Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 22-12-2015 în dosarul nr. 14652/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr._
Ședința publică din data de 22.12.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: M. P.
GREFIER: M. C.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul CIOCOȘEL I. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B. RUTIERĂ.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la data de 15.12.2015, consemnată în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 22.12.2015.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 2 București la data de 11.08.2015 sub dosarul nr._, petentul CIOCOȘEL I. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI-B. RUTIERĂ a solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._ din data de 05.08.2015.
În motivarea, în fapt, a cererii, petentul a arătat că a fost amendat contravențional, întrucât nu a acordat prioritate la trecerea de pietoni de la Piața Muncii.
A menționat că nu a putut vedea pietonii, fiind încadrat pe banda a 4-a, întrucât dorea să facă la stânga și pentru că erau autobuzele 311, 204 care erau în stație.
A mai susținut că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în intervalul de timp cât a dus la destinație clienții care erau în taxi.
În drept, cererea nu a fost motivată.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 09.10.2015 intimata a formulat și depus la dosar, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și menținerea procesului verbal încheiat.
În motivarea întâmpinării, intimata a învederat că la data de 05.08.2015, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția Piața Muncii către . la trecerea de pietoni din dreptul imobilului cu nr. 181 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Potrivit prevederilor art. 135 lit. h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicat, cu modificările și completările ulterioare, "Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere în următoarele situații: (...) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului. "
Astfel, contravenientul a încălcat prevederile art. 135 lit.h) din R.A.O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicat, cu modificările și completările ulterioare. Pe fondul cauzei, analizând legalitatea procesului-verbal atacat, considerăm că acesta întrunește condițiile de formă prevăzute de O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv art. 17 ale actului normativ, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Actul constatator al contravenției cuprinde numele, prenumele, calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Abaterea a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nefiind înregistrată pe suport magnetic. In cauză nu au fost întocmite alte acte de constatare.
Motivul pentru care procesul verbal prin care se constată și se sancționează contravențiile se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în acesta situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
A mai arătat că polițiștii rutieri sunt ofițeri și agenți de poliție specializați și anume desemnați să constate și să sancționeze abaterile participanților la trafic, având obligația legală să sancționeze toate abaterile de la regimul circulației, sancțiunea acestora având atât un rol represiv în raport cu contravenția deja comisă cât și un rol preventiv, ce determină contravenientul să-și revizuiască comportamentul în trafic.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, a învederat că aceasta din urmă a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și, în special, a fost aplicată astfel încât să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptelor săvârșite, agentul constatator ținând astfel cont de toate aspectele.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu îl exonerează de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția.
Procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt pana la proba contrară, sarcina probei revenind contravenientului, în conformitate cu dispozițiile art. 249 din Noul Cod de Procedură Civilă, care dispune că "Cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege".
Totodată, potrivit art. 270 din Noul Cod de Procedură Civilă, "înscrisul autentic face deplină dovada, față de orice persoană, până la declararea sa ca fals, cu privire la constatările făcute personal de către cel care a autentificat înscrisul, în condițiile legii".
In drept, au fost invocate dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, precum și ale art. 135 lit.h din R.A.O.U.G nr. 195/2002 rep.
Instanța, potrivit art. 258 raportat la art.260 c.pr.civ., a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/05.08.2015, petentul a fost amendat cu 420 lei, pentru că în data de 05.08.2015, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția Piața Muncii către . la trecerea de pietoni din dreptul imobilului cu nr. 181 nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător.
Petentul a semnat procesul verbal de contravenție cu mențiunea “ nu sunt de acord”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, susținând că nu a săvârșit contravenția imputată.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante.
Petentul beneficiază în prezenta cauză de prezumția de nevinovăție și instanța de judecată a încuviințat toate probele solicitate de acesta, în vederea dezbaterii lor contradictorii. Instanța mai reține însă, în conformitate cu jurisprudența CEDO, că prezumția de nevinovăție nu este una absolută, ca de altfel nici obligația acuzării de a suporta întreaga sarcină a probei.
În cauza de față, este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, apreciindu-se că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa. Mai mult decât atât, instanța nu consideră că se pot ridica împotriva agentului constatator dubii serioase de lipsă de obiectivitate sau de comportament abuziv.
Referitor la susținerile petentului instanța reține că acesta avea cunoștință că în zonă era o trecere de pietoni și stație RATB având obligația să se asigure că nu se afla niciun pieton angajat în traversare.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul CIOCOȘEL I. având CNP:_ cu domiciliul în București, ., ., ., sector 3 în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA GENERALĂ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI – B. DE POLIȚIE RUTIERĂ cu sediul în București, ..9-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria Sector 2 București.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. P. M. C.
Red./tehred./M.P./M.C./5ex./11.01.2016
| ← Pretenţii. Sentința nr. 22/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI | Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 22/2015.... → |
|---|
