Evacuare art. 1033 CPC ş.u.. Sentința nr. 4924/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4924/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 05-05-2015 în dosarul nr. 4924/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4924
Ședința publică din data de 05.05.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: O. A. C.
GREFIER: P. S. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „evacuare-art. 1033 și urm. C.proc.civ.” privind pe reclamant M. BUCUREȘTI în contradictoriu cu pârât ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamanta, prin consilier juridic cu delegație depusă în ședință și pârâta, prin apărător ales cu împuternicire avocațială depus în ședință.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Apărătorul ales al pârâtei depune la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, în 2 exemplare, un exemplar fiindu-i înmânat consilierului juridic al reclamantei.
La interpelarea instanței consilierul juridic al reclamantei arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și cererii reconvenționale și nu solicită acordarea unui nou termen de judecată în acest sens.
Apărătorul ales al pârâtei arată că i-a fost încredințat mandatul cu o zi înaintea termenului de judecată.
Instanța invocă excepția inadmisibilității cererii reconvenționale formulate de către pârât având în vedere disp. art. 1043 C.proc.civ. care stabilesc faptul că pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt și de drept ale cererii și nu poate formula cerere reconvențională, de chemare în judecată a altor persoane sau în garanție, pretențiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.
Apărătorul ales al pârâtei arată că înțelege să formuleze concluzii de respingere. Această mențiune ar impune disjungerea cauzei în ceea ce privește cererea reconvențională și nu respingerea ca inadmisibilă. Lasă la aprecierea instanței.
Consilierul juridic al reclamantei arată că fiind o procedură urgentă, o procedură specială, nu poate fi admisă o cerere reconvențională. Solicită respingerea cererii și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.
Instanța, deliberând, admite excepția inadmisibilității cererii reconvenționale în raport de prevederile art. 1043 C.proc.civ. Dispozițiile acestui articol sunt clare și stabilesc inclusiv soluția de respingere ca inadmisibilă și existența posibilității părții de a formula aceste pretenții pe cale separată, aspecte care exclud soluția disjungerii.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat instanța acordă părților cuvântul pentru propunerile de probe.
Consilierul juridic al reclamantei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Apărătorul ales al pârâtei solicită încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză contabilă având în vedere că situația litigioasă dintre părți este una incertă. Între părți se află și un alt litigiu care se află în stadiu de apel. În respectivul litigiu având ca obiect acțiune în pretenții, formulat de către reclamantă, se solicită achitarea contravalorii chiriei datorate. A formulat în acel litigiu cerere reconvențională care vizează penalitățile stabilite de către reclamantă în contract. În contract se indică penalități de 0,5% de și la acea dată forma contractului indica o penalitate de 0,2%. Au fost emise o . facturi și s-au solicitat pârâtei anumite sume. A făcut plăți pe care reclamanta le-a indicat ca fiind penalizări de 0,5%. A solicitat să se clarifice situația și să se rectifice contractul sub acest aspect și să se stabilească cuantumul chiriei reale plătite. Penalizările duc la peste 40.000 euro. În situația în care va fi admisă cererea reconvențională în acel dosar se va ajunge la o reevaluare a sumelor achitate și la o reevaluare a sumelor datorate.
La interpelarea instanței consilierul juridic al reclamantei arată că mai există pe rolul Tribunalului un litigiu în recurs. În primă instanță cheltuielile s-au admis.
Apărătorul ales al pârâtei arată că a depus la dosar o copie de pe portal.
Consilierul juridic al reclamantei arată că expertiza nu este utilă cauzei. Aceasta este o procedură specială de evacuare. Pretențiile din dosarul respectiv au fost admise în totalitate în primă instanță. Pârâta nu mai deține nici un titlu valabil pentru a poseda respectivul spațiu având în vedere notificările de reziliere.
Instanța, constatând că proba cu înscrisurile depuse de părți este pertinentă,concludentă și utilă soluționării cauzei, putând duce la dezlegarea în fond a pricinii, în temeiul art. 258 Cod procedură civilă o încuviințează.
Instanța, având în vedere caracterul special al procedurii evacuării prevăzut de disp. art. 1040-1049 Cod proc. civ., respinge proba cu expertiză contabilă, probă solicitată de către pârâtă, neconcordanțele cu privire la debitele achitate și existența unor restanțe fiind aspecte ce pot fi verificate pe fondul cauzei.
Apărătorul ales al pârâtei solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar mai multe înscrisuri. Mandatul i-a fost acordat cu o zi înaintea termenului de judecată neavând timp să depună înscrisuri doveditoare ale plăților efectuate. Evacuarea se poate obține dacă nu s-a plătit chiria.
Consilierul juridic al reclamantei consideră că din calculul detaliat al debitelor datorate rezultă aceste debite și rezultă faptul că aceste debite nu au fost plătite. Fișa de calcul s-a anulat, contractul s-a anulat pe motiv că nu a achitat debitele.
Apărătorul ales al pârâtei arată că asupra acestei chestiuni există o situație litigioasă, există o acțiune în pretenții care nu s-a soluționat în mod definitiv. Legea spune clar că trebuie să fie o chirie neplătită ca să se poată obține evacuarea. Dosarul există pe rol din anul 2014. Solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a depune la dosar înscrisuri sau suspendarea cauzei până la soluționarea acțiunii în pretenții, pentru ca situația plății sau neplății chiriei să devină una certă.
Consilierul juridic al reclamantei arată că neplata debitelor este destul de certă.
Instanța constată că cererea de chemare în judecată a fost introdusă la data de 09.04.2015, a fost comunicată pârâtei la data de 21.04.2015 situație în care a existat suficient timp pentru a-și angaja apărător și pentru a depune înscrisurile pe care înțelege să își întemeieze apărările, motiv pentru care respinge ca neîntemeiată cererea de amânare a judecării cauzei, cerere formulată de către apărătorul ales al pârâtei.
Nemaifiind excepții de invocat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra fondului.
Consilierul juridic al reclamantei a formulat concluzii în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul evacuării pârâtului din spațiu. Pârâtul deține spațiul în fapt dar nu și în drept, acesta nemaiavând un contract valabil încheiat. Solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul ales al pârâtei a formulat în principal concluzii de respingere a cererii reclamantei ca neîntemeiată, iar în subsidiar, în temeiul art. 413 alin. 1 Cod proc. civ. a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului nr._/300/2014 aflat pe rolul Tribunalului București, în apel. Dezlegarea prezentei cauze depinde în tot de stabilirea existenței sau inexistenței a cuantumului chiriei datorate către reclamantă. A formulat în cadrul acestui dosar cerere reconvențională prin care a învederat faptul că penalitățile prevăzute în contract de 0,5% nu sunt cele care trebuiau să fie cuprinse. La acea dată forma contractului indicată de către Consiliul General al Municipiului București prevedea o penalitate de 0,2%. S-a încheiat un contract care nu respecta forma legală prevăzută la acea dată. Ulterior, reclamanta a solicitat achitarea chiriei și a unor penalizări care depășesc cu mult cuantumul chiriei. A efectuat plăți ce au fost înregistrate de către reclamantă ca fiind penalizări. Dacă va fi admisă calea de atac, se va rectifica contractul și se va ajunge la reducerea penalizărilor de la 0,5% la 0,2%. Dacă se va rectifica contractul se va stabili că reprezintă și alte plăți. Procedura de urgență nu poate să intervină la acest moment. Nu este cert dacă s-a achitat sau nu chiria. După ce se va soluționa acțiunea în pretenții, reclamanta poate oricând să introducă o acțiune în evacuare care produce efecte de urgență. Solicită respingerea cererii.
Consilierul juridic al reclamantei consideră că acesta este un litigiu independent, nu depinde de alte procese sau de alte debite. Debitele există, contractul de închiriere a fost reziliat.
Instanța, în baza art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea formulată la data de 09.04.2015 reclamantul M. București, prin primar General, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul .. evacuarea acestuia din imobilul situat în București, ., sector 2 și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că între părți s-a încheiat la data de 20.12.2010 contractul de închiriere nr. 391 pentru spațiul imobilul situat în București, ., sector 2.
Prin art. 5 din contract părțile au stabilit chiria pentru folosința spațiului la suma de 398,32 euro/lună conform anexei 4 la HVGMB nr. 32/2007 dar nu mai puțin de 1406,28 lei la care se adaugă tva.
De asemenea părțile au convenit prin art. 5.1 ca plata chiriei să fie făcută cel mai târziu la data de 10 a lunii pentru luna în curs iar prin art. 5.4 și 5.5 au convenit ca în cazul nerespectării termenului de plată să fie percepute penalități de întârziere de 0,5% pe zi începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației de plata, pana la achitarea integrala a debitului datorat. Încălcând prevederile legale si contractuale pârâta înregistrează debite restante ce constau în suma de 59.203, 53 euro reprezentând: chirie restantă, în cuantum de 12.759,07 EURO, calculată pentru perioada 01.07.2011 – 31.03.2014, tva restanta, in cuantum de 3.061.92 EURO, calculata pentru perioada 01.07._14, majorări pentru neplata chiriei in cuantum de 41.654, 18 EURO, calculate pentru neachitarea contravalorii folosinței spațiului, pentru perioada 01.07._14, majorări ce curg în continuare până la plata efectivă a debitului principal., -
majorări de întârziere la plata TVA, in cuantum de 1728,36 EURO, calculate pentru perioada 01.07.2011 – 31.03.2014, majorări ce curg în continuare până la plata efectivă a debitului principal.
Având în vedere încălcarea obligațiilor contractuale de către pârât la data de 02.04.2014 contractul de închiriere a încetat prin referatul 1035.1/02.04.2014 în condițiile pactului comisoriu de grad maxim inserat la art. 9 din contract, aspect care a fost notificat pârâtului.
De asemenea, reclamantul arată că a notificat pârâtul prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc R. M. să predea spațiul în termen de 30 de zile, solicitare căreia nu i s-a dat curs.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1033 și urm. Cod proc. civ., Legea 215/2001, Legea 210/2005.
În dovedire au fost depuse înscrisuri în fotocopie.
Pârâtul a depus întâmpinare solicitând în principal respingerea cererii ca neîntemeiată având în vedere caracterul incert al debitului invocat raportat la existența dosarului nr._/300/2014 aflat pe rolul Tribunalului București iar în subsidiar suspendarea cauzei până la soluționarea definitivă a dosarului menționat. În motivarea întâmpinării a arătat că în vederea încheierii contractului de locațiune societatea a preluat restanțele înregistrate de o altă societate comercială Pe parcursul derulării contractului a efectuat mai multe părți către reclamant însă au intervenit neînțelegeri cu privire la cuantumul penalităților de întârziere care în opinia pârâtului ar fi trebuit să fie de 0,2% și nu de 0,5% pe zi vând în vedere că la data încheierii contractului HCGMB 32/20.02.2007 nu mai producea efecte fiind modificată prin HCGMB 268/29.10.2010. În atare condiții debitul invocat de reclamant nu are caracter cert.
Cu privire la procedura de notificare pârâtul a arătat că aceasta nu a fost realizată la sediul societății ci la adresa imobilului închiriat astfel că notificarea nu poate produce efectele prev. de art. 1037 Cod proc. civ.
De asemenea, pârâtul a formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamantului la plata contravalorii îmbunătățirilor aduse imobilului evaluate provizoriu la suma de_ lei și instituirea unui drept de retenție asupra spațiului.
În motivare pârâtul a arătat că la momentul încheierii contractului a prelat restanțele datorate de către un terț reclamantului dar și calitatea de titular al îmbunătățirilor realizate imobilului de acesta constând în zugrăvirea spațiului, construirea unei toalete, instalarea utilităților de apă și lumină, montare gresie și faianță precum și un geam la ușa de intrare. Astfel, aceste lucrări au adus un spor de valoare imobilului iar în conformitate cu dispozițiile art. 1345 Noul cod civil sunt datorate de reclamant.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 204, art. 209, art. 413, art. 1033 și urm. Noul Cod de procedură civilă, art. 1345, art. 2495 Cod civil.
În dovedire s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, expertiză tehnică judiciară specialitatea construcții civile și expertiza contabilă.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 20.12.2010 între reclamant în calitate de locator și pârât în calitate de locatar s-a încheiat contractul de închiriere nr. 391 cu privire la spațiul în suprafață utilă de 48,78 mp situat în București, ., sector 2 București.
Prin art. 5 părțile au convenit ca chiria să fie în sumă de 398,32 euro/lună conform anexei 4 la HCGMB nr. 32/2007 dar nu mai puțin de 1406,28 lei la care se adaugă tva.
De asemenea părțile au convenit prin art. 5.1 ca plata chiriei să fie făcută cel mai târziu la data de 10 a lunii pentru luna în curs iar prin art. 5.4 și 5.5 au convenit ca în cazul nerespectării termenului de plată să fie percepute penalități de întârziere de 0,5% pe zi începând cu ziua imediat următoare scadentei obligației de plata, pana la achitarea integrala a debitului datorat.
Prin art. 9 lit. b din contract părțile au convenit ca în cazul nerespectării obligațiilor contractuale de către locatar intervine încetarea contractului, prin reziliere unilaterală de către locator.
Prin referatul din data de 02.04.2015 reclamantul a stabilit încetarea contractului în conformitate cu dispozițiile art. 9 lit. b din contract
La data de 10.02.2015 pârâtul a fost notificat cu privire la obligația ca în termen de 30 de zile să elibereze și să predea spațiul care a făcut obiectul contractului de închiriere. Notificare a fost transmisă prin intermediul executorului judecătoresc la adresa imobilului în cauză. O notificare identică a fost comunicată pârâtului la sediul său la data de 30.10.2014.
Potrivit dispozițiilor art. 1.038 alin. 1 Cod proc. civ. ,, Atunci când dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a încetării locațiunii prin expirarea termenului, prin acțiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum și din orice altă cauză și locatorul dorește să intre în posesia imobilului, acesta va notifica locatarul, în scris, prin intermediul executorului judecătoresc, punându-i în vedere să elibereze și să-i predea liber imobilul, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării notificării.
Totodată art. 1041 Cod proc. civ. stabilește: ,,Dacă locatarul sau ocupantul notificat în condițiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunțat la dreptul său de a fi notificat și a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanței să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.”
În cazul pârâtului, astfel cum reiese din cuprinsul sentinței civile 1160 din 03.02.2015 pronunțată în dosarul nr._/300/2014, debitul principal datorat este de_,07 euro.
În aceste condiții faptul că se invocă greșita stabilirea penalităților nu este de natură a determina netemeinicia cererii, mai ales în condițiile în care nu s-a făcut în nici un fel dovada plăților invocate și greșit imputate de reclamant asupra penalităților și nu asupra debitului principal.
Mai mult, astfel cum reiese din sentința civilă menționată mai sus, la termenul din data de 03.02.2015 pârâtul prin apărător a solicitat admiterea în parte a cererii reclamantului în privința chiriei solicitate și respingerea cererii în privința TVA-ului și a majorărilor.
Totodată, instanța reține că pentru a se putea dispune evacuarea nu este necesară o constatare pe cale judiciară, în mod definitiv, a neîndeplinirii obligațiilor părții a cărei evacuare se solicită, acest aspect putând fi analizat în mod incidental de către instanța sesizată cu judecarea cererii de evacuare.
În ceea ce privește transmiterea notificării de evacuare la adresa imobilului și nu la sediul societății instanța reține în primul rând că o astfel de notificare a fost transmisă la ambele adrese.
În consecință, având în vedere aceste aspecte, conținutul clauzelor contractuale și manifestarea de voință a reclamantului în sensul rezilierii contractului, instanța reține că a operat încetarea locațiunii ca urmare a neachitării chiriei, fiind îndeplinite astfel cerințele dispozițiilor art. 1038 Cod proc. civ. motiv pentru care va dispune evacuarea pârâtului din imobilul situat în București ., sector 2.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecată instanța reține că în cadrul procedurii speciale de evacuare reglementată de art. 1034 -1045 Cod proc. civ nu sunt stabilite reguli speciale privind acordarea cheltuielilor de judecată fiind astfel incidente dispozițiile generale, respectiv prevederile art. 453 alin. 1 Cod proc. civ. care stabilesc că ,,Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”
În cauză, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de notificare prin intermediul executorului judecătoresc în sumă de 744 lei.
Având în vedere că această notificare a pârâtului era necesară în raport de dispozițiile art. 1038 alin. 1 Cod proc. civ. și soluția asupra capătului principal al cererii instanța va obliga pârâtul la plata sumei de 744 lei cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu executor judecătoresc pentru notificare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de suspendare a judecății ca neîntemeiată.
Admite cererea de evacuare privind pe reclamant M. BUCUREȘTI, cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independentei, nr. 291-293, în contradictoriu cu pârât .., cu sediul în București, ., ., ..
Dispune evacuarea pârâtului din imobil.
Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 744 lei reprezentând onorariu executor judecătoresc.
Executorie.
Cu apel, în termen de 5 zile de la pronunțare, cale de atac care se va depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică azi 05.05.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
O. A. C. P. S. R.
Red. O.A.C./ Tehn. P.S.R.
4 ex./10.08.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 5006/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5022/2015.... → |
|---|
