Obligaţie de a face. Sentința nr. 3120/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3120/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3120/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3120
Ședința publică din data de: 20.03.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. M.
Grefier: A.-M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei având ca obiect obligația de a face privind pe reclamanta S.C. M. O. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Instituția P. Municipiului București – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta, reprezentată de doamna consilier juridic V. Omat, care depune delegație la dosar, lipsind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, după care:
Reprezentantul convențional al reclamantei depune la dosar jurisprudență și învederează că la filele 29-32 din dosar se află întâmpinarea formulată de pârâtă într-un dosar de-al Judecătoriei Sectorului 4 București.
Instanța dispune detașarea filelor 29-32 din dosar, reprezentând întâmpinarea formulată de pârâtă în dosarul nr._/4/2014, în vederea înaintării către Judecătoria Sectorului 4 București.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat ori excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru formularea cererii de probatorii.
Reprezentantul convențional al reclamantei solicită instanței, în dovedirea cererii, proba cu înscrisuri. Arată că nu solicită proba cu interogatoriu.
Constatând că proba cu înscrisuri este admisibilă potrivit legii și aptă să ducă la soluționarea procesului, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 255-258 din Codul de procedură civilă, o încuviințează ambelor părți.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, instanța acordă cuvântul pentru formularea concluziilor privind fondul cauzei.
Reprezentantul convențional al reclamantei solicită instanței admiterea acțiunii, învederând că există o hotărâre judecătorească pe care reclamanta nu o poate pune în executare, deși a întreprins toate demersurile posibile în acest sens. Arată că dreptul de proprietate asupra autovehiculului a fost transferat, însă nu s-a constatat acest lucru. Mai arată că reclamanta nu poate da curs unei hotărâri judecătorești decât printr-o altă hotărâre judecătorească. Solicită instanței să ia act de prevederile art. 5 din codul de procedură civilă și de apărările părților. Fără cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 394 din Codul de procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.03.2014 sub nr._, reclamanta S.C. M. O. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Instituția P. Municipiului București – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului sa radieze dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Dacia, tipul R_ Li, având nr. de înmatriculare_ si . UU1R_2, de pe numele numitei Antimoneanu F. si transcrierea dreptului de proprietate pe numele reclamantei ca urmare a contractului de vânzare cumpărare încheiat de către părți la data de 01.05.2009, in conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 5573/27.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este o societate comerciala ce are ca obiect principal de activitate comerțul cu autovehicule rulate. In realitate, achiziționează in concept de marfa zeci de autovehicule pe care ulterior la revinde.
Acest lucru s-a întamplat si cu autovehiculul marca Dacia, tipul R_ Li, cu număr de inmatriculare_, având . UU1R_2, pe care l-a achiziționat de la numita Antimoneanu F. la data de 01.05.2009, iar la data de 04.05.2009 l-a înstrainat pârâtului D. C. in conformitate cu Protocolul de livrare nr. 1/04.05.2009, anexat prezentei cereri. Menționează ca nu a procedat la inmatricularea autovehiculului, întrucat nu l-a pus niciodată in circulație, raportandu-se la dispozițiile art. 11 din O.U.G. nr. 195/2002 si anume: "Proprietarii de vehicule sau deținătorii mandatați ai acestora sunt obligați sa le înmatriculeze sau sa le înregistreze dupa caz, înainte de a le pune in circulație, conform prevederilor legale."
A mai arătat că odată cu înstrainarea autovehiculului, a predat noului proprietar toate documentele aferente autovehiculului in original, astfel cum rezulta din protocolul de livrare nr. 1/04.05.2009, iar acesta avea obligația realizării formalităților legale in ceea ce privește înmatricularea și desi avea obligația legala de a inmatricula autovehiculul în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate, numitul D. C. nu si-a indeplinit aceasta obligație.
Mai mult decât atât, paratul a circulat cu autovehiculul neînmatriculat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabila, fapt ce a condus la sancționarea repetata a fostul proprietar al autovehiculului, numita Antimoneanu F., cu o suma totala de 5.662,14 lei.
În aceasta situație numita Antimoneanu F. a formulat cerere de chemare in judecata a reclamantei, obligand-o, pe de o parte, sa înmatriculeze autovehiculul, iar, pe de alta parte, sa-i achite prejudiciul produs, iar instanța de judecata a admis cererea acesteia si a obligat-o să inmatriculeze autovehiculul sub sancțiunea plații unor daune cominatorii in cuantum de 300 lei/zi de întarziere, cât si să repare prejudiciul produs, cu toate ca acesta s-a datorat in final faptei paratului D. C..
A mai arătat reclamanta că este în imposibilitate practica de a înmatricula autovehiculul conform celor dispuse prin sentința civila nr. 5573/27.06.2012, întrucat nu mai deține niciun fel de documente cu privire la acest autovehicul, fiind predate numitului D. C. la vânzarea autovehiculului.
Înainte de a iniția acest demers judiciar, a solicitat in mai multe rânduri paratului Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor sa ia act de cele dispuse prin sentința civila nr. 5573/27.06.2012 de către Judecătoria Sectorului 4 si să efectueze transcrierea transmiterii dreptului de proprietate pe numele său.
Prin adresa nr._,_/SPC/IP/21.08.2013 si prin adresa nr._/SPC/16.09.2013, paratul i-a răspuns ca "in situația in care veti prezenta la ghișeul instituției noastre documentele mai sus menționate, instituția noastră va da curs cererii dumneavoastră" si "este necesar ca un reprezentant al societății dvs. sa se prezinte la unul din ghișeele instituției noastre cu documentele prevăzute de art. 8 din OMAI nr. 1501/2006, in vederea efectuării transcrierii transmiterii dreptului de proprietate".
În urma refuzului repetat al pârâtului de a face mențiunile cuvenite in sensul transcrierii transmiterii dreptului de proprietate asupra autovehiculului potrivit dispozițiilor sentinței civile invocate, a hotărât formularea prezentei cereri de chemare in judecata.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1528 NCC, O.U.G. nr. 195/2002, Ordinul MAI nr. 1501/2006.
În susținerea cererii, legal timbrată, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a arătat că la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului obiect al litigiului reclamanta avea obligația înregistrării la organele fiscale a dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului precum și transcrierea, în evidențele autorității competente, în temeiul documentelor prevăzute de art.8 alin. 1 din OMAI nr. 1501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor a transmiterii acestui dreptului pe numele său cu consecința emiterii unui nou act administrativ pe numele acesteia, respectiv a unui nou certificat de înmatriculare, iar în situația în care noul proprietar al vehiculului nu-și îndeplinește obligația de a solicita transcrierea transferului dreptului de proprietate în condițiile și cu prezentarea documentelor prevăzute de art.8 din OMAI nr.1501/2006 săvârșește fapta prevăzută ca și contravenție de dispozițiile art.101 alin.1 pct 4 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată cu modificările și completările ulterioare ca și sancționată cu o amendă cuprinsă între 6-8 puncte amenda.
Întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Ordinului M.AI. nr.1501/2006, O.U.G. nr. 195/2002.
Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței obligarea paratului sa radieze dreptul de proprietate asupra autovehiculului marca Dacia, tipul R_ Li, având nr. de înmatriculare_ si . UU1R_2, de pe numele numitei Antimoneanu F. si transcrierea dreptului de proprietate pe numele său ca urmare a contractului de vânzare cumpărare încheiat de către părți la data de 01.05.2009, in conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 5573/27.06.2012 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv sentința civila nr. 5573/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2011, factura fiscală nr. MO/_/04.05.2009 și protocolul de livrare nr. 1/04.05.2009, reclamanta a achiziționat autovehiculul marca Dacia, tipul R_ Li, cu număr de înmatriculare_, având . UU1R_2, de la doamna Antimoneanu F. la data de 01.05.2009, iar la data de 04.05.2009 l-a înstrăinat domnului D. C..
Prin sentința civila nr. 5573/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București a fost admisă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Antimoneanu F. în contradictoriu cu pârâta S.C. M. O. S.R.L. și cu chematul în garanție D. C., fiind obligată pârâta să efectueze operațiunea de transcriere a dreptului de proprietate asupra autovehiculului, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere. Totodată, instanța a constatat că doamna Antimoneanu F. nu mai este proprietarul vehiculului începând cu data de 01.05.2009, data încheierii contractului de vânzare cumpărare pentru un vehicul folosit.
Reclamanta s-a adresat, în repetate rânduri, pârâtei pentru a obține transcrierea dreptului de proprietate, iar aceasta din urmă i-a solicitat să prezinte documentele necesare realizării acestei operațiuni (f. 13, 16, 20), documente în privința cărora reclamanta susține că le-a predat noului cumpărător, respectiv domnul D. C..
În drept, instanța reține că potrivit art. 11 din O.U.G. 195/2002: „(1) Proprietarii de vehicule sau deținătorii mandatați ai acestora sunt obligați să le înmatriculeze sau să le înregistreze, după caz, înainte de a le pune în circulație, conform prevederilor legale. (2) Înmatricularea vehiculelor este continuă, de la admiterea în circulație până la scoaterea definitivă din circulație a unui vehicul din categoria celor supuse acestei condiții, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, și presupune următoarele operațiuni: (…) b) transcrierea în evidențele autorităților competente, potrivit legii, a tuturor transmiterilor ulterioare ale dreptului de proprietate asupra unui vehicul. (…) (4) În cazul transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul, datele noului proprietar se înscriu în evidențele autorităților competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar. Pentru realizarea acestei operațiuni și emiterea unui nou certificat de înmatriculare, noul proprietar este obligat să solicite autorității competente transcrierea transmiterii dreptului de proprietate, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra vehiculului”.
Totodată, pentru realizarea operațiunii în discuție, potrivit art. 8 din O.M.A.I. nr. 1501/2006, noul proprietar trebuie să prezinte anumite documente, în privința cărora reclamanta susține că i le-a predat noului cumpărător. Astfel, potrivit textului de lege enunțat: „Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere; b) fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia; c) cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie; d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie; e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie. În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie; f) dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia; g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia; h) dovada plății taxei de înmatriculare; i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate; j) plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar; k) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare; l) dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar; m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare; n) procura specială, după caz”.
Prin urmare, având în vedere aceste prevederi legale, instanța constată că nu poate dispune obligarea pârâtei la realizarea operațiunii de transcriere a dreptului de proprietate în lipsa documentelor prevăzute de lege, o asemenea obligație încălcând în mod evident prevederile art. 8 alin. 1 din O.M.A.I. nr. 1501/2006. Este adevărat că prin sentința civila nr. 5573/27.06.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București a fost pusă în sarcina reclamantei S.C. M. O. S.R.L. obligația de a efectua operațiunea de transcriere a dreptului de proprietate asupra autovehiculului, sub sancțiunea plății de daune cominatorii în cuantum de 300 lei/zi de întârziere, însă această obligație nu poate, în lipsa unor prevederi legale, să fie transferată asupra pârâtei. Lipsa de diligență a reclamantei cu privire la procurarea documentelor enumerate de lege nu poate fi imputată pârâtei, o eventuală impunere în sarcina acesteia a transcrierii dreptului de proprietate, în lipsa documentelor în cauză, neconstituind o aplicare a legii, ci o încălcare a acesteia.
Susținerile reclamantei cu privire la imposibilitatea punerii în executare a sentinței anterior menționate nu pot fi avute în vedere. Dincolo de împrejurarea că acest fapt nu ar putea determina o autorizare a reclamantei să procedeze la transcrierea dreptului de proprietate în alte condiții decât cele legale, se constată că nimic nu o împiedică pe reclamantă să obțină documentele în cauză, inclusiv prin inițierea unui litigiu având ca obiect predarea acestora.
Având în vedere aceste considerente, instanța constatând că acțiunea este neîntemeiată, urmează să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta S.C. M. O. S.R.L., având C.U.I. RO23686529, cu sediul în București, .. 52-62, sector 4, în contradictoriu cu pârâta Instituția P. Municipiului București – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, cu sediul în București, ., sector 2, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, cererea urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. M. A.-M. I.
RED. M.A./09.06.2015/4ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1169/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3122/2015.... → |
|---|
