Plângere contravenţională. Încheierea nr. 07/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 07/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 896/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 07.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE I. M. D.
GREFIER Ț. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională și privind pe petent C. A. N. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul personal și neasistat, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează oral obiectul cauzei, stadiul judecății, modul de îndeplinire a procedurii de citare, după care,
Instanța, fiind ținută ca la primul termen de judecată cu părțile legal citate să-și verifice din oficiu competența, în temeiul art. 131 alin. 1 C.proc.civ. constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Instanța procedează la legitimarea petentului.
Petentul depune note de ședință și planșe foto. Arată că nu solicită proba testimonială.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe.
Petentul personal solicită proba cu înscrisurile de la dosar.
În temeiul art. 255 C.pr.civ. raportat la art.258 C.pr.civ. instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisurile de la dosar ca fiind utile, pertinente și concludente pentru justa soluționare a cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, potrivit art.392 Codul de Procedură Civilă, instanța acordă cuvântul pe fond.
Petentul personal solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată. Arată că într-o dimineață, pe la ora 8, a fost sunat de un prieten căruia îi decedase tatăl. Când a ajuns la spital a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a comunicat faptul că nu a acordat prioritate unui pieton. Arată că se mai întâmplă ca un pieton să stea în dreptul trecerii de pietoni, fără a se angaja în traversarea străzii. Arată că era un pieton pe trecere dar nu putea să pună frână brusc, pentru că putea provoca un accident cu mașina care venea din spate. Arată că pe stâlpul de lângă trecerea de pietoni era un buton, un dispozitiv pe care pietonul trebuia să apese pentru a putea trece. Solicită admiterea plângerii, este nul procesul verbal. Arată că, în subsidiar, solicită înlocuirea sancțiunii de suspendare a dreptului de a conduce cu avertismentul.
Instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 Codul de procedură civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 14.01.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 07.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. D. Ț. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 14.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE I. M. D.
GREFIER Ț. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională și privind pe petent C. A. N. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2015, fiind cuprinse în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea până la data de 14.01.2015, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 Codul de procedură civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 21.01.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. D. Ț. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 21.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE I. M. D.
GREFIER Ț. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională și privind pe petent C. A. N. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2015, fiind cuprinse în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea până la data de 21.01.2015, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art.396 Codul de procedură civilă,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 28.01.2015.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. D. Ț. D.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI II BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR.896
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA DATA DE 28.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE I. M. D.
GREFIER Ț. D.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională și privind pe petent C. A. N. în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 07.01.2015, fiind cuprinse în încheierea de ședință pronunțată la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea până la data de 28.01.2015, când, în aceeași compunere,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, la data de 19.03.2014, sub nr._, petentul C. A. N., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/04.03.2014, solicitând anularea procesului verbal de contravenție emis de DGPMB-Biroul Rutier si in subsidiar, inlocuirea sanctiunilor de amenda si suspendare a permisului cu avertisment.
În motivarea în fapt, petentula aratat că mentiunile din procesul verbal nu corespund realitatii pietonul la care agentul face referire se afla stationat pe partea dreapta, pe trotuarul pietonal, stationat in dreptul trecerii de pietoni iar acesta s-a angajat in depasirea strazii de-abia dupa ce petentul a traversat, aspect ce se poate lesne vedea din inregistrarea facuta dea gentul constatator.
În drept, art. 31 și 32 din OG 2/2001.
În dovedire solicită proba cu înscrisuri.
Intimata a depus la dosarul cauzei întâmpinare în termenul legal, prin care a solicitat, în esență, respingerea cererii ca neîntemeiată întrucât petentul nu a acordat prioritate pietonului angajat în traversarea străzii.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, plansa foto venind in sutinerea celor constatate.
Actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În drept a fost invocat disp. art. 15 și 16 din OG 2/2001, art. 100 alin 3 lit. a din OUG 195/2002.
In sedinta publica din data de 07.01.2015 petentul a renuntat a proba testimoniala.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
Analizând probatoriul administrat, prin prisma dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța reține următoarele:
In fapt, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._/04.03.2014-f.22 încheiat de agentul constatator din cadrul D.G.P.M.B., petentul a fost sancționat cu amenda contraventionala si cu suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 si sancționata de art. 100 alin. 3 lit. b) din OUG nr. 195/2002 intrucat nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentara a strazii, pe sensul sau de deplasare, marcata corespunzator.
Astfel, la data de 04.03.2014, ora 09,42, contravenientul a condus autoturismul cu numarul de inmatriculare _ , pe soseaua S. cel mare din directia Tunari catre sstrada V. lascar si nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar in traversarea strazii la intersecția cu . special amenajat și marcat corespunzător, pe sensul de mers al contravenientului creând pericol de accident.
In cuprinsul procesului-verbal se face mentiunea ca abaterea a fost filmata cu aparatura montata pe autspeciala MAI_, pe hard, seria_.
La momentul savarsirii contraventiei, petentul a facut mentiunea ca pietonul s-a angajat in traversare dupa trecerea sa.
F. de cele constatate prin procesul-verbal contestat, petentul a declarat ca nu a incalcat prevederile Regulamentului de circulatie sau ale OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata.
Determinarea faptelor s-a facut prin constatarea in mod direct cu propriile simturi ale agentului constatator, plansele foto venind in sutinerea celor constatate-f.29-33.
Plangerea împotriva procesului-verbal de contravenție întocmit de intimat a fost depusa in termenul prevazut de art. 31 din OG nr. 2/2001.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:
Sub aspectul legalității procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 si 17 din OUG nr.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța mai reține, totodată și împrejurarea că faptei i s-a dat încadrarea juridică corectă, fapta de a nu acorda prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului fiind sancționata conform dispozitiilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 republicata.
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie. Dupa cum a constatat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 340 lei) cât si asigurarea posibilitatii petentului de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.
Potrivit art. 249 C.pr.civ., cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege, iar petentului îi revenea sarcina probei în dovedirea aspectelor invocate in plângerea pe care a formulat-o împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției. Art. 10 C.pr.civ. stabileste ca părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia iar potrivit art. 12 C.pr.civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți. Partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, și la plata unei amenzi judiciare. De asemenea, partea care nu își îndeplinește cu bună-credință obligațiile procesuale răspunde potrivit alin. (2). In consecinta, instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contraventiei se bucură de o prezumție relativă juris tantum, de legalitate și temeinicie, care poate fi înlăturată prin administrarea probei contrarii de către petent.
Petentul, deși a contestat veridicitatea mențiunilor procesului-verbal de contravenție, nu a administrat probe concludente, în baza art. 249 C.pr.civ., în măsură să înlăture prezumția juris tantum de care se bucură acesta. Astfel, instanta apreciaza ca declaratia petentului nu este apta sa rastoarne prezumtia de legalitate și temeinicie de care se bucura procesul verbal contraventional contestat, intrucat petentul a precizat ca vorbea la telefon, insa a acordat prioritate tuturor pietonilor, desi atentia acestuia era distrasa de convorbirea telefonica.
Sustinerile petentului potrivit cărora nu este de acord cu cele constatate in procesul-verbal contestat nu sunt intemeiate pe probe concludente. Fapta a fost constatata direct de agentul de politie aflat in exercitiul atributiilor de serviciu iar simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu îl exonerează de răspundere și nu înseamnă că nu a săvârșit contravenția.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța reține că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrarii celei descrise în actul constatator al contravenției.
Deși în plângerea formulată s-a arătat că cele reținute în procesul-verbal de contravenție nu corespund realității, din plansele foto anexate la dosar si din inregistrarea faptei pe suport electronic reiese fara putinta de tagada ca petentul nu a oprit la trecerea de pietoni pentru a posibilitatea pietonului aflat la trecere sa traverseze . petentul a si inteles sa renunte la proba testimoniala. Astfel petentul nu a reusit sa dovedeasca contrariul celor retinute procesul-verbal de contravenție, potrivit dispozițiilor art. 249 Cod pr.civ.
Procesul-verbal de contraventie s-a intocmit in urma constatarilor "ex propriis sensibus" ale agentului constatator cu privire la fapta contraventionala retinuta. Desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art. 34 si din imprejurarea ca agentul constatator a perceput "ex propriis sensibus" fapta consemnata in procesul-verbal contestat, fiind indeplinite exigentele impuse de principiul nemijlocirii in constatarea faptei contraventionale, rezulta ca procesul-verbal contraventional face dovada deplina a situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara, aplicandu-se prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal, prezumtie care se inscrie in limita rezonabila pana la care poate opera aceasta si cu respectarea dreptului la aparare sub toate aspectele.
Analizând procesul-verbal de contravenție prin prisma criticilor formulate de petent și a probelor administrate în cauză, constată că cele consemnate în procesul-verbal . corespund realității. Astfel, petentul a nesocotit obligația pe care o avea în temeiul Codului rutier de a acorda prioritate pietonilor angajați în traversarea străzii regulamentar.
Instanta apreciază că aplicarea prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art. 6 din Convenție, a fost respectată de instanță în prezenta cauză, deoarece petentului i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale, dar mențiunile agentului constatator nu pot fi înlăturate din oficiu de instanță ca un efect automat al prezumției de nevinovăție al acesteia, ci acestea trebuie analizate într-un context probatoriu de natură să respecte drepturile ambelor părți.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că aceasta a fost corect individualizată, prin raportare la dispozițiile potrivit art. 100 alin. 3 lit. b si art. 111 alin. 1 lit.c din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice si ca in cauza nu se impune reindividualizarea acesteia, având in vedere frecventa cu care se săvârșesc fapte contravenționale ce privesc regimul circulației autovehiculelor (raportat si la istoricul contraventional vast al petentului), aceasta fiind concordanta si cu gradul de pericol social al faptei.
Față de cele expuse anterior, prin raportare la materialul probator administrat in cauza, instanța apreciază ca aspectele reținute in sarcina petentului sunt reale, nefiind combătute prin probe contrarii, astfel încât procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt si de drept existenta in cauza, motiv pentru care urmează să respingă plângerea formulata ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată, petent C. A. N., CNP_ cu domiciliul în Drobeta Turnu Severin, ., ., . în contradictoriu cu intimata Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada Rutieră, cu sediul în București, sector 3, ..9-15, ca neîntemeiata.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecatoria Sectorului 2.
Pronunțata in ședința publica, azi, 28.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. M. D. Ț. D.
Red./Dact./I.M.D../D.Ț./4 ex.
06.02.2015
operator de date cu caracter personal nr. 2891
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 905/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 07/2015.... → |
|---|
