Întoarcere executare. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 25-11-2015 în dosarul nr. 12937/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 25.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect întoarcere executare, formulată de reclamanta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților în contradictoriu cu pârâtele P. Z. și Ș. O..
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pârâta Ș. O. prin avocat S. M., cu împuternicire avocațială la dosar (f. 91 dosar_/299/2015), lipsind reclamanta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,
Instanța invocă din oficiu excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. Z..
Pârâta Ș. O., prin avocat, solicită admiterea excepției având în vedere că pârâta P. Z. a decedat anterior introducerii cererii de chemare în judecată.
Instanța pune în discuție calificare excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii drept apărare de fond.
Pârâta Ș. O., prin avocat, arată că este de acord cu calificarea excepției lipsei de interese drept apărare de fond.
În condițiile art. 84 C.proc.civ., instanța califică excepția lipsei de interes în formularea cererii de chemare în judecată, invocată de către pârâtă, drept apărare de fond, nefiind o veritabilă excepție procesuală.
Nefiind cereri prealabile formulate și nici excepții ridicate, instanța, conform art. 167 alin. 1 C.proc.civ., acordă cuvântul în vederea formulării probatoriului.
Pârâta, prin avocat, solicită încuviințare probei cu înscrisuri.
Instanța, în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. 1 C.proc.civ., încuviințează părților proba cu înscrisuri, ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Pârâta, prin avocat, arată că acțiunea formulată de reclamantă este lipsită de interes la data introducerii acțiunii, conform legislației, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 120/2006, reclamanta datora creanțele, ordonanțele nr 10/2013, 10/2014 și 10/2015 nu sunt aplicabile în speță, fără cheltuieli de judecată.
Nefiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, conform art. 150 C.proc.civ.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București în data de 23.06.2015 sub nr._/299/2015, reclamanta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat, în contradictoriu cu pârâtele P. Z. și Ș. O., cerere de întoarcere a executării silite prin care a solicitat restabilirea situației anterioare executării silite dispuse în dosarul de executare nr. 2997/2012 aflat pe rolul B. D. G., L. G. și M. P., în cadrul căruia s-a înființat poprirea asupra sumei de 131.705,52 lei.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că, în data de 26.11.2013, din conturile sale a fost retrasă suma de 131.705,52 lei, la dispoziția B. D. G., L. G. și M. P., ca urmare a înființări popririi în cadrul dosarului de executare nr. 2997/2012.
În esență, reclamanta a precizat că prin decizia civilă nr._/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._, a fost anulată executarea silită demarată în dosarul de executare nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P., motiv pentru care a solicitat întoarcerea executării silite.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 722 C.proc.civ., iar în probațiune a solicitat înscrisuri.
În data de 15.09.2015, pârâta Ș. O. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței, excepția lipsei de interes, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, învederând, totodată, că pârâta P. Z. a decedat în data de 20.06.2015
Prin sentința civilă nr._/05.10.2015, Judecătoria Sectorului 1 București și-a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 12.10.2015, sub nr._ .
Analizând cauza de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, prin decizia civilă nr._/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților (reclamanta din prezenta) în contradictoriu cu intimatele P. Z. și Ș. O. (pârâte în prezenta) și a fost anulată executarea silită începută în dosarul nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P..
Din contul deținut de contestatoarea A. Națională pentru Restituirea Proprietăților la terțul poprit Trezoreria Sectorului 1 București a fost indisponibilizată suma de 131.705,52 lei, în cadrul dosarului de executare nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P..
În drept, potrivit art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și a celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Totodată, art. 129 alin. 5 teza I C.proc.civ. impune în sarcina judecătorului obligația de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.
În aceste condiții, instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. Z., excepție de fond, absolută și peremptorie, invocată din oficiu, pe care o va admite, cu următoarea motivare:
Printre condițiile ce se cer a fi întrunite pentru exercitarea acțiunii civile se regăsește și aceea privind capacitatea procesuală de folosință, care reprezintă aplicarea pe plan procesual a capacității civile, sens în care capacitatea procesuală de folosință nu reprezintă altceva decât aptitudinea unei persoane de a avea drepturi și obligații pe plan procesual.
Astfel, instanța constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 41 alin. 1 C.proc.civ., orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată.
Instanța reține că, potrivit art. 6 alin. 6 din actualul Codul civil, dispozițiile legii noi (Codul civil actual) sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului civil.
Așadar, în prezenta cauza excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. Z. va fi guvernată de regimul juridic instituit de actualul Cod civil, întrucât această excepție vizează starea și capacitatea persoanelor.
În acest sens, potrivit art. 35 din actualul Cod civil, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.
Or, pârâta P. Z., fiind decedată din data de 20.06.2015, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată (23.06.2015), conform certificatului de deces (f. 93), nu are capacitate procesuală de folosință.
Pe fondul cauzei, este necesar a preciza, cu titlu preliminar, faptul că în speță este incident C.proc.civ. 1865, iar nu actualul C.proc.civ., potrivit art. 3 alin. 1 din Lega nr. 76/2012, având în vedere că executarea silită a început anterior intrării în vigoare a actualului C.proc.civ. (15.02.2013).
Totodată, se impune a menționa că instanța de judecată nu este ținută de temeiul legal indicat de reclamantă, ci de cauza cererii de chemare în judecată, care reprezintă situația de fapt calificată juridic sau, altfel spus, fundamentul pretenției deduse judecății. În acest sens, instanța nu este doar îndrituită, ci chiar obligată, să aplice norma de drept incidentă prin raportare la cauza cererii de chemare în judecată.
Astfel, procedura întoarcerii executării silite este prevăzută de art. 4041 – art. 4043 C.proc.civ. În acest, potrivit art. 4041 alin. 1 C.proc.civ., în toate cazurile în care se desființează titlul executoriu sau însăși executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situației anterioare acesteia, iar potrivit art. 404² alin. 3, dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării în condițiile alin. 1 și 2, adică pe cale incidentală în litigiul ce a avut ca rezultat desființarea titlului executoriu sau a actelor de executare, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii.
Or, câtă vreme din contul contestatoarei, deținut la Trezoreria Sectorului 1 București, a fost indisponibilizată suma de 131.705,52 lei, iar executarea silită începută în dosarul nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P. a fost anulată prin decizia civilă nr._/21.11.2013, pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr._, cererea reclamantei privind întoarcerea executării silite este întemeiată și urmează a fi admisă.
Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept reținute, instanța va dispune întoarcerea executării silite ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P. și va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 131.705,52 lei.
Sintagma ”cel interesat”, folosită în art. 4041 alin. 1 și în art. 4042 alin. 1 C.proc.civ., se referă la faptul că persoana vătămată prin actele de executare anulate are facultatea, iar nu obligația de a solicita întoarcerea executării silite. Sintagma ”cel îndreptățit”, folosită în art. 4041 alin. 2 și în art. 4042 alin. 3 C.proc.civ., se referă la faptul că pot solicita întoarcerea executării silite atât debitorul, cât și terțul vătămat prin executare (art. 401 alin. 2 C.proc.civ.). Astfel, persoanele titulare ale bunurilor care au făcut obiectul actelor de executare nelegale sunt îndreptățite să solicite întoarcerea executării silite chiar dacă subzistă titlul executoriu.
Realizarea unei creanțe pe calea executării silite trebuie efectuată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, iar persoana care a încasat sumele de bani nu poate refuza restituirea cu motivarea că debitorul datorează oricum suma de bani respectivă, căci a considera altfel dispozițiile art. 4041 și urm. din C.proc.civ. și celelalte norme ce reglementează condițiile în care actele de executare silită trebuie îndeplinite ar rămâne inaplicabile în toate situațiile în care ar exista un titlu executoriu nedesființat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei P. Z., invocată din oficiu de către instanță.
Respinge cererea formulată de reclamanta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților, cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 202, sector 1, în contradictoriu cu pârâta P. Z., ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.
Admite cererea formulată de reclamanta A. Națională pentru Restituirea Proprietăților în contradictoriu cu pârâta Ș. O.,cu domiciliul în Pitești, .. 8A, județ Argeș.
Dispune întoarcerea executării silite ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 2997/2012 al B. D. G., L. G. și M. P. și obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 131.705,52 lei.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.11.2015.
Președinte, Grefier,
A. B. A. V. N. E.
Red./Tehnored. ABA/VNE
14.12.2015/4ex.
| ← Întoarcere executare. Sentința nr. 25/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 28/2015. Judecătoria... → |
|---|
