Plângere contravenţională. Sentința nr. 3219/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3219/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 23-03-2015 în dosarul nr. 3219/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORUL 2 BUCUREȘTI
SECTIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3219
Ședința publică de la 23 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte R. M. D.
Grefier I. M. T.
Pe rol se află soluționarea civile, având ca obiect plângere contravențională privind pe petentul R. A. în contradictoriu cu intimata D. - B. RUTIERĂ.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 16.03.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta încheiere, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amâna pronunțarea pentru data de 23.03.2015, când
INSTANȚA
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin plangerea inregistrata la data de 24.07.2015, pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti sub nr._, petentul Rafaila A. a solicitat, in contradictoriu cu cu intimata Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti – B. Rutiera anularea procesului verbal de constatare a contraventiilor . nr._ din 17.07.2014 si, in subsidiar, inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment.
In fapt, petentul arata, in esenta, ca nu se face vinovat de savarsirea contraventiei, intrucat pe partea dreapta, in directia de mers, langa trecerea de pietoni erau parcate, atat pe diagonal, cat si parallel fata de axul drumului, mai multe autoturisme care blocau vizibilitatea participantilor la trafic, situatie care nu a permis observarea din timp a pietonului, fiind pus in imposibilitate de a efectua manevrele necesare pentru oprirea autovehiculului in timp util si fara a pune in pericol siguranta pasagerilor cu care se afla in masina.
In drept, petentul a invocat O.U.G. nr. 195/2002 si O.G. nr. 2/2001.
In sustinerea plangerii, petentul a depus inscrisuri in copie.
Plangerea a fost legal timbrata cu 20 lei, taxa judiciara de timbru.
La data de 24.10.2014, intimata a formulat intampinare, solicitand respingerea ca nefondata a plangerii, atasand in acest sens documentatia aferenta procesului verbal de contraventie.
In aparare, intimata arata, in esenta, ca abaterea a fost constatata prin mijloace tehnice omologate si verificate metrologic, procesul verbal indeplinind conditiile de legalitate si temeinicie.
In drept, au fost invocat dispozitiile art. 15 si 16 din O.G. nr. 2/2001, precum si ale art. 135 lit. h) din O.U.G. nr. 195/2002.
In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri si proba testimoniala.
Analizand lucrarile din dosar, instanta retine urmatoarele:
In fapt:
Prin procesul verbal . nr._ din 17.07.2014, s-a retinut ca, in data de 17.07.2014, ora 16:47, petentul, conducand auto cu nr._, pe ., din directia .. Viitorului, iar la intersectia cu . acordat prioritate de trecere pietonilor angajati regulamentar in traversare pe sensul sau de mers, fapta savarsita fiind prevazuta de art. 135 lit. h) din R.A. O.U.G. nr. 195/2002 si sanctionata de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002.
In drept:
Art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice: Conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere si in urmatoarele situatii: pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului
Art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002: Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile savarsirea de catre conducatorul de autovehicul sau tramvai a urmatoarelor fapte: neacordarea prioritatii de trecere pietonilor angajati in traversarea regulamentara a drumului public prin locurile special amenajate si semnalizate, aflati pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului
Aprecierea instantei
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal atacat
Instanta constata ca petentul nu a invocat nici una din situatiile de nulitate relativa a procesului verbal prevazute de art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 si urmeaza sa aprecieze legalitatea actului atacat numai prin prisma dispozitiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001, care instituie cazurile de nulitate absoluta, a caror constatare revine si instantei din oficiu.
Conform art. 17, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal.
Din analiza procesului verbal, instanta constata ca acesta contine toate mentiunile prevazute prevazute de art. 17.
Cu privire la temeinicia procesului verbal atacat
Instanta retine ca desi, in dreptul nostru intern, contraventiile au fost scoase de sub incidenta dreptului penal si procesual penal, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contraventii intra in sfera „acuzatiilor in materie penala” la care se refera primul paragraf al art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (in continuare ”Conventia”). La aceasta concluzie conduc doua argumente: norma juridica ce sanctioneaza astfel de fapte are caracter general (Ordonanta de Urgenta a Guvernului numarul 195/2002 se adreseaza tuturor cetatenilor); sanctiunile contraventionale aplicabile (amenda si sanctiunile complementare) urmaresc un scop preventiv si represiv.
Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Neata c. Romaniei, A. c. Romaniei) ca aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are in sensul art. 6 din Conventie „caracter penal”.
Conform jurisprudentei acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventie, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku c. Frantei, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag si Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
In cauza de fata, temeinicia procesului verbal este sustinuta de plansele foto depuse de intimata.
Petentul sustine ca a fost in imposibilitate de a observa pietonii din cauza autoturismelor parcate in imediata apropiere a trecerii de pietoni, fara a nega faptul ca s-a afla la momentul respectiv in locul unde s-a consemnat in procesul verbal de contraventie.
Analizand plansele foto, instanta retine ca se observa ca pietonii angajati in traversare de la ar fi fost vizibili in momentul in care autoturismul se afla in imediata apropiere a trecerii de pietoni, daca ar fi circulat cu o viteza redusa asa cum prevede art. 123 lit. i) din Regulamentul de aplicare al O.U.G. nr. 195/2002 (“Conducatorul de vehicul este obligat sa circule cu o viteza care sa nu depaseasca 30 km/h, in localitati, sau 50 km/h in afara localitatilor, in urmatoarele situatii: la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare si marcaje, cand drumul public are cel mult o banda pe sens, iar pietonii aflati pe trotuar, in imediata apropiere a partii carosabile, intentioneaza sa se angajeze in traversare”).
Instanta nu retine declaratia martorei audiata in cauza, deoarece aceasta a afirmat ca nu a vazut niciun pieton, ceea ce este imposibil, aflandu-se in autoturism exact pe partea de traversare a celor doi pietoni. Singura explicatie pentru aceasta declaratie fiind ca nu se uita in partea respectiva, insa ar fi trebuit sa mentioneze ca nu stie cu certitudine pentru ca nu a fost atenta mereu.
In consecinta, instanta apreciaza ca neintemeiat acest motiv invocat de petent.
Referitor la individualizarea sanctiunii
Avand in vedere dispozitiile coroborate ale art. 34 si 38 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, care permit instantei sa aprecieze inclusiv natura sanctiunii ce se impune a fi aplicata contravenientului, in raport cu criteriile prevazute de art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, instanta constata ca, desi imprejurarile concrete de savarsire a faptei ar putea fi considerate ca prezentand un grad de pericol social redus, deoarece nu au determinat niciun prejudiciu real, contraventia sanctionata este o contraventie de pericol care ocroteste relatii sociale de importanta generala – siguranta pietonilor pe drumurile publice. In plus, este binecunoscut faptul ca neacordarea prioritatii pietonilor angajati in traversare regulamentara este una din cauzele accidentelor rutiere din care rezulta si victime umane. In consecinta, amenda aplicata este in concordanta cu scopul aplicarii acesteia, respectiv formarea unui spirit de responsabilitate in randul conducatorilor auto.
De asemenea, instanta a retinut ca petentul nu este la prima incalcare a normelor contraventionale, astfel cum rezulta din cazierul auto depus de intimata.
In baza considerentelor expuse anterior, instanta urmeaza sa respinga ca neintemeiata plangerea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea privind pe petentul R. A., cu domiciliul ales în sector 3, București, . nr. 16 în contradictoriu cu intimata D. - B. RUTIERĂ, cu sediul în sector 5, București, .. 9-13.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la data comunicarii.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti.
Pronuntata, astazi, 23.03.2015, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei conform art. 396 alin. 2 C.proc.civ.
PREȘEDINTE, GREFIER,
R. M. D.I. M. T.
Red. Jud. R.M.D./Th.red.I.M.T.
26.06.2015/ 4 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3246/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3220/2015.... → |
|---|
