Obligaţie de a face. Sentința nr. 4532/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4532/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-04-2015 în dosarul nr. 4532/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4532
Ședința publică de la: 23.04.2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: I. A. P.
GREFIER: D. O.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect obligație de a face, privind pe reclamanții D. D. A., P. M., N. A. – L. și M. L. - M. și pe pârâții M. București prin Primar General și G. Ș..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 09.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța având în vedere solicitarea părților, a amânat pronunțarea la data de 16.04.2015 și la data de 23.04.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 12.08.2014, reclamanții D. D. A., P. M., N. A. – L. și M. L. - M. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. București prin Primar General și G. Ș., desființarea corpurilor de construcție, cu destinație de locuință, identificate sub nr._-C2 și nr._-C3 și cu destinație de magazie (construcții anexa) identificată sub nr._-C4, iar în situația în care pârâții vor refuza să execute obligația de desființare a celor 3 corpuri de construcții să fie autorizați să procedeze la desființarea acestora, pe cheltuiala pârâților.
În motivare, a arătat, în esență, că sunt proprietarii imobilului situat în București, sector 2, ., având nr. cadastral_ și carte funciară nr._ UAT București –sector 2 și că cele 3 corpuri de construcție au fost edificate în mod nelegal pe terenul proprietatea lor, fără însă a se cunoaște identitatea constructorului.
De asemenea, a precizat că având în vedere că imobilul preluat abuziv de stat din proprietatea autorilor acestora, s-a aflat în administrarea Municipiului București prin . corpurile de construcție au fost închiriate unor persoane fizice există prezumția că cele 3 corpuri noi de construcție au fot edificate de pârâți, fără autorizație de construire, astfel că acestea sunt construcții edificate cu rea credință.
În drept, a invocat disp. art.494 alin.2 V.c.civ., art.584 alin.2 lit.b N.C.civ.
În dovedire a depus un set de înscrisuri (9-38).
Pârâții, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare.
În temeiul disp. art.248 alin.1 C.proc.civ. instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. Ș., excepție pe care instanța o va admite având în vedere că potrivit contractului de prestări servicii nr._/2005, acesta are calitatea de chiriaș al Primăriei Municipiului București și nu de proprietar al construcțiilor a căror demolare se solicită.
Față de cele menționate instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. Ș., cu consecința respingerii cererii formulate în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Imobilul situat în București, sector 2, ., având nr. cadastral_ și carte funciară nr._ UAT București –sector 2, compus din teren în suprafață de 325 mp și un corp de construcții C1, cu destinația de locuință, a fost restituit în natură reclamanților, în temeiul Legii nr.10/2001, de către pârâtul M. București prin Primar General prin Dispoziția nr._/14.01.2014, emisă ca urmare a sentinței civile nr.603/25.03.2011 pronunțată de Tribunalul București, irevocabilă prin respingerea recursurilor, conform deciziei civile nr.508/22.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IIIa Civilă și prin Protocolul de predare-primire nr.2150/17.04.2014 încheiat cu AFI București (f.9-13, 18-23).
Pe terenul în suprafață de 325 m.p. mai există 2 corpuri de construcții identificate, în raportul de expertiză ce a fost întocmit în dosarul nr._ al Tribunalului București, cu nr. C2 și C3, construcții ce nu au fost restituite în natură reclamanților în temeiul Legii nr.10/2001.
În prezent una dintre aceste construcții este ocupată de către pârâtul G. Ș., în calitate de chiriaș al pârâtului Municipiului București (f.92), iar cealaltă construcție este liberă.
Totodată, pe teren se mai află și corpul C4 cu destinație de magazie (construcții anexa), astfel cum este identificat în CF sub nr._-C4 (f.26).
Prin prezenta acțiune reclamanții solicită demolarea acestor construcții în temeiul disp. art.494 alin.2 din V.C.civ., respectiv art.584 alin.2 lit.b din N.C.civ..
Potrivit art.494 din V.C.civ. Daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamintului are dreptul de a le tine pentru dinsul, sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice. Daca proprietarul pamintului cere ridicarea plantatiilor si a constructiilor, ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar, dupa imprejurari, fi condamnat la daune-interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului. Daca proprietarul voieste a pastra pentru dinsul acele plantatii si cladiri, el este dator a plati valoarea materialelor si pretul muncii, fara ca sa se ia in consideratie sporirea valorii fondului, ocazionata prin facerea unor asemenea plantatii si constructii. Cu toate acestea, daca plantatiile, cladirile si operele au fost facute de catre o a treia persoana de buna-credinta, proprietarul pamintului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor plantatii, cladiri, si lucrari, dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii, sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului.
Astfel, art. 494 din V.C.civ. distinge între situația în care autorul lucrării a fost de bună-credință și aceea în care el a fost de rea-credință. În prima ipoteză a constructorului de bună-credință proprietarul imobilului va dobândi și proprietatea lucrării efectuate. El nu va putea cere ridicarea lucrării, dar va avea opțiune în ceea ce privește modul de calcul al despăgubirii cuvenite autorului și anume să-i plătească acestuia valoarea materialelor și a manoperei sau sporul de valoarea adus imobilului.
Dacă lucrările au fost efectuate cu rea-credință, proprietarul imobilului poate opta între a deveni proprietar al lucrării și a cere autorului desființarea acesteia.
La soluționarea acestei cauze instanța va avea în vedere însă, că reclamanților li s-a restituit imobilul în condițiile Legii nr.10/2001, lege specială derogatorie de la dreptul comun, și așa cum a reținut Curtea de Apel în Decizia Civilă nr.508/22.03.2012, în condițiile în care prevederile Legii 10/2001 conțin reglementări de detaliu cu privire la maniera în care se realizează restituirea în natură a imobilelor, constituite din teren și construcții, pe care s-au edificat construcții ulterior preluării abuzive, nu se poate reține incidența dispozițiilor dreptului comun (art.492-494 C.civ.) și ca atare, nu se poate dispune demolarea unor construcții edificate după preluarea bunului de către stat.
Mai mult, chiar dacă s-ar reține aplicabilitatea în cauză a disp. art.494 C.civ., instanța nu poate considera acțiunea întemeiată, având în vedere că lucrările a căror demolare o solicită reclamanții au fost edificate de către pârât în perioada în care acesta se considera proprietarul imobilului (imobilul a fost preluat de stat in temeiul Decretului nr.224/1951). Astfel, această convingere, chiar și eronată, că acel teren este proprietatea sa, determină instanța să rețină că acesta a fost un constructor de bună-credință, situație în care devin aplicabile disp. art.494 alin.3 din V.C.civ., construcțiile neputând fi demolate.
Apărarea reclamanților referitoare la faptul că pârâtul este de rea-credință întrucât a edificat construcțiile fără autorizație de construire, nu poate fi reținută de instanța având în vedere că acest aspect nu are nicio relevanță asupra bunei credințe a celui care a edificat construcțiile, astfel cum este prev. la art.494 C.civ. Buna credința a constructorului se apreciază în concret, respectiv daca la momentul edificării construcției constructorul a cunoscut sau nu faptul ca ridica o construcție pe terenul altuia și nu dacă avea sau nu autorizație de construire, lipsa autorizației putând avea consecințe pe plan contravențional sau administrativ.
Față de cele reținute instanța va respinge cererea în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar General ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului G. Ș. cu domiciliul în sector 2, București, ..
Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâtul G. Ș. ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge cererea având ca obiect obligație de a face, privind pe reclamanții D. D. A., P. M., N. A. – L. și M. L. - M. toți cu domiciliul ales în București, ., corp B, parter, sector 5 și pe pârâtul M. București prin Primar General cu sediul în sector 6, București, Splaiul Independenței nr. 291-293 ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2015.
PreședinteGrefier
I. A. P. D. O.
Red. și dact. Jud. I.A.P., Gref. D.O./8 ex/06.08.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 4533/2015. Judecătoria SECTORUL 2... | Anulare act. Sentința nr. 4534/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
