Fond funciar. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 20/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-10-2015 în dosarul nr. 10696/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S. 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 20.10.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P.
GREFIER: M. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect fond funciar privind pe reclamanții I. M. și I. D. în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI prin PREFECT și P. S. 2.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la ordine, la completul de urgență, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Prin serviciul de registratură, la data de 02.06.2015 reclamanții au depus la dosar, cererea de chemare în judecată și înscrisurile doveditoare în două exemplare pentru comunicare pârâtelor, îndeplinind astfel obligațiile stabilite de către instanță în cadrul procedurii prealabile, filele 11-25; la data de 02.07.2015 pârâta P. Sectorului 2 București a formulat și depus la dosar întâmpinare, filele 31-35; la data de 04.08.2015 reclamanții au înaintat la dosar, răspunsul la întâmpinare, filele 42-44; la data de 05.10.2015 reclamanții au comunicat la dosar, o cerere prin care au solicitat judecarea cauzei în lipsă, filele 53-54.
Având în vedere că a fost cerută judecarea cauzei în lipsă, instanța, din oficiu, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Instituția P. Municipiului București și reține cauza spre soluționare pe această excepție și pe excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată de către pârâta P. Sectorului 2.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei S. 2 București, la data de 13.05.2015, sub dosarul nr._ reclamanții I. M. și I. D. în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI prin PREFECT și P. S. 2 au solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor la emiterea titlului de proprietate pentru terenul aferent construcției pe care o dețin în proprietate din .. 47, București, sector 2, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, în motivarea cererii reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2230/23.06.1999 de Biroul Notarului Public E. P., a cumpărat de la P. E., vânzătoare, imobilul situat în București, .. 47, sector 2, compus din trei camere și dependințe, construită din cărămidă pe o suprafață de 64.00 mp.
Au completat că vânzătoarea de la care am cumpărat imobilul îl avea dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/06.07.1995 de fostul notariat de Stat al sectorului 3, transcris sub nr. 8256/02.07.1996 de Judecătoria sector 2 București de la D. G. și D. E. care, la rândul lor, îl aveau dobândit prin cumpărare de la P. E..
Deși terenurile aferente construcțiilor au fost preluate ca efect al dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, prin toate aceste acte succesive de înstrăinare, se prevede faptul că „terenul aferent locuinței nu face obiectul prezentei vânzări, fiind proprietatea dlui P. C.", această clauză contractuală contravenind dispozițiilor legii în vigoare la acel moment.
Reclamanții au învederat că terenul nu a fost revendicat în vreun fel, prin dispozițiile Legii 112/1995 ori ale Legii 10/2001, sens în care, față de dispozițiile Legii 58/1974 prin care toate terenurile au intrat în proprietatea statului și față de dispozițiilor art. 36 din Legea 18/1991, potrivit cărora dobânditorul construcției poate dobândi proprietatea asupra suprafeței de teren aferentă curții, în speță suprafața de 311 mp din care 64 mp sunt construcții.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 192 și urm. cod de procedură civilă și art. 36 din Legea 18/1991.
La data de 02.07.2015 pârâta P. Sectorului 2 București, a formulat și depus la dosar, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată și pe cale de excepție a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei Sectorului 2 București și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 2 București.
În motivarea excepției lipsei capacității procesuale de folosință a arătat că potrivit art. 21 alin. 1 teza 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu". Totodată, potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale"". Din coroborarea celor două texte exprese mai sus citate și în lipsa unor prevederi legale în sens contrar, putem să conchidem că unitățile administrativ-teritoriale sunt comunele, orașele, municipiile și județele și, pe cale, de consecință, numai acestea sunt persoane juridice de drept public și au capacitatea juridică deplină și patrimoniu propriu.
Totodată potrivit art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 "în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean", sensul strict al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit prin dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001. In altă ordine de idei, conform art. 56 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă "poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile"". Ca atare, pentru a fi parte în procesul civil, părțile trebuie să îndeplinească, printre altele, și condiția existenței capacității procesuale, lipsa acesteia conducând la respingerea acțiunii. P. este însă, prin prisma prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001. o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimari, secretarul comunei, orașului sau municipiului și din aparatul propriu de specialitate al consiliului local, care "duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivităților locale". Nici vechea lege a administrației publice locale nr. 61/1991, nici actuala reglementare nu au calificat primăria ca persoană juridică, deoarece, pe de-o parte, este definită drept o structura funcțională, deci internă a unității administrativ- teritoriale, iar pe de alta parte, nu întrunește elementele constitutive ale unei persoane juridice - respectiv nu are un buget propriu și un patrimoniu propriu.
A invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Sectorului 2 București - prin Primar, având în vedere că reclamanții își întemeiază acțiunea pe dispozițiile Legii nr. 18/1991, legitimarea procesuală revenind Comisiilor de aplicare a legilor fondului funciar.
Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Titlul de proprietate deținut de reclamanți a fost obținut prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat cu nr. 2230/23.06.1999 din care rezultă că „terenul aferent locuinței nu face obiectul prezentei vânzări, fiind proprietatea domnului P. C.".
Astfel că reclamantul avea încă de atunci posibilitatea de a întreprinde demersurile necesare pentru a-1 găsi pe proprietarul terenului, în vederea cumpărării de la acesta, sau, în aceeași măsură avea posibilitatea de a nu încheia un act ce conține, după cum susține acum, o „clauză contractuală contravenind dispozițiilor legii în vigoare la acel moment".
A mai arătat că din adresa nr._/_/23.10.2013, emisă de P. Municipiului București - Direcția Patrimoniu, reiese că în evidențele cadastrale ale orașului București din 1986, la adresa .. 47, sector 2, figurează teren în suprafață de 311 mp., din care construcții în suprafață de 64 mp, categoria de folosință „construcții și curți", ca proprietate particulară, cu posesori de parcelă la data întocmirii evidențelor: P. V. - P. Ctin și P. „.
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 Cod proc.civ., precum și toate celelalte temeiuri invocate în cuprinsul întâmpinării.
La termenul de judecată din data de 20.10.2015 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Instituția P. Municipiului București și excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată de către pârâta P. Sectorului 2.
Analizând materialul probator administrat în cauză prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Instituția P. Municipiului București și excepției lipsei capacității procesuale de folosință invocată de către pârâta P. Sectorului 2, instanța reține următoarele:
Reclamanta a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtelor INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI prin PREFECT și P. S. 2 la emiterea titlului de proprietate pentru terenul aferent construcției pe care o dețin în proprietate din .. 47, București, sector 2,în temeiul art. 36 din Legea 18/1991.
Instanța va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință invocată de către pârâta P. SECTORUL 2 PRIN PRIMAR având în vedere că în conformitate cu prevederile potrivit art. 21 alin. 1 teza 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, "unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu". Totodată, potrivit art. 20 alin. 1 din același act normativ "comunele, orașele, municipiile și județele sunt unități administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autorități ale administrației publice locale"".
Conform art. 21 alin. 2 din Legea nr. 215/2001 "în justiție unitățile administrativ teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean", sensul strict al noțiunii de unitate administrativ teritorială fiind cel stabilit prin dispozițiile imperative ale art. 20 alin. 1 din Legea nr. 215/2001.
În temeiul art. 56 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă "poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile"". Ca atare, pentru a fi parte în procesul civil, părțile trebuie să îndeplinească, printre altele și condiția existenței capacității procesuale, lipsa acesteia conducând la respingerea acțiunii. P. este însă, prin prisma prevederilor art. 77 din Legea nr. 215/2001 o simplă structură funcțională cu activitate permanentă, alcătuită din primar, viceprimari, secretarul comunei, orașului sau municipiului și din aparatul propriu de specialitate al consiliului local, care "duce la îndeplinire hotărârile Consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivităților locale".
P. este definită drept o structura funcțională a unității administrativ - teritoriale, fără să dețină un buget propriu și un patrimoniu propriu, neputând sta în judecată .
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI instanța constată că Legea nr. 165/2013 reglementează la art. 43: Cererile depuse în temeiul art. 36 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 34 din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, care vizează teren cu categoria de curți construcții, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se transmit comisiilor constituite pe lângă autoritățile publice locale pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, în vederea soluționării.
Prin urmare, în raport de obiectul cererii deduse judecății și prevederile legale amintite instanța reține că pârâtul nu are legitimare procesuală pasivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. SECTORULUI 2 BUCUREȘTI cu sediul în București, . - 13, sectorul 2, având cod fiscal_, cont trezorerie R093TREZ24A_X Trezoreria S. 2.
Respinge cererea formulată împotriva acestei pârâte ca fiind formulată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosință.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului INSTITUȚIA P. MUNICIPIULUI BUCUREȘTI cu sediul în București, Piața Presei Libere nr.1, corp B, sector 1.
Respinge cererea formulată de reclamanții I. M. având CNP:_ și I. D. având CNP:_ ambii cu domiciliul în București, .. 47, sector 2 și cu domiciliul ales în București, ., ., ., formulată împotriva acestui pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea cǎii de atac urmând a fi depusǎ la Judecǎtoria S. 2 București.
Pronunțată în ședință publică azi 20.10.2015
PREȘEDINTE GREFIER
M. P. M. C.
Red./tehred./M.P./M.C./8ex./26.10.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 20/2015.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 20/2015. Judecătoria... → |
|---|
