Partaj judiciar. Sentința nr. 9489/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9489/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 25-09-2015 în dosarul nr. 9489/2015
Dosar nr. _
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9489
Ședința publică din data de: 25.09.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. M.
Grefier: A.-M. I.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect partaj judiciar – servitute de trecereprivind pe reclamanții A. C. C. și A. G. M. în contradictoriu cu pârâții C. D., T. V. și M. București prin Primar General.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 11.09.2015, consemnate fiind în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă, a amânat pronunțarea până la prezenta dată, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 2 la data de 13.11.2013, sub nr._, reclamanții A. C. C. și A. G. M. au chemat în judecată pe pârâții C. D., T. V. și M. București prin Primar General, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea ieșirea din indiviziune cu privire la terenul în suprafață totală de 316 m.p. situat în București, .. 93A, sector 2 și stabilirea unei servituți de trecere pentru loturile înfundate.
În motivare, reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 866/28.09.2012 au dobândit imobilul compus din apartament 1 și 2 în suprafață totală de 164,05 m.p. și cota indiviză de teren de 157 m.p din suprafața totală de 315,71 m.p. Au precizat că pe terenul în suprafață de 316 m.p. sunt edificate trei construcții care aparțin unor proprietari diferiți, resoectiv reclamanților, pârâtei C. D. și pârâtei T. V.. Pârâta C. D. deține în proprietate imobilul compus din construcție și cota indiviză de 79 m.p., iar T. V. deține în proprietate imobilul compus din construcție și teren în proprietate de 47 m.p., iar suprafața de 32,71 m.p. de teren îi sunt dați în folosință de Primăria Municipiului București. Au mai arătat că părțile au calitatea de coproprietari ai terenului care, în totalitatea sa, este înscris pe numele Satului Român în cartea funciară nr._, iar între autorii reclamantei și pârâta C. D. a existat un acord cu privire la ieșirea din indiviziune, care nu s-a materializat datorită faptului că Statul Romând nu a dat curs solicitărilor coproprietarilor.
Reclamanții au învederat că, datorită acestei stări de indiviziune, există un singur branșament pentru furnizarea apei, Apa N. refuzând încheierea unor contracte distincte.
Cu privire la capătul doi de cerere, reclamanții au arătat că se impune stabilirea unei servituți de trecere către loturile înfundate, reclamanții depunând la dosar o propunere de lotizare care respectă incluisv servitutea de trecere solicitată.
În drept au invocat art. 669 C.civ., art. 979 și urm. C.pr.civ.
În dovedire a solicitat probele cu înscrisuri și expertiza tehnică.
La data de 12.08.2014, pârâta T. V. a depus la dosar un „memoriu” prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare, pârâta a învederat că ieșirea din indiviziune în varianta propusă de reclamanți și asigurarea accesului către proprietatea deținută de pârâtă conform solicitării reclamanților împiedică accesul ambulanței la proprietatea pârâtei, aceasta suferind de diferite afecțiuni care impun solicitarea repetată aserviciilor medicale. A mai arătat că suprafața mică a curții împiedică o partajare a acesteia.
Reclamanții au formulat răspuns la întâmpinare prin care au învederat că pârâta T. V. nu are calitatea de coproprietar al curții, deținând numai suprafața de 32, 71 m.p. în folosință, astfel încât punctul acesteia de vedere nu poate fi avut în vedere în lipsa unei poziții exprimate de M. București. Au mai arătat că . nu încalcă dreptul pârâtei la servicii medicale, de care aceasta, de altfel, nu pare să aibă nevoie, fiind într-o formă fizică bună. Au mai arătat reclamanții că susținerile pârâtei referitoare la imposibilitatea partajării utilităților nu corespund realității.
La termenul de judecată din 06.02.2015 pârâta C. D., prezentă în fața instanței, a învederat că este de acord cu acțiunea formulată.
Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat și administrat pentru reclamanți proba cu înscrisuri și expertiză tehnică, depunându-se la dosar raportul de expertiză specialitatea topografie întocmit de domnul expert M. G. L..
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Terenul în suprafață totală de 315 m.p. situat în București, .. 93A, sector 2 se află în indiviziune, coindivizari fiind reclamanții A. C. C. și A. G. M., pârâta C. D. și M. București care, prin contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. N 7399/14.08.2006 încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, a înstrăinat o suprafață determinată de 47 m.p., teren situat sub construcție, către pârâta T. V.. Totodată, se reține că pe acest teren sunt edificate construcții ce sunt în proprietatea exclusivă a reclamanților și a pârâtelor C. D. și T. V..
Astfel, în temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 866/28.09.2012 la BNP S. D. C. (f. 10-16), reclamanții au dobândit imobilul compus din apartament 1 și 2 în suprafață totală de 164,05 m.p. și cota indiviză de teren de 157 m.p din suprafața totală de 315,71 m.p.
Pârâta C. D. deține, la rândul său, imobilul compus din construcție și cota indiviză de 79 m.p., în baza certificatului de moștenitor nr. 14/01.03.2006 (f. 19), a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 521/19.01.1973 la notariatul de Stat Sector 3 (f. 20-22), precum și a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 879/10.04.1997 de BNP B. A. C..
M. București a devenit proprietar al unei construcții și al cotei indivize de 78,75 m.p. din totalul de 315 m.p. în temeiul deciziei nr. 1400/03.10.1975 (f. 204). Prin contractul de vânzare cumpărare cu plata în rate nr. N 7399/14.08.2006, încheiat în temeiul Legii nr. 112/1995, a înstrăinat, împreună cu o construcție, o suprafață determinată de 47 m.p., teren situat sub construcție, către pârâta T. V. (f.23).
Prin cererea ce formează obiectul cauzei de față reclamanții solicită ieșirea din indiviziune asupra terenului în suprafață de 315 m.p. situat București, .. 93A, sector 2, precum și stabilirea unei servituți de trecere pentru loturile înfundate, respectiv cele aparținând pârâtelor C. D. și T. V..
Potrivit raportului de expertiză întocmit de domnul expert M. G. L. suprafața de teren liber de construcții este de 116 m.p. Expertul a propus mai multe variante de lotizare, arătând, totodată, că în niciuna dintre aceste variante nu sunt respectate prevederile din Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului București, respectiv art. 8 potrivit căruia . dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4,0 metri lățime dintr-o circulație publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obținut prin una din proprietățile învecinate. De asemenea, o parcelă din zona în care este situat imobilul, pentru a fi construibilă trebuie să aibă o suprafață de 250 m.p., în timp ce parcelele rezultate în orice variantă propusă sunt neconstruibile.
Totodată, se constată că în oricare dintre variantele propuse, calea de acces către loturile înfundate aparținând pârâtelor C. D. și T. V. este de 1 metru lungime.
Expertul a apreciat că posibilitatea partajării imobilului în natură este una juridică și nu una tehnică, instanța urmând a se pronunța asupra acestui aspect.
Potrivit art. 676 C.civ.: „Partajul bunurilor comune se face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face în unul dintre următoarele moduri: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia ori mai multor coproprietari, la cererea acestora; b) vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație publică, în condițiile legii, și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei”.
Partajul este operațiunea juridică prin care se pune capăt stării de coproprietate, în sensul că bunul stabilit în comun pe cote părți este împărțit materialmente între copărtași, fiecare dintre aceștia devenind proprietar exclusiv asupra unei părți determinate sau asupra bunului ce formează obiectul coproprietății.
Prin urmare, pe calea acestui partaj judiciar, instanța este ținută, de regulă, a hotărî modalitățile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari, fie de a forma loturi și de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului și de a împărți echivalentul bănesc între copărtași.
Principala modalitate de realizare a partajului este partajul în natură prin formarea de loturi și atribuirea acestora coproprietarilor. Această modalitate se impune pentru a da eficacitate dreptului de coproprietate al persoanei asupra unui bun imobil, drept care îi permite să se bucure de folosirea efectivă a bunului.
In cauza de față, dată fiind și situația concretă a coindivizarilor, care dețin în proprietate exclusivă construcțiile edificate pe terenul de 315 m.p. aflat în indiviziune, s-a solicitat exclusiv partajarea în natură a bunului.
Instanța constată însă că în cauza de față nu este posibilă o partajare în natură a imobilului teren în suprafață de 315 m.p, aspect ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în cauză.
Astfel, se constată că, și fără a avea în vedere faptul că parcelele rezultate nu sunt construibile, asigurarea unei căi de acces de 1 m nu corespunde prevederilor menționate din Regulamentul Local de Urbanism al Municipiului București. Aceste prevederi se impun a fi respectate în orice situație, asigurarea unei căi de acces îndestulătoare fiind necesară pentru asigurarea intervenției autorităților în caz de urgență, indiferent de situația concretă existentă în cauză.
Pe de altă parte, se constată că, și fără a se avea în vedere prevederile Regulamentului, suprafața liberă fiind de numai 116 m.p., nu este posibilă partajarea acesteia, fără a se ajunge la divizare excesivă ce împiedică utilizarea normală a curții, curte care inițial aparținea unui singur imobil aflat în proprietatea exclusivă a unei singure persoane, respectiv domnul A. I. (f. 176-179).
Instanța apreciază că posibilitatea sau imposibilitatea „partajării utilităților” nu poate constitui un argument pentru a partajarea terenului, aceasta din urmă neputându-se realiza în natură în cauza de față.
În consecință, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea, atât capătul având ca obiect ieșirea din indiviziune, cât și capătul de cerere accesoriu referitor la servitutea de trecere.
Față de soluția ce urmează a se pronunța, în temeiul art. 453 C.pr.civ., va respinge și cererea reclamanților de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții A. C. C., având C.N.P._, și A. G. M., având C.N.P._, ambii cu domiciliul procesual ales la SCA Testa, P. & Asociații din București, .. 42, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâții C. D., domiciliată în București, . nr. 12, ., ., sector 6, T. V., domiciliată în București, .. 93A, parter, sector 2, și M. București prin Primar General, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 291-293, sector 6, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reclamanților privind plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25.09.2015.
PREȘEDINTE: GREFIER:
A. M. A.-M. I.
RED. M.A./02.11.2015/6ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9508/2015.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 25-09-2015,... → |
|---|
