Plângere contravenţională. Sentința nr. 2176/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2176/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 2176/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
București, Sector 3, Bvd. Unirii nr. 37
Tel. / Fax.: 021/408.36.52 / e-mail:_
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
Sentința civilă nr.2176
Ședința publică din data de 24.02.2015
Instanța constituită din:
Președinte: A. H.
Grefier: C. R.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională privind pe petentul C. C. S. în contradictoriu cu intimata DGPMB- Brigada de Poliție Rutieră, intervenienții N. A. și N. M. și asiguratorii . ..
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns petentul și intimata prin consilier juridic B. R. cu delegație la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual și modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care
Se procedează la legitimarea petentului identificat cu carte de identitate, datele acestuia fiind consemnate în caietul grefierului.
Instanța dispune rectificarea citativului în sensul că intervenient este N. M., iar nu N. M..
Instanța pune în discuție competența instanței.
Petentul arată că lasă la aprecierea instanței.
Intimata prin consilier juridic arată că Judecătoria Sectorului 2 București este competentă să judece prezenta cauză.
În temeiul art. 131 alin. 1 rap. la art. 94 pct.4 C.pr.civ. rap. la art. 32 alin. 1 O.G. nr. 2/2001 și art. 118 alin.1 OUG nr. 195/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța pune în discuție încuviințarea probelor.
Petentul solicit încuviințarea probei cu înscrisuri și testimoniale cu un martor, A. L..
Intimata prin consilier juridic solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 C.pr.civ., instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri, iar pentru petent și proba testimonial cu un martor, apreciind că sunt admisibile potrivit legii și duc la soluționarea procesului.
Se procedează la audierea martorului A. F. L., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Instanța pune în discuție estimarea duratei cercetării procesului.
Părțile arată că lasă la aprecierea instanței.
În temeiul art. 238 C.pr.civ., instanța estimează durata cercetării procesului la o zi, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și previzibil.
În temeiul art. 244 alin. 1 C.pr.civ., instanța constată terminată cercetarea procesului
Nemaifiind alte cereri de formulat și incidente de soluționat, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei și acordă cuvântul părților.
Petentul, având cuvântul, arată că nu este vinovat de producerea accidentului, că în acea zi se afla pe . vireze la stânga pe .-se că din ambele părți nu vine vreun autovehicul. Mai arată acesta că a virat stânga, parcurgând 5 metri, imediat venind în fața sa intervenientul N. M., fapt pentru care a oprit autovehiculul, acesta intrând în petent. Precizează petentul că intervenientul N. M. a recunoscut că este vinovat și că nu știe de unde a apărut, fie a ieșit din coloană, fie a venit în depășire pe toată . prin consilier juridic solicită respingerea plângerii, menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit, precum și să se aibă în vedere cele menționate prin întâmpinare.
Instanța închide dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 24.11.2014, sub nr._, petentul C. C.-S. în contradictoriu cu intimata DGPMB- Brigada de Poliție Rutieră, a solicitat anularea procesului-verbal . nr._/11.11.2014.
Plângerea a fost legal timbrată cu 20 de lei, potrivit dovezii de la f. 11.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 22.10.2014, în jurul orei 06:00, în timp ce se deplasa pe .. G. Ț., conducând autoturismul marca Peugeot 206 cu numărul de înmatriculare_, a fost implicat într-o tamponare cu un autoturism Renault cu numărul de înmatriculare_, condus de numitul N. M., acesta din urmă intrând în bordură și acroșând un alt autoturism parcat marca Ford Focus cu numărul de înmatriculare_ . S-au prezentat la poliție fiind implicate 3 autoturisme, iar amândoi conducătorii au declarat că nu știu cine este vinovat, iar după deplasarea la locul accidentului, agentul constatator a declarat că petentul este vinovat, iar decizia oficială va fi dată după ascultarea martorilor. A doua zi au fost audiați martorii propuși de petent, iar agentul constatator a precizat că dacă și martorii celuilalt conducător declară că acesta depășea coloana de autovehicule, atunci acesta era vinovat. S-a mai arătat că la data de 10.11.2014 petentul a fost contactat pentru a se deplasa la poliție, unde au aflat că ambii conducători auto sunt vinovați. Petentul a mai arătat că a semnalizat intenția de virare spre stânga și a efectuat manevra, asigurându-se, a pătruns cu tot autoturismul pe sensul său de mers moment în care a observat venind pe contrasens un autoturism și a încercat să vireze cât mai aproape de coloana de mașini oprite la semafor pentru a evita impactul și a frânat. Numitul N. M. a efectuat manevra de depășire a unei coloane aflate în așteptare la culoarea roșie a semaforului, nu s-a asigurat și a intrat pe contrasens circulând cu viteză, acesta recunoscându-și vina, fapt relatat de martori. Petentul a mai precizat că procesul-verbal contestat este nul întrucât nu este determinat locul încheierii procesului-verbal și nici precizate ocupația și locul de muncă al contravenientului, iar sancțiunea ce intervine este nulitatea absolută, nulitate ce nu poate fi acoperită în nici fel.
Plângerea nu a fost motivată în drept.
În susținerea plângerii, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus, în copie, următoarele înscrisuri: proces-verbal . nr._/11.11.2014 (f. 8bis), dovadă (f. 9), adresă (f. 10).
Intimata a formulat întâmpinare depusă la dosarul cauzei la data de 22.12.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal încheiat.
În fapt s-a arătat că la data de 22.10.2014, petentul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . pătrunderea pe . a respectat semnificația indicatorului „Cedează trecerea” și a tamponat autovehiculul marca Renault Symbol cu nr. de înmatriculare_ condus de N. M., care a fost împins în bordură și în autovehiculul marca Ford Focus cu nr. de înmatriculare_ . S-a mai arătat că procesul-verbal este legal și temeinic întocmit, că se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, sancțiunea fiind în mod corect individualizată, iar simpla negare a petentului nu îl exonerează de răspundere.
În drept au fost invocate disp. art. 16-17 OG nr. 2/2001, art. 57 alin.2 OUG nr. 195/2002.
În susținerea întâmpinării, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a atașat la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, în copie certificată de parte: proces-verbal . nr._/11.11.2014 (f. 29-30), istoric sancțiuni (f. 31), declarații conducători auto (f. 32-34), proces-verbal (f. 35), declarații martori (f. 36-42), procese-verbal (f. 43), fișă lucrare (f. 43 verso).
Petentul nu a formulat răspuns la întâmpinare, deși i s-a comunicat în mod legal întâmpinarea și înscrisurile atașate acesteia.
În temeiul art. 119 OUG nr. 195/2002, în cauză au fost introduși intervenienții N. A. și N. M. și asiguratorii . ..
Intervenientul N. A. a formulat întâmpinare depusă la dosarul cauzei la data de 19.01.2015 prin care a arătat că nu a depus nicio cerere de intervenție în acest dosar, că nu cunoaște obiectul.
În drept, au fost invocate disp. art. 205 și urm. C.pr.civ.
În temeiul art. 255 și 258 C.pr.civ., instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul A. F. L., declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal . nr._/11.11.2014 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 540 lei (6 puncte amendă), fiind reținut permisul de conducere, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin.3 lit. a OUG nr. 195/2002 rap. la art. 57 alin. 2 OUG nr. 195/2002, reținându-se că la data de 22.10.2014, ora 06:00, pe . . a condus autovehiculul cu numărul de înmatriculare_ pe . pătrunderea pe . a respectat semnificația indicatorul „Cedează trecerea” și a tamponat de autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, condus de către N. M., care a fost împins în bordură și în autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, proprietar N. A., ce era parcat.
Procesul-verbal a fost semnat cu obiecțiuni, fiind precizat că petentul nu este de acord.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.
Sub aspectul legalității, instanța apreciază că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Astfel instanța constată că procesul-verbal contestat conține toate mențiunile prev. de art. 17 OG nr. 2/2001 și anume numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
De asemenea, potrivit art. 16 alin. 1 OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Instanța constată că în procesul-verbal s-a specificat locul încheierii procesului-verbal, respectiv localitatea București, acest element fiind suficient. În plus, lipsa acestei mențiuni se sancționează cu nulitatea condiționată de vătămare, iar petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal ca urmare a lipsei adresei exacte a locului unde a fost întocmit procesul-verbal.
In ceea ce privește motivul de nulitate invocat de către petent privind lipsa menționării ocupației și locului de muncă, instanța reține că aceasta se sancționează cu nulitatea relativa a procesului verbal, nulitate care operează doar în cazul în care partea petentul dovedește o vătămare care i s-a produs prin încheierea în acest mod a procesului verbal, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal astfel încheiat. Petentul nu a făcut dovada existenței unei vătămări care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal ca urmare a lipsei acestor mențiuni, încheierea procesului-verbal neputând fi considerată o vătămare. Suspendarea dreptului de a conduce auto pe drumurile publice pentru 60 de zile este o consecință a încheierii procesului-verbal contestat, iar nu o vătămare ca urmare a lipsei menționării ocupației și locului de muncă ale petentului.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, investit cu autoritatea stabilită pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prev. de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată de probe de către contravenient, conform disp. art. 269-270 C.pr.civ..
Reținând prezumția de autenticitate și veridicitate de care se bucură procesul-verbal de contravenție în sistemul nostru și considerând că legislația contravențională română este calificată „penală” în înțelesul european autonom al CEDO, instanța constată că Curtea Europeană a Drepturilor Omului precizează că toate sistemele legale cunosc și operează cu ajutorul prezumțiilor și că, în principiu, Convenția nu interzice aceasta, dar, în materie penală, obligă statele să nu depășească o anumită limită.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, este întemeiat a aprecia că una din limitele până la care trebuie să acționeze prezumția de temeinicie a procesului-verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. În condițiile în care agentul nu a constatat în mod personal situația de fapt, acesta trebuia sa se bazeze pe mijloace de proba temeinice și judicios interpretate, mijloace de proba care trebuie comunicate instanței de judecata pentru a aprecia în cadrul controlului efectuat conform art. 34 OG 2/2001.
Potrivit art. 101 alin.3 lit. a OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a faptei de nerespectare a regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale, iar potrivit art. 57 alin. 2 OUG nr. 195/2002, la intersecțiile cu circulație dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnificația indicatoarelor, culoarea semaforului sau indicațiile ori semnalele polițistului rutier.
Astfel instanța constată că procesul-verbal contestat a fost încheiat pe baza declarațiilor conducătorilor auto implicați în accident, după ce agentul constatator a procedat la confruntarea autoturismelor implicate în accident și a constatat că avariile prezente corespund ca înălțime și ca dinamică a producerii accidentului, având loc o deplasare la fața locului.
. indicator „Cedează trecerea”, astfel cum reiese din procesul-verbal de deplasare la fața locului.
Instanța reține că existența indicatorului „Cedează trecerea” obligă pe conducătorul auto ce circulă pe drumul neprioritar să acorde prioritate de trecere tuturor autovehiculelor ce circulă pe drumul prioritar, inclusiv celor ce sunt în depășire.
Martorul ascultat în prezenta cauză este prieten cu petentul, astfel că instanța va avea în vedere această relație în aprecierea credibilității martorilor.
În declarația dată în fața agentului de poliție, petentul a declarat că a efectuat virajul la dreapta, ajungând pe banda principală și a observat autoturismul Clio cu numărul_ venind pe contrasens depășind toată coloana aflată pe partea dreaptă, de unde instanța reține că intervenientul N. M. se afla deja în depășire în momentul efectuării virajului la stânga de către petent. Martorul A. F. L. a declarat că după ce s-au încadrat perfect pe banda de mers către Lacul T. și au parcurs 5 metri, l-au văzut pe intervenientul N. M. venind din față, dar nu știe de unde apărut, aceeași declarație fiind dată și în fața agentului de poliție.
Numitele J. E. și S. C., aflate în autovehiculul petentului, au declarat în fața agentului de poliție că după efectuarea virajului la stânga de către petent, din față a apărut o mașină albă, neprecizând că autovehiculul intervenientului s-a încadrat în depășire abia după ce autovehiculul petentului efectuase virajul la stânga.
Instanța observă că în plângere petentul s-a contrazis cu privire la faptul dacă intervenientul și-a recunoscut vinovăția. Astfel, petentul a precizat pe de-o parte că s-au prezentat la poliție fiind implicate 3 autoturisme, iar amândoi conducătorii au declarat că nu știu cine este vinovat, iar pe de altă parte că intervenientul N. M. și-a recunoscut vina.
Numita D. A., aflată în autovehiculul intervenientului N. M., a declarat în fața agentului de poliție că în momentul angajării în depășire, autovehiculul petentului nu era pe sensul respectiv de mers.
Intervenientul N. M. a fost sancționat contravențional prin procesul-verbal . nr._/11.11.2014 pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin.3 lit.a OUG nr. 195/2002 rap. la art. 120 lit. k RAOUG nr. 195/2002, astfel că reținerea vinovăției intervenientului N. M. în săvârșirea acestei contravenții nu prezintă relevanță cu privire la reținerea vinovăției petentului pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin.3 lit. a OUG nr. 195/2002 rap. la art. 57 alin. 2 OUG nr. 195/2002, cei doi conducători de autovehicule fiind sancționați pentru fapte diferite.
În consecință, instanța reține aceeași situație de fapt ca cea reținută în procesul-verbal contestat, astfel că constatată temeinicia acestuia.
Cu privire la individualizarea sancțiunii, potrivit art.5 alin.5 O.G. nr.2/2001, sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, iar potrivit art.21 alin.3 din același act normativ, la stabilirea în concret a pericolului social se ține seama de mai multe elemente, cum ar fi: împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul de comitere, scopul urmărit, urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Totodată, potrivit art. 7 alin. 2 OG nr. 2/2001, avertismentul se poate aplica în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Aplicând aceste criterii în prezenta cauză, având în vedere faptul că petentului i-a fost aplicată sancțiunea minimă prevăzută de lege, iar fapta sa a avut ca efect producerea unui accident de circulație, iar acesta a mai fost sancționat contravențional anterior pentru încălcări ale OUG nr. 195/2002, instanța reține că sancțiunea aplicată a fost în mod corect individualizată.
Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile este o sancțiune contravențională complementară ce se aplică în mod obligatoriu dacă se constată săvârșirea contravenției prev. de art. 101 alin.3 lit. a OUG nr. 195/2002.
Așadar, instanța va respinge ca neîntemeiată prezenta plângere contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională privind procesul-verbal . nr._/11.11.2014 formulată de petentul C. C.-S., având CNP_, domiciliat în sector 2, București, Vidin, nr. 5, ., . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G. DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – BRIGADA RUTIERĂ, cu sediul în București, . 9-15, sector 3, intervenienții N. A., cu domiciliul în Bogati, .. 674, județ Argeș și N. M., domiciliat în Măcin, 1 DECEMBRIE, ., ., județ Tulcea asigurătorii . sediul în București, sector 2, C. I, nr. 31-33 și ., cu sediul în Sibiu, .. 5B, județ Sibiu.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria sectorului 2 București.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24.02.2015.
Președinte Grefier
A. H. C. R.
Red/Tehn/AH/CR/8ex/05.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2175/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 2193/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
