Contestaţie la executare. Sentința nr. 9620/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9620/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 9620/2015
ROMÂNIA
DOSAR NR._
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9620
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA de: 30.09.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ din:
PREȘEDINTE: C. M. C.
GREFIER: L. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de contestatoarea P. A. A. în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, având ca obiect contestație la executare suspendare executare silită.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pe lista de amânări fără discuții, a răspuns contestatoarea personal, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Instanța procedează la legitimarea contestatoarei, datele de identificare fiind menționate în caietul grefierului de ședință.
Contestatoarea solicită amânarea judecății în vederea angajării unui apărător și arată că mașina i-a fost furată, depunând în acest sens înscrisuri de la P..
Instanța pune în discuție aspectele legate de competența prezentei instanțe de judecată.
Contestatoarea arată că Judecătoria sectorului 2 București este competentă să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, în temeiul art.131 alin.(1) din C.proc.civ., constată că este competentă să judece cauza, din punct de vedere general, material și teritorial, potrivit art.651 coroborat cu 714 C.proc.civ.
Instanța respinge cererea de amânare formulată de către contestatoare și neexistând un motiv de amânare fără discuție, instanța dispune lăsarea cauzei la ordine.
La apelul nominal făcut în ședință publică, conform ordinii de pe lista de ședință, s-a răspuns în aceeași componență.
Instanța pune în discuție excepția inadmisibilității formulată de intimată prin întâmpinare, respectiv critici cu privire la procesele-verbale de contravenție, în sensul că respectivele critici puteau fi valorificate pe calea unei cereri contravenționale și nu prin această contestație la executare, și arată că va soluționa pe fond această excepție. Totodată, instanța aduce la cunoștința contestatoarei că nu a mai stabilit cauțiune în privința cererii de suspendare a executării silite, față de împrejurarea că executarea silită era finalizată, respectiva cerere rămânând astfel lipsită de obiect.
Contestatoarea arată că nu are cunoștințe juridice, însă nu i se pare drept să suporte aceste amenzi, față de împrejurarea că autoturismul îi fusese sustras.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Instanța, apreciind că proba cu înscrisuri, inclusiv dosarele de executare silită, propusă de contestatoare, în dovedirea acțiunii, și de intimată, în apărare, este admisibilă potrivit legii și duce la soluționarea cauzei, în temeiul art.255 din C.proc.civ., o încuviințează.
Instanța aduce la cunoștință contestatoarei că a formulat o cerere de suspendare a executării și că instanța nu stabilit cauțiune deoarece banii i-au fost retrași din cont, astfel că suspendarea executării se dispune doar pe durata judecății, iar cererea de suspendare a executării este rămasă fără obiect.
Nefiind alte probe de administrat, instanța, în temeiul art. 392 C.proc.civ., deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Contestatoarea arată că a formulat o plângere la poliție prin care a arătat că autoturismul nu se mai află în posesia sa și că este utilizat de către alte persoane fără acordul și știința sa, astfel încât să nu mai poată fi obligată la plata vreunei sume de bani ce reprezintă amendă contravențională. Precizează că în momentul în care s-a prezentat la poliție a adus la cunoștință că mașina nu are asigurare, rovinietă și nici acte. În momentul în care s-a prezentat la administrația financiară și a aflat că are de plată niște amenzi contravenționale pe care le-a plătit fără a avea cunoștință de acestea. Mai arată că solicită cheltuieli de judecată, respectiv taxă judiciară de timbru și emiterea unei adrese pentru a nu mai fi obligată la plata vreunei sume de bani ce reprezintă amendă contravențională și precizează că respectivul autoturism a fost radiat.
Instanța, în temeiul art. 394 din C.proc.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
În urma deliberării, reține că prin contestația la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._, contestatoarea P. A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA, anularea tuturor formelor de executare silită efectuate în dosarele execuționale nr._/2014 și nr._/2014 ale B. C. V. și M. A. D. și anularea proceselor verbale de contravenție în baza cărora s-au inițiat executările.
În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că titlurile executorii reprezentate de 3 procese verbale de contravenție încheiate de C. N. DE AUTOSTRAZI ȘI DRUMURI NATIONALE DIN ROMANIA SA nu i-au fost comunicate niciodată, ea nelocuind în București, ci având reședința stabilită încă din anul 2011 în orașul Chitila; a susținut contestatoarea și respectivele procese verbale de contravenție sunt nule absolut pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, după cum a statuat ÎCCJ prin decizia nr. 6/2015 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii. A mai arătat contestatoarea că la data constatării respectivelor contravenții autoturismul surprins circulând fără rovinietă valabilă nu se mai afla în posesia ei, fiindu-i luat de către numitul I. C. N. și trecut ulterior în posesia mai multor persoane, aspecte care rezultă și din Ordonanța dată la 28.10.2013 în dosarul de urmărire penală nr._/P/2011, astfel că nu i se poate reține nicio culpă.
În dovedirea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 700, 711-719, 192 și urm. C.proc.civ, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu 97 de lei, taxă judiciară de timbru; a timbrat contestatoarea și cererea de suspendare a executării silite cu suma de 100 de lei.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației la executare ca neîntemeiată, invocând și excepția inadmisibilității în privința criticilor de nelegalitate și de netemeinicie a titlurilor executorii, în raport de disp. art. 712 alin.2 C.proc.civ., susținând și că celelalte apărări ale petentei sunt lipsite de relevanță, aceasta necontestând în termenul legal procesele verbale.
A solicitat intimata proba cu înscrisuri.
La solicitarea instanței s-au înaintat copii certificate ale înscrisurilor din dosarele de executare nr._/2014 și nr._/2014 ale B. C. V. și M. A. D..
În cauză s-a încuviințat părților proba cu înscrisuri.
Analizând înscrisurile existente la dosar, instanța a reținut următoarele:
În fapt, la cererile intimatei creditoare, C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. – prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București, înregistrată la organul de executare la data de 08.09.2014, respectiv 13.09.2014 B. C. V. și M. A. D. a declanșat executarea silită împotriva contestatoarei, în cadrul dosarele de executare nr._/2014 și nr._/2014, pentru recuperarea unei creanțe de 28 euro, respectiv 56 euro, reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire, în baza titlurilor executorii reprezentate de procesele-verbale de contravenție . 12 nr._/11.01.2012, . nr._/31.01.2012 și . nr._/31.01.2012 încheiate de intimată; încuviințarea executării silite a fost acordată prin Încheierile Judecătoriei Sectorului 2 București, pronunțate la 17.10.2014 în dosarul nr._/300/2014 și la 27.10.2014 în dosarul nr._/300/2014.
Analizând cu precădere excepția inadmisibilității invocată de intimată în privința contestației formulate împotriva titlurilor executorii - procesele verbale de contravenție sus menționate – instanța a considerat-o întemeiată, avându-se în vedere disp. art. 713 alin.2 C.proc.civ. rep. și împrejurarea că împotriva respectivelor procese verbale contestatoarea a avut deschisă calea specială a plângerii contravenționale, singura modalitate procedurală prin care putea invoca aspecte de nelegalitate sau de netemeinicie a acestui proces verbal. Nu pot fi reținute susținerile contestatoarei în sensul necomunicării proceselor verbale, atâta timp cât din înscrisurile depuse de intimată a rezultat că toate cele trei procese verbale de contravenție au fost legal comunicate, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, la adresa domiciliului legal cu care contestatoarea figura înregistra la Direcția de evidență a persoanelor. Împrejurarea că rudele contestatoarei care au primit copiile respectivele procese verbale și au semnat confirmările de primire nu ar fi înștiințat-o pe contestatoare cu privire la acestea nu este nicidecum imputabilă intimatei și nu poate echivala cu o comunicare viciată, contestatoarea având eventual un drept la dezdăunare împotriva acestora.
A considerat instanța în schimb admisibilă contestația la executare prin prisma existenței legii contravenționale mai favorabile, aspect de natură a atrage inexistența creanței deduse executării silite, în raport de următoarele considerente:
În principal, a avut instanța în vedere că, față de data intrării în vigoare a pretinsei norme contravenționale mai favorabile (legea 144/2012), respectiv 27.07.2012, contestatoarea nu se mai afla în cadrul termenului de 15 zile pentru introducerea plângerii contravenționale, procesele-verbale de contravenție fiind comunicate acesteia în lunile ianuarie, februarie 2012, astfel încât unicul mijloc procedural prin care se poate valorifica apariția legii contravenționale mai favorabile este contestația la executare.
În drept, conform art. 662 alin. 1 C.proc.civ., executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.
În speță, având în vedere că prin art. II din Legea nr. 144/23.07.2012 s-a desființat instituția tarifului de despăgubire pentru contravențiile comise împotriva regimului juridic al O.G. nr. 15/2002, iar conform art. 15 alin. 2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, executarea silită s-a declanșat în mod nelegal pentru îndestularea unor creanțe al căror caracter cert a încetat să mai existe odată cu . acestei norme contravenționale mai favorabile.
Prevederea de la art. II din Legea nr. 144/23.07.2012 este o normă contravențională, astfel încât aplicarea ei în timp trebuie să se supună principiului constituțional prevăzut de art. 15 alin. 2 din legea fundamentală. În speță, prin intermediul normei speciale de la art. II din Legea nr. 144/23.07.2012 legiuitorul a înțeles să înlăture tariful de evaluare a pagubei, astfel încât respectivul tarif nu mai este datorat nici pentru trecut, dispozițiile legale contravenționale mai favorabile retroactivând.
Pe de altă parte, executarea silită este nelegală și pentru că s-a declanșat în baza unui proces-verbal de contravenție nelegal comunicat, care, astfel, nu a devenit titlu executoriu în condițiile art. 37 din OG 2/2001. Potrivit deciziei în interesul legii nr. 6/2015 a ICCJ, procesele-verbale generate și semnate electronic (cum este și cel în cauză) ar fi trebuit să fie comunicate tot electronic, or în speță contestatoarei i s-a comunicat un înscris obișnuit, iar nu un exemplar electronic al procesului-verbal de contravenție.
Pentru aceste considerente, în baza art. 712 C.proc.civ. instanța a admis contestația la executare și a desființat actele de executare efectuate în dosarele de executare nr._/2014 și nr._/2014 ale B. C. V. și M. A. D.. Instanța nu a dispus și întoarcerea executării silite, nefiind învestită cu o asemenea cerere.
În privința cererii de suspendare a executării silite, instanța a constatat-o rămasă fără obiect, avându-se în vedere că executarea silită era deja finalizată până la primul termen de judecată.
Având în vedere soluția dată contestației la executare, în condițiile art. 45 alin.1 lit.f și alin.2 din OUG 80/2013 instanța a dispus restituirea către contestatoare a sumei de 97 de lei achitate de aceasta cu titlu de taxă judiciară de timbru conform chitanțelor nr. 1278/09.03.2015 (52 de lei) și nr. 1279/09.03.2015 (45 de lei) eliberate de DVBL sector 2 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca inadmisibilă contestația formulată împotriva titlurilor executorii reprezentate de procese verbale de contravenție.
Admite contestația la executare formulată de contestatoarea P. A. (CNP_), cu domiciliul legal în București, .. 119, ., având reședința în Chitila, .. 14, jud. Ilfov, în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA S.A. prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri București (CUI_) cu sediul în București, .. 401A, Sector 6.
Anulează actele de executare efectuate în dosarele execuționale nr._/2014 și nr._/2014 ale B. C. V. și M. A. D..
Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Dispune restituirea către contestatoare, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, a sumei de 97 de lei, achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a se depune la prezenta instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.09.2015.
Președinte Grefier
C. M. C. L. C.
Th.red. CCM/4 ex/_
*În privința contestatoarei hotărârea se va comunica în loc. Chitila, .. 14, jud. Ilfov.
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 9623/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
