Plângere contravenţională. Sentința nr. 1884/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Sentința nr. 1884/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 1884/2015

DOSAR NR._ /300/2014

ROMÂNIA

JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR.1884

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA: 17.02.2015

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: P. M.

GREFIER: M. F. G.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „ ”, privind pe petent - M. V. în contradictoriu cu intimat - DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA RUTIERĂ .

La apelul nominal, făcut în ședință publică pe lista cauzelor la ordine, nu au răspuns părțile.

În temeiul art.104 alin.(13) din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor, instanța dispune lăsarea dosarului la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare, au lipsit părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.

În temeiul art. 131 Cod proc. civ instanța procedează la verificarea competenței și constată că este competentă general material și teritorial în conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. 2/2001.

Instanța deliberează asupra probelor solicitate de părți și încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile atașate la dosar și ia act de poziția procesuală a petentului în sensul că renunță la proba testimonială cu martorul S. I., apreciind în raport de dispozițiile art. 258 C.Pr.Civ., ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față instanță constată următoarele.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 18.09.2014 sub nr._ petentul M. V. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI BRIGADA RUTIERĂ a formulat plângere contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor . nr._, din data de 28.08.2014, solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 28.08.2014 a fost amendat cu suma de 4.000 lei, pentru fapta prevăzuta de art. 4 pct. 73 din HG 69/2012 si sancționată de art. 7 alin. 2 din HG 69/2012, întrucat in data de 28.08.2014, in „locul: . Obor", a efectuat transport de persoane contra cost prin servicii regulate cu autobuzul_, pe traseul BUCUREȘTI - SLOBOZIA conform licenței de traseu nr. LT nr._ si nu a respectat obligația de a nu opri pentru urcarea sau coborârea persoanelor transportate in alte locuri decât cele prevăzute in graficul de circulație, respectiv a oprit pentru îmbarcare calatori pe . fata GĂRII OBOR".

In ceea ce privește nelegalitatea procesului verbal a arătat faptul că nu a indicat locului săvârșirii faptei, fiind insuficient descris, ceea ce echivalează cu lipsa descrierii.

Astfel, agentul constatator retine in procesul verbal in ceea ce privește locul săvârșirii contravenției: „. Obor" fara a indica in mod concret adresa, in sensul de a indica numărul strazii sau sectorul in care s-a produs presupusa contravenție, fapt in raport de care instanța urmează sa-si determine competenta teritoriala.

In ceea ce privește descrierea faptei, a apreciat ca s-a realizat in mod generic, agentul constatator neretinand in procesul verbal aspecte care ar putea conduce instanța la evaluarea corecta a situației de fapt si la aplicarea unei sancțiuni legale.

A mai arătat că agentul constatator nu a reținut ca este angajat al ." SRL si nici ca autovehiculul aparține societății.

A mai arătat că în condițiile economice actuale, sancțiunea amenzii contravenționale de 4.000 lei este împovărătoare pentru.

In ceea ce privește netemeinicia procesului verbal contestat a susținut faptul că situația de fapt reținută de agentul constatator nu corespunde realității, societatea la care este angajat desfășurând activități de transport in baza licențelor de traseu emise de Autoritatea Rutiera R., ca urmare a câștigării de către aceasta a procedurii de atribuire a programului de transport interjudetean de persoane valabil pentru perioada 2013-2019, pentru traseul București - Slobozia, cod traseu 175C15.

La data consemnata in cuprinsul procesului verbal, societatea isi desfășura cursa aferenta traseului București-Slobozia cod traseu 175C15 conform graficului de circulație și autorizației nr 383 emisa de Primăria Municipiului București la data de 22.01.2014, fara a savarși vreo fapta contravenționala.

A mai a învederat că din cuprinsul autorizației eliberata de Primăria Municipiului București, rezultă societatea avea dreptul de a imbarca calatori din fata Gării Obor.

In subsidiar a solicitat inlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, dat fiind cuantumul ridicat al sancțiunii amenzii pentru contravenția reținuta.

In drept: OG nr. 2/2001 și art. 6 CEDO, HG. 69/2012.

În dovedirea a solicitat încuviințarea înscrisuri, martori.

Intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că la data de 28.08.2014, pe . Obor, petentul a efectuat transport persoane contra-cost prin servicii regulate cu autobuzul_, pe traseul București-Slobozia, conform licenței de traseu LT nr._ și nu a respectat obligația de a nu opri pentru urcarea sau coborârea persoanelor transportate în alte locuri decât cele prevăzute în graficul de circulație, respectiv, a oprit pentru îmbarcarea călătorilor pe . fața Gării Obor.

In cauză au fost efectuate fotografii la fața locului.

Conform prevederilor art. 4 pct. 73 din Hotărârea nr. 69/2012, constituie contravenție ,,(...)nerespectarea de către conducătorii auto angajați ai operatorului de transport rutier/întreprinderii de transport rutier în cont propriu a obligației de a opri în toate stațiile prevăzute în graficul de circulație aferent licenței de traseu, respectiv de a nu opri, pentru urcarea sau coborârea persoanelor transportate, în alte locuri decât cele „revăzute în graficul de circulație."

Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul constatator conform art. 109 alin. (1) din OUG. nr.195/2002 rep. și nu au fost întocmite alte înscrisuri.

Constatarea personală a agentului de politie semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de fapta sau persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.

Procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea exigentelor de formă și fond prevăzute de O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată, și face dovada deplina a situației de fapt și de drept, până la proba contrară. Motivul pentru care procesul verbal prin care se constata și se sancționează contravențiile se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în acesta situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fară alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este supus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.

Referitor la individualizarea sancțiunii contravenționale, a aratat ca a fost aplicată astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, agentul constatator ținând astfel cont de toate aspectele.

Totodată, potrivit art. 270 din Noul Cod de Procedură Civilă, «înscrisul autentic face deplina dovada, fața de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii.

În drept au fost invocate disp. art.4 pct. 73, art 7 alin. (4) și alin. (2) lit b din Hotărârea nr. 69/2012, precum și art. 16-17 din O.G. nr 2/2001

In dovedire a solicitat încuviințarea probei cu probei cu înscrisuri, istoric sancțiuni, planșe foto înregistrate pe suport magnetic precum si orice altă probă a cărei necesitate ar reieși din dezbateri.

Instanța a încuviințat părților proba cu înscrisuri, probă administrată în cauză, petentul renunțând la proba testimonială.

Analizând probatoriul administrat instanța reține următoarele:

La data de 28.08.2014, pe . Obor, petentul a efectuat transport persoane contra-cost prin servicii regulate cu autobuzul_, pe traseul București-Slobozia, conform licenței de traseu LT nr._ și nu a respectat obligația de a nu opri pentru urcarea sau coborârea persoanelor transportate în alte locuri decât cele prevăzute în graficul de circulație, respectiv, a oprit pentru îmbarcarea călătorilor pe . fața Gării Obor.

Prin procesul verbal de contravenție . nr._, din data de 28.08.2014 petentul a fost amendat cu suma de 4.000 lei, pentru fapta prevăzuta de art. 4 pct. 73 din HG 69/2012 si sancționată de art. 7 alin. 2 din HG 69/2012, întrucat in data de 28.08.2014, in „locul: . Obor", a efectuat transport de persoane contra cost prin servicii regulate cu autobuzul_, pe traseul BUCUREȘTI - SLOBOZIA conform licenței de traseu nr. LT nr._ si nu a respectat obligația de a nu opri pentru urcarea sau coborârea persoanelor transportate in alte locuri decât cele prevăzute in graficul de circulație, respectiv a oprit pentru îmbarcare calatori pe . fata GĂRII OBOR".

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Instanța apreciază ca neîntemeiate motivele de nulitate invocate de către petentă în raport de următoarele motive:

Motivele de nulitate se referă la insuficienta descriere a faptei contravenționale, la faptul că nu a fost indicat numărul străzii sau sectorul în raza căruia a fost săvârșită contravenția și la lipsa menționării locului său de muncă.

Astfel, potrivit disp.art 16 din OG2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului;descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

Din cuprinsul procesului verbal de contravenție atacat rezultă data, ora și locului în care a fost săvârșită fapta, fiind arătate toate împrejurările ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

De asemenea este de notorietate faptul că locul săvârșii faptei indicat în cuprinsul procesului verbal de contravenție „ în fața Gării Obor „ este situat în sectorul 2.

În al doilea rând, petentul nu a făcut dovada că a suferit o vătămare prin faptul că nu a fost indicat locul său de muncă.

Petentul are dreptul la un proces echitabil ( art.31-36 din OGnr.2/2001 ) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde adevărului ,iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate faptele antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Pe de altă parte, instanța reține că au fost respectate disp. Art. 19 din OG 2/2001 fiind indicate motivele care au dus la încheierea procesului verbal în lipsa unui martor.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, susținând că nu a săvârșit contravenția imputată, dar probatoriul administrat nu susține varianta sa.

Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, agentul constatator putând reține și sancționa atât contravențiile surprinse de el,cât și alte contravenții, dacă săvârșirea acestora rezultă din mijloace de probă.

Petentul beneficiază în prezenta cauză de prezumția de nevinovăție și instanța de judecată a încuviințat toate probele solicitate de acesta, în vederea dezbaterii lor contradictorii. Instanța mai reține însă, în conformitate cu jurisprudența CEDO, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei. D. fiind că analiza se plasează într-un domeniu în care numărul faptelor sancționate este extrem de mare, instanța constată că aplicarea cu cea mai mare rigoare a principiului că sarcina probei incumbă în totalitate acuzării ar duce la lăsarea nepedepsită a multor contravenții și ar pune în sarcina autorităților ce aplică astfel de sancțiuni o povară excesivă și nejustificată.

În cauza de față, la baza încheierii procesului verbal de contravenție atacat au stat constatările personale ale agentului de poliție fiind efectuate planșele foto de la filele 14-19.

Petentul a invocat faptul că a respectat licența de transport susținând că avea dreptul să preia călători din fața Gării Obor.

Din analiza adresei nr.383/22.01.2014 emisă de Primăria Municipiului București depusă la filele 11,12 pentru traseul București-Slobozia petentul trebuia să utilizeze pentru îmbarcare-debarcare stația nr.2 din zona intersecției .. F. .

Din planșa foto depusă la fila 14, care a stat la baza încheierii procesului verbal de contravenție atacat rezultă că din stația 1, locul săvârșirii faptei, traseul era București Călărași nu București-Slobozia.

Prin urmare, petentul se face vinovat de contravenția imputată, având dreptul de a îmbarca călători din fața Gării Obor dar nu din stația 1, care se referă la traseul București Călărași.

Referitor la sancțiunea aplicată instanța reține în raport de criteriile impuse de disp. art. 21 alin.3 din OG 2/2001 și de pericolul social ridicat al faptei, că este corect individualizată.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic,astfel încât urmează să respingă plângerea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea ca neîntemeiată privind pe petentul M. V. cu domiciliat ales la Cabinet de Avocat G. A. din sector 3, București, L. R., nr. 31A, ., . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA RUTIERĂ cu sediul în sector 3, București, .. 9-15

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea caii de atac urmând a fi depusa la Judecatoria Sector 2 București.

Pronunțata în ședința publica azi, 17.02.2015

PREȘEDINTE, GREFIER,

P. M. M. F. G.

Red. Jud P.M 5 ex/ 08.04.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 1884/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI