Plângere contravenţională. Sentința nr. 658/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 658/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 22-01-2015 în dosarul nr. 658/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 658
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.01.2015
INSTANȚA CONSTITUITA DIN:
PREȘEDINTE: M. D. D.
GREFIER: F. B.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect plângere contravențională, privind pe petentul D. M. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI – BRIGADA RUTIERĂ, intervenientul forțat A. A. și intervenientul forțat . SA.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 15.01.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, dată la care instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.01.2015, când
JUDECĂTORIA
Deliberând, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată în termenul legal de 15 zile pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 14.11.2013, petentul D. M. în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI – BRIGADA RUTIERĂ, a solicitat anularea procesului verbal . nr._/31.10.2013, ora 12.20, încheiat in localitatea București, de către lucratori din cadrul Brigăzii Rutiere, Serviciul V, Sector 2, Accidente Ușoare, prin care a fost sancționat contravențional pentru incalcarea dispozițiilor art.54 alin. 1, aplicandu-i-se sancțiunile prevăzute la art.100 al.2, art.108 alin. 1 lit.b din OUG 195/2002.
În fapt, a arătat că prin procesul verbal mai sus menționat, indescifrabil si ilizibil, a fost sancționat din cate i s-a comunicat pentru faptul ca a condus autoturismul proprietate personala, cu numărul de inmatriculare_ pe . intersecția cu . virajului stânga fiind pe linia de tramvai, neasigurandu-se temeinic s-a acrosat cu auto nr._, condus de A. A., pe sensul P., din direcția .. Baicului .
Din punctul său de vedere, sancționarea este nelegala si netemeinica, intrucat cel care a incalcat dispozițiile legale cu privire la circulația pe drumurile publice este celelalt conducător auto implicat in incident.
Susține că asa cum a arătat in formularul privind descrierea imprejurarilor in care a avut loc accidentul de circulație si conform si recunoașterii de către celalalt conducător auto, accidentul a avut loc pe linia de tramvai in imediata apropiere a refugiului pentru staționarea calatorilor, care circula cu tramvaiul.
A arătat că în acel moment, cele trei benzi de circulație de pe sensul de circulație al celuilalt conducător auto erau ocupate de coloanele de mașini oprite la semaforul situat dupa trecerea de pietoni unde a avut loc accidentul.
A arătat că celalalt conducător auto implicat in accident, care se afla pe banda de circulație de langa linia de tramvai, a ieșit din coloana, la mai puțin de 50 de metri de refugiu, intrând pe linia de tramvai, fapt care a condus la acrosarea mașinii sale care staționa in acel moment, tocmai pentru ca nu putea sa schimb sensul de mers ca urmare a existentei coloanei de autovehicule.
A arătat că partea frontala a mașinii sale era cu puțin peste linia de tramvai pe celalalt sens de circulație iar impactul dintre cele doua autoturisme a fost posibil întrucât celalalt conducător auto pentru a nu lovi refugiul stației de tramvai, pe care l-a ocolit prin stânga, a depășit axul drumului, ca urmare a ecartamentului mai mare al mașinii.
Susține că în aceste condiții, au fost incalcate dispozițiile art.103 din Regulamantul de aplicare al OUG nr.195/2002, care permite circulația pe linia tramvaiului numai pe acele drumuri publice cu cel mult doua benzi pe sens si cu a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului.
A arătat că per a contrario, daca sunt trei sau mai multe benzi de circulație pe același sens, este interzisa depășirea pe linia de tramvai.
A arătat că de asemenea au fost incalcate prevederile art.107 pct.1 din Regulamantul de aplicare al OUG nr.195/2002, la momentul cand celalalt conducător auto a intrat pe linia de tramvai, avea mai puțin de 50 de metri pana la intersecția cu . ce nu ii mai permitea sa intre in depășire.
Susține că asa cum a arătat, incidentul a avut loc in apropierea refugiului de tramvai, iar dupa impact, pe care nici nu l-a simțit, celalalt conducător auto si-a continuat drumul pe partea stânga a acestui refugiu, intrucat asa cum a arătat, benzile de circulație erau ocupate de mașinile staționate la semafor, incalcand astfel art.110 pct.3 care prevede ca amenajările rutiere sau obstacole din zona mediana a pârtii carosabile se ocolesc prin partea dreapta, ceea ce nu s-a întâmplat in cazul de fata.
A arătat că în condițiile descrise, intrucat intersecția era nedirijata, celalalt conducător auto a incalcat dispozițiile art.120 lit.a si lit.k din Regulamantul de aplicare al OUG nr.195/2002, unde se interzice depășirea pe drumurile unde s-a format o coloana de vehicule in așteptare daca prin aceasta se pătrunde pe sensul opus de circulație.
Susține că asa cum a arătat mai sus, in momentul impactului, partea frontala a mașinii sale nu depășise linia mediana a șoselei.
A arătat că desi i-a adus la cunoștința agentului constatator aceste aspecte, acesta a refuzat sa le ia in considerare, mai ales ca procesul verbal de contravenție era încheiat la momentul cand i-a solicitat sa il semneze și cu greu acesta a acceptat sa faca mențiunile solicitate in procesul verbal de contravenție.
A arătat că desi accidentul a avut loc la ora 7.30, celalalt conducător auto s-a prezentat la biroul politiei rutiere, accidente ușoare, la ora 22.00, pentru declarații, constatarea fiind făcuta de celalalt schimb care nu a mai avut posibilitatea sa verifice aspectele declarate de către acesta cu cele scrise de el in declarația data la ora 11.00 cand s-a intors de la Judecătoria R..
A arătat că la ora cand a avut loc accidentul, celalalt conducător auto era singur in mașina, iar din spusele agentului constatator a inteles ca acesta a declarat ca era impreuna in mașina cu logodnica sa, aspect menționat pentru a contrabalansa eventualele declarații ale martorilor aflați cu el in mașina.
In dovedirea cererii sale, a solicitat proba cu:
-acte, respectiv procesul verbal atacat;
-martori, in persoana domnului A. V., care se afla cu el in mașina si pe care se obligă sa il aducă personal si a soției sale, D. G. ;
-in condițiile in care intersecția respectiva este monitorizata video, propune să se solicite Politiei Locale a Municipiului București copie de pe inregistarea de la data de 16.10.2013, interval orar 07.15 - 07.45 .
La data de 19.03.2014, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
In fapt, a arătat că la data de 16.10.2013, ora 07:85 contravenientul a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . întrucât nu s-a asigurat corespunzător la executarea virajului către stânga a acroșat autoturismul cu numărul de înmatriculare B 15 VI condus de numitul A. A..
Potrivit prevederilor art. 54 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată cu modificările și completările ulterioare:
„conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic."
Agentul constatator a procedat la confruntarea autoturismelor implicate în accident și a constatat că avariile prezente corespund ca înălțime și ca dinamică a producerii accidentului.
A arătat că din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Susține că fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu - modificările și completările ulterioare, nefiind înregistrată pe suport magnetic.
Susține că actul sancționator a fost întocmit de un polițist rutier, agent specializat în supravegherea traficului rutier, prezumat ca fiind cunoscător al dispozițiilor legale în materia Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
A arătat că faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Susține că motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Arată că astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
In concluzie, solicită să se respingă ca neîntemeiată plângerea introdusă de contravenient împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 31.10.2013, pentru considerentele menționate în cuprinsul prezentei întâmpinări.
În drept, invocă dispozițiile art. 15 și 16 din O.G. nr. 2/2001 mod. complet., art. 54 alin. 1 din O.U.G. 195/2002 rep.
Solicită proba cu înscrisuri:
-Procesul-verbal contestat;
-Declarațiile conducătorilor auto implicați în accident;
A arătat că se opune audierii în calitate de martori a persoanelor prevăzute de art. 315 alin. 1 din C. Proc. Civ.
La data de 03.04.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinare, iar în cuprinsul acestuia a arătat că prin procesul verbal atacat, indescifrabil si ilizibil, a fost sancționat din cate i s-a comunicat pentru faptul ca a condus autoturismul proprietate personala, cu numărul de înmatriculare_ pe . intersecția cu . virajului stânga fiind pe linia de tramvai, neasigurandu-se temeinic s-a acrosat cu auto nr._, condus de A. A., pe sensul P., din directia .> Din punctul său de vedere, sancționarea este nelegala sl netemeinica, întrucat cel care a încălcat dispozițiile legale cu privire la circulația pe drumurile publice este celălalt conducător auto implicat în incident.
A arătat că prin întâmpinarea depusa, brigada rutiera citează dispozițiile art.54 alin. 1 din OUG nr.95/2002 republicata, iar probabil în accepțiunea redactorului acesteia existenta avariilor confirma dinamica accidentului.
Susține că nici măcar nu s-a pus în discutie dinamica accidentului, pe care ambele parti implicate o recunosc.
A arătat că plângerea introdusa vizează aspecte ce țin de aplicarea legii si nicidecum de dinamica accidentului.
Susține că de asemenea, nu s-a pus în discuție daca polițistul rutier este sau nu cunoscător al dispozițiilor legale ci faptul ca acesta a interpretat aceste dispoziții legale într-o maniera proprie.
Susține că mai mult decât atat, asa cum a arătat si in plângere, procesul verbal de contravenție a fost încheiat la câteva zile dupa accident, astfel ca se poate constata si din acesta ca agentul constatator nu a fost la fata locului la momentul accidentului, astfel ca acesta nu a constatat in mod direct contravenția pentru a da naștere la prezumții, cum greșit se retine în întâmpinare,
A arătat că prin aceeași întâmpinare depusa de D.G.P.M.B., Brigada de Politie Rutiera a Municipiului București, în finalul acesteia instituția arata ca se opune audierii în calitate de martori a persoanelor prevăzute de art.315 alln.1 C.pr.civ.
Susține că daca s-ar fi lecturat cu atenție plângerea depusa, s-ar fi constatat ca nu a solicitat audierea ca martor a sotiei sale, D. G., ci a domnului A. V. care se afla in autoturismul său la acel moment.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică de la termenul de judecată din 26.06.2014, pentru considerentele reținute în acea încheiere, instanța a dispus introducerea forțată în proces a conducătorului celuilalt autovehicul implicat în accident, A. A. și a asigurătorului . SA, care nu au depus întâmpinare.
În ședința publică de la data de 23.10.2014, petentul a învederat și dovedit decesul domnului A. V. și a propus ca în locul acestuia să fie încuviințată proba cu martorul D. G., soția sa.
Instanța a încuviințat petentului și intimatei proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, iar pentru petent și emiterea adresei către Politia Locală, care a transmis că nu deține camere video în intersecția menționată în procesul verbal.
Instanța a respins ca neutilă solicitarea de emitere a unei adrese pentru comunicarea numărului benzilor de circulație, fiind necontestată schița de la locul accidentului și a respins ca inadmisibilă proba cu audierea în calitate de martor a soției petentului.
Analizând actele și lucrările cauzei instanța reține în fapt și în drept următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/31.10.2013, întocmit de un agent constatator din cadrul Brigăzii de Poliție Rutieră, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin. 2 coroborat cu art. 108 alin. 1 lit. b) pct. 3 raportat la art. 54 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, potrivit cărora conducătorul de vehicul care execută o manevră de schimbare a direcției de mers, de ieșire dintr-un rând de vehicule staționate sau de intrare într-un asemenea rând, de trecere pe o altă bandă de circulație sau de virare spre dreapta ori spre stânga sau care urmează să efectueze o întoarcere ori să meargă cu spatele este obligat să semnalizeze din timp și să se asigure că o poate face fără să perturbe circulația sau să pună în pericol siguranța celorlalți participanți la trafic și constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea a 3 puncte de penalizare fapta constând în nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulație sau a direcției de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.
Astfel, în actul de constatare s-a reținut că în data de 16.10.2013, orele 07:35, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . la intersecția cu . virajului la stânga, fiind pe liniile de tramvai, neasigurându-se temeinic, s-a acroșat cu auto cu nr._, condus de A. A. pe . .. Baicului. Pentru aceste motive, petentului i s-a aplicat o amendă contravențională în cuantum de 320 lei și i s-au stabilit 3 puncte de penalizare.
Potrivit art. 34 alin. (1) din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
În ceea ce privește controlul de legalitate, instanța constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/ 2001, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conținând mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator, procesul verbal fiind descifrabil și lizibil, contrar susținerilor petentului.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza A. c. României), dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Prin probele propuse de petent și administrate de instanță în cursul procesului, acesta nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal, nereușind astfel să răstoarne prezumția de legalitate de care se bucură procesul-verbal.
Petentul a arătat în cuprinsul plângerii că impactul dintre cele doua autoturisme a avut loc în momentul în care autovehiculul petentului ar fi fost oprit și că a fost determinat de faptul că intervenientul forțat a circulat în mod nelegal pe linia de tramvai și că ar fi depășit axul drumului, dar nu a dovedit în nici un fel nici depășirea axului drumului și nici că autovehiculul său ar fi fost oprit, iar instanța constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate întrucât chiar dacă Șoseaua P. are trei benzi de circulație plus linia de tramvai, conform schiței de la locul accidentului și procesului verbal de deplasare la fața locului, instanța reține potrivit aceluiași proces verbal că pe primele benzi de circulație sunt autovehicule parcate iar pe lângă liniile de tramvai există marcaje cu linie întreruptă, ceea ce înseamnă că în această situație intervenientul forțat era îndreptățit să utilizeze și linia de tramvai în condițiile art. 103 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 1391/2006, cu condiția de a părăsi linia tramvaiului înainte de stație în vederea ocolirii acesteia prin dreapta, ceea ce a și făcut, iar petentul, care avea obligația de a ceda trecerea, trebuia să se asigure și să acorde prioritate, ceea ce nu a făcut, dovadă fiind chiar producerea accidentului, astfel că este vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Examinand sanctiunea amenzii în cuantum de 320 lei și cele 3 puncte de penalizare prin prisma prevederilor art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, tinand seama ca din probele administrate nu rezulta ca fapta ar avea un grad de pericol social mai redus iar din cazierul contravențional al petentului rezultă că a săvârșit anterior și alte contravenții, instanta constata ca sanctiunea amenzii a fost corect individualizata de catre agentul constatator, iar cele 3 puncte de penalizare decurg de drept, in baza legii, ca urmare a săvârșirii contraventiei, fiind justificate de pericolul social al acesteia și necesare pentru conturarea conduitei rutiere a petentului.
Tinand seama de cele aratate mai sus si avand in vedere prevederile art. 34 alin. (1) O.G. nr.2/2001, instanta constata ca procesul-verbal de contraventie a fost incheiat in mod legal si temeinic, iar plangerea este neintemeiata, urmand a o respinge ca atare si a mentine procesul-verbal de contraventie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea împotriva procesului verbal de contravenție privind pe petentul D. M., cu domiciliul în București, ., Sector 2 și cu domiciliul ales la C.A. D. M., în București, .. 135, ., ., Sector 3, în contradictoriu cu intimata D. G. DE POLITIE A MUNICIPIULUI BUCURESTI – BRIGADA RUTIERĂ, cu sediul în București, .. 9-15, Sector 3, intervenientul forțat A. A., cu domiciliul în ., ., Județul Ilfov și intervenientul forțat . SA, cu sediul în București, .. 3, .. 10, Sector 3, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/31.10.2013 ca legal și temeinic încheiat.
Cu drept numai de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea sentinței, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22.01.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
M. D. D. F. B.
Red./tehn./M.D.D./F.B./6 ex. /06.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 846/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 659/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
