Plângere contravenţională. Sentința nr. 9729/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9729/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 01-10-2015 în dosarul nr. 9729/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 9729
Ședința Publică din data de 01.10.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. A. P.
Grefier: O. D.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul I. E. V., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție Rutieră.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 01.10.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 20.05.2015 petentul I. E. V., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție Rutieră, plângere contravențională împotriva procesului verbal nr._/12.05.2015, prin care a solicitat anularea acestuia.
În motivare a arătat, în esență, că procesul verbal este nelegal întrucât agentul constatator nu a realizat o descriere suficientă a faptelor. De asemenea, a arătat că a fost sancționat, pentru o faptă pe care el nu a săvârșit-o, întrucât prin manevra de virare la stânga în intersecția semaforizată special pentru stânga, nu a intrat în depășirea coloanei formate pentru înainte, iar în mod frecvent mașinile angajate către stânga intră pe calea de tramvai.
În drept, a invocat disp. art.1 alin.1, art.16, art.17 OG nr.2/2001, art.45 alin.4 OUG nr.195/2002.
În dovedire a depus la dosar, un set de înscrisuri (f.6-26).
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, arătând în esență că procesul verbal este legal și temeinic întocmit și că se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie și face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară.
De asemenea, a precizat că sancțiunea contravențională a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ sancționator și proporțional cu gradul de pericol social al faptei.
În dovedire, a depus planșe foto și înscrisuri (f.38-45).
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art.205 C.proc.civ..
Instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba cu planșele foto.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data 12.05.2015, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei, procesul verbal de contravenție . nr._, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de art. 100 alin.3 lit. a din OUG nr.195/2002, constând în aceea ca în data de 12.05.2015, petentul a condus auto_ pe . intersecția cu . coloana de autovehicule oprite la culoarea roșie a semaforului electric. Pentru acest motiv s-a aplicat contestatorului o amenda în cuantum de 390 lei, 4 puncte penalizare și i s-a suspendat dreptul de a conduce 30 de zile.
Procesul verbal a fost semnat de contravenient cu mențiunea că nu a depășit o coloană de autovehicule.
Analizând cuprinsul procesului verbal, sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16 și 17 din OG nr.2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității.
Instanța nu reține apărarea petentului cu privire la nelegalitatea procesului verbal determinată de neprezentarea împrejurărilor faptei deoarece procesul verbal cuprinde descrierea faptei, indicând locul, data, elementele de identificare ale vehiculului, persoana contravenientului și fapta reținută în sarcina sa, elemente suficiente care pot permite verificarea corectei încadrări juridice a faptei și a gravității acesteia, astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța constată că din probele administrate nu a rezultat o situație de fapt contrară celei consemnate în actul contestat, de natură să conducă la aprecierea că petentul a fost sancționat în mod nejustificat.
Instanța reține că procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate a actelor administrative, iar susținerile petentului în sens invers celor constate de către agentul intimatei, respectiv faptul că nu se face vinovat de fapta reținută, nu sunt sprijinite cu niciun mijloc de probă, iar din planșele foto se vede în mod clar că petentul se află pe linia de tramvai, depășind vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului electric, așa cum se reține de către agentul constatator. Mai mult, petentul nu a negat că la data menționată în procesul verbal s-a angajat pe banda stângă, intrând pe linia de tramvai, însă a arătat în circumstanțiere că s-a încadrat pentru a vira stânga pentru a nu bloca traficul pentru mașinile angajate către înainte.
De asemenea, instanța constată că, atât legislația națională cât și cea europeană permit utilizarea mecanismului probator al prezumției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113).
Totodată, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În cauză, petentul a beneficiat de toate garanțiile procesuale, însă nu a produs probe care să contrazică aspectele reținute în actul atacat.
Planșa foto îndeplinește toate cerințele prevăzute de art. 3.5.1. din Norma de metrologie legală NML 021-05/2005, aprobată prin Ordinul 301/2005, așa cum a fost modificat prin Ordinul nr. 187/2009, evidențiindu-se în cuprinsul ei data și ora măsurătorii și imaginea autovehiculului care se află pe linia de tramvai, al cărui număr de înmatriculare este vizibil, iar înregistrarea faptei a fost făcută cu un aparat care la acel moment se afla în termenul de valabilitate a verificării metrologice, conform buletinului nr._/20.02.2015 (f.44), prin care acesta a fost declarat admis pentru o perioadă de 1 an, fiind îndeplinite astfel și condițiile impuse de art. 5.2.1 din Norma de metrologie amintită.
Referitor la susținerea petentului conform căreia putea să meargă pe linia de tramvai, instanța o consideră neîntemeiată având în vedere că potrivit planșei depusă de reclamant, aflată la fila 18 dosar, linia de tramvai este despărțită de celelalte benzi de circulație printr-o linie continuă, care nu se poate încălca potrivit art. 77 din ROUG nr.195/2002 (Marcajul longitudinal format dintr-o linie continua simpla sau dubla interzice încălcarea acestuia).
De asemenea, instanța reține că din planșele foto depuse la dosar (f.18-22) reiese că pe . benzi de circulație, astfel că nu devin aplicabile disp. art.103 din ROUG nr.195/2002, potrivit cărora pe drumul public cu cel mult doua benzi pe sens si cu o a treia banda pe care este amplasata linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi aceasta banda, cu obligația sa lase libera calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Față de cele menționate, instanța reține că petentul nu avea voie să circule pe linia de tramvai și să încalce marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă. Astfel, chiar dacă petentul ar fi făcut stânga acesta nu avea voie să se încadreze pe linia de tramvai.
Totodată, se constată că apărarea petentului potrivit căreia și alți participanți la trafic au procedat în aceeași modalitate ca și el nu poate constitui un element care să înlăture vinovăția petentului, deoarece nu există o dispoziție legală care să prevadă că o astfel de împrejurare ar exonera contravenientul de răspundere.
În ceea ce privește sancțiunea aplicată și modalitatea de individualizare, în raport de împrejurările faptei și de limitele amenzii, instanța constată următoarele:
Potrivit art. 100 alin.3 lit. a din OUG nr.195/2002 depășirea coloanelor de vehicule oprite la culoarea roșie a semaforului sau la trecerile la nivel cu calea ferată, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai.
Art. 34 din O.G. nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea hotărăște și asupra sancțiunii aplicate. Potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că petentul a fost sancționat cu amenda contravențională în cuantumul minim prevăzut de lege pentru această faptă, corespunzător pericolului social al contravenției și apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului.
Pe fondul celor expuse, constatând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul I. E. V. cu domiciliul ales - .. 1, ., ., în contradictoriu cu intimata Direcția G. de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție Rutieră cu sediul în București, .-15, sector 3, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01.10.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. P. D. O.
Red. și dact. Jud. I.A.P., Gref. D.O./ 4 ex/15.12.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 7841/2015. Judecătoria... | Pretenţii. Sentința nr. 9700/2015. Judecătoria SECTORUL 2... → |
|---|
