pentru grefier aflat in CO,
D. - E. G. semnează Grefier-Șef
Red. D.E.G./Dact R.E.F./4 ex./2.09.2015
2
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7379/2015.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 29-06-2015,... → |
|---|
