Pretenţii. Hotărâre din 20-04-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Hotărâre pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 20-04-2015 în dosarul nr. 4319/2015

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 20.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul dosarului, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare. Reclamantul a depus note scrise, fiind atașată și o cerere în sensul că dorește să se prezinte la proces.

Reclamantul arată că a primit raportul de expertiză medico-legală.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond și pe excepțiile uite cu fondul – excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive.

Reclamantul arată că își menține concluziile formulate anterior pe excepții și consideră că pârâta trebuie să plătească despăgubirile solicitate, acestea din urmă fiind admisibile. Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii de chemare în judecată, având în vedere situația sa actuală, după anii de detenție.

Instanța reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 27.03.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 27.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 03.04.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.03.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 03.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015. Ulterior, pentru același motiv, instanța a amânat pronunțarea la data de 03.04.2015.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 10.04.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 10.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015. Ulterior, pentru același motiv, instanța a amânat pronunțarea la datele de 03.04.2015, 10.04.2015.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 15.04.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 15.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015. Ulterior, pentru același motiv, instanța a amânat pronunțarea la datele de 03.04.2015, 10.04.2015, 15.04.2015.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 17.04.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Î N C H E I E R E

Ședința publică din data de 17.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015. Ulterior, pentru același motiv, instanța a amânat pronunțarea la datele de 03.04.2015, 10.04.2015, 15.04.2015, 17.04.2015.

INSTANȚA

Având nevoie de timp pentru a delibera, raportat la dispozițiile art. 260 C.proc.civ., instanța va amâna pronunțarea.

DISPUNE

Amână pronunțarea la data de 20.04.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Dosar număr_

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI - SECȚIA CIVILĂ

Sentința civilă nr. 4319

Ședința publică din data de 20.04.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A. D. B.

GREFIER: M. U.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, privind pe reclamantul C. F. și pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 20.03.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință, ce constituie parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 27.03.2015. Ulterior, pentru același motiv, instanța a amânat pronunțarea la datele de 03.04.2015, 10.04.2015, 15.04.2015, 17.04.2015, 20.04.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IX-a la data de 13.03.2012 sub nr._, reclamantul C. A. F. a chemat în judecată pe pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 euro cu titlu de despăgubiri.

În motivare, reclamantul a menționat că se află în stare de detenție în Penitenciarul G., în executarea unei pedepse de 13 ani pentru infracțiunea de omor, începând din anul 1999; a susținut că în această perioadă, aflat în stare de detenție, a fost suspus unui tratament necorespunzător, împrejurare care i-a produs un prejudiciu cuantificat la suma de 1.000.000 euro, sumă reprezentând despăgubiri pentru bolile dobândite și pe care înțelege să o solicite de la pârâtă.

La dosar au fost depuse înscrisuri, în copii.

Ulterior, reclamantul a depus la dosar numeroase note scrise, reiterând aspecte referitoare la modalitatea de tratare a afecțiunilor sale medicale și la deplasarea acestuia la diverse unități spitalicești - cu transcrierea unor acte de natură medicală, inclusiv sub aspectul medicației și alimentației recomandate.

Au fost anexate, în copii, înscrisuri medicale - inclusiv din dosarul de nouă expertiză medicală efectuată la data de 14.07.2011 - privitoare la examenele clinice, paraclinice și de laborator, eco cord, la care reclamantul a fost supus și de care a beneficiat.

Reclamantul a formulat cerere de asistență judiciară în vederea desemnării unui avocat din oficiu, însă, în ședința din Camera de Consiliu din data de 19.09.2012 (f. 34) reclamantul a arătat instanței că are posibilități de angajare a unui avocat deținând venituri într-un cont personal, și a solicitat instanței sprijin pentru a putea contacta Baroul București.

Prin încheierea din ședința din Camera de Consiliu din data de 19.09.2012 pronunțata în dosarul nr._, instanța, având în vedere susținerile și solicitarea reclamantului, constatând că reclamantul nu a solicitat ajutor public judiciar ci doar sprijinul acesteia pentru angajarea unui avocat, a dispus emiterea unei adrese către Baroul București și către Baroul G. în vederea analizării posibilității desemnării unui apărător care să reprezinte interesele reclamantului în schimbul unui onorariu negociat cu acesta.

La termenul de judecată din data de 14.11.2012, în ședința publică, reclamantul a menționat că nu mai insistă în cererea de reprezentare în instanța a unui avocat.

Prin sentința civilă nr. 4829/28.11.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a IX-a a fost admisă excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de judecare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

Reclamantul a depus la dosar noi note scrise, reiterând, în esență, aspecte referitoare la modalitatea de tratare a afecțiunilor sale medicale.

Pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată – în raport de prevederile art. 3 din O.U.G. nr. 80/2013 -, excepția lipsei calității sale procesuale pasive – în raport de prevederile art. 10 al. 3 din H.G. nr. 1849/2004 -, invocând totodată și inadmisibilitatea cererii promovate - în raport de prevederile art. 6 al. 1 din Legea nr. 275/2006, ale capitolului 4 din același act normativ și art. 22 al. 1 C.p.pen.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

În motivare, în esență, pârâta a menționat că reclamantul se află în evidența cabinetului medical de unitate, beneficiind de tratament medicamentos conform recomandărilor medicilor specialiști; în prezent, starea se sănătate a reclamantului este staționară, acesta fiind echilibrat hemodinamic și respirator.

Totodată, a precizat că de la depunerea în penitenciar pentru executarea pedepsei privative de libertate, în perioada în care se afla în custodia Administrației Naționale a Penitenciarelor, reclamantul a primit asistența medicală necesară, fiind internat pentru evaluarea stării de sănătate de 29 de ori în penitenciare spital. Afecțiunile oncologică și cardio-pulmonare cu care se află în evidență reclamantul nu au legătura directă cu condițiile de detenție, fiind condiționate, în principal de factori genetici, ereditari, stil de viață și comportamente – a anexat, în sensul indicat, înscrisuri medicale.

De asemenea, pârâta a menționat că privitor la suma solicitată cu titlu de despăgubiri, reclamatului îi revine sarcina de a proba îndeplinirea cumulativă a condițiilor răspunderii civile delictuale

A susținut că, în cauză, nu poate fi probată existența vreunui prejudiciu care să fi fost cauzat reclamantului, de natură să justifice plata vreunor daune, nefiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale; cu cheltuieli de judecată.

A solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Pârâta a depus la dosar înscrisuri medicale referitoare la reclamant.

Instanța, având în vedere natura și valoarea obiectului cauzei, a invocat, la primul termen de judecată, excepția de necompetență materială a judecătoriei în soluționarea cauzei, reclamantul punând concluzii în sensul că, dacă față de suma pretinsă - un milion de euro - judecătoria nu este competentă, solicită declinarea competenței de soluționare în favoarea instanței competente (reclamantul a reiterat cuantumul sumei pretinse pârâtei, acela de 1.000.000 euro).

Prin sentința civilă nr._/13.09.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr._ a fost admisă excepția de necompetență materială și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Totodată, față de împrejurarea că Tribunalul București a declinat anterior competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, instanța a constatat conflict negativ de competență, motiv pentru care a suspendat judecata și a înaintat dosarul cauzei către Curtea de Apel București pentru soluționarea conflictului, în conformitate cu art. 20 și urm. C.proc.civ.

Prin sentința civilă nr. 3961/11.12.2013 pronunțată de Curtea de Apel București a fost stabilită competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

Reclamantul a depus la dosar, la primul termen de judecată după stabilirea instanței competente, cerere de ajutor public judiciar privind taxa judiciară de timbru, menționând că i s-a spus că a fost pensionat, însă nu a primit sume de bani cu titlu de pensie.

În vederea soluționării cererii de ajutor public judiciar, instanța, având în vedere susținerile reclamantului din ședința publică din data de 14.03.2014 - în sensul că i-a fost comunicat faptul că a fost pensionat, însă până la acea data nu primise sume de bani cu titlu de pensie -, a dispus emiterea unei adrese către Penitenciarul G. cu solicitarea de a se comunica dacă reclamantul figurează în evidențe ca realizând venituri în perioada ianuarie 2014 – prezent, în caz afirmativ urmând să se comunice natura și cuantumul acestora, defalcat pe fiecare lună – relațiile solicitate au fost comunicate la dosar la data de 12.05.2014, prin serviciul registratură.

Prin încheierea din ședința din Camera de Consiliu din data de 30.05.2014, instanța a admis cererea de asistență judiciară și a scutit petentul de plata taxei judiciare de timbru stabilite în sarcina acestuia.

La următorul termen de judecată, respectiv în ședința publică din data de 06.06.2014, la solicitarea instanței, reclamantul a precizat că bolile dobândite în penitenciar sunt următoarele: TBC, descoperită la data de 10-11 ianuarie 2001; boala cardiacă, în perioada 2003 – 2004 având semipareză pe partea dreaptă; artrită (arterită), descoperită la data de 28.12.2013 la Spitalul de Urgență Floreasca; boala privind prostata, descoperită la data de 28.12.2013 la Spitalul de Urgență Floreasca.

A mai precizat că boala pentru care tratamentul a fost necorespunzător este boala de inimă; de 13 ani este bolnav, începând cu boala TBC, iar în toată această perioadă a fost prezentat la spital, însă a primit tratament doar pentru boala de inimă, iar celelalte boli i-au fost ascunse.

La același termen de judecată, instanța a respinse excepția de netimbrare a cererii de chemare în judecată, cu motivarea reținuta în încheierea de ședință din data de 06.06.2014; totodată, în temeiul art. 137 C.proc.civ., au fost unite cu fondul cauzei, excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția de inadmisibilitate, invocate de pârâta.

De asemenea, la termenul de judecată din data de 06.06.2014, instanța, în temeiul art. 167 C.proc.civ., considerând utilă, pertinentă și concludentă proba cu înscrisuri solicitată de reclamant și de pârâtă, a încuviințat-o.

Totodată, în raport de prevederile art. 129 alin. 4 și 5 C.proc.civ., instanța – având în vedere și susținerile reclamantului în sensul că este de acord cu efectuarea expertizei medico-legale - a încuviințat proba cu expertiza medico-legală (efectuată de către I.N.M.L. „M. Minovici); a fost încuviințată depunerea la dosar a copiilor rapoartelor de expertiză medico-legale ce se regăsesc în dosarul medical al reclamantului din cadrul Penitenciarului G..

Instanța, urmare a adresei nr. A._ emise de I.N.M.L. „M. Minovici, comunicată prin serviciul registratură la data de 10.09.2014, a dispus emiterea unor adrese către Spitalul Universitar de Urgență M. Central „Dr. C. D.”, Penitenciarul Spital București-Rahova, Penitenciarul Spital București-Jilava și Penitenciarul Spital Colibași, pentru a se comunica înscrisurile medicale solicitate în vederea efectuării expertizei medico-legale.

Relațiile/înscrisurile solicitate în cauză, au fost comunicate la dosar, prin serviciul registratură, la data de 24.09.2014, la data de 25.09.2014, la data de 03.10.2014; totodată, înscrisurile depuse la dosar au fost comunicate, în copie, către I.N.M.L. „M. Minovici.

Raportul de expertiză medico-legal nr. A._ /14.01.2015 a fost comunicat la dosar, la data de 30.01.2015, prin serviciul registratură; în vederea respectării garanțiilor privind dreptul la apărare, instanța a dispus comunicarea, către reclamant, în copie, a raportului de expertiză medico-legală.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține următoarele.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă, instanța reține că este neîntemeiată și urmează să o respingă în consecință.

Aceasta, deoarece în cauzele întemeiate pe răspunderea civilă delictuală, calitatea procesuală pasivă are persoana despre care se pretinde a fi autorul faptei delictuale; soluția menționată se impune și din perspectiva obligațiilor pârâtei, reglementate de art. 6 lit. a, e și f din H.G. nr. 1849/2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor. Faptul că penitenciarele sunt unități subordonate pârâtei și că acestea dispun de personalitate juridică proprie, fiind ordonatori terțiari de credite, nu înlătură responsabilitatea pârâtei, în sarcina căreia sunt stabilite în mod direct obligațiile legate de asigurarea condițiilor de detenție, inclusiv privitor la activitățile privind asigurarea dreptului la asistența medicală a persoanelor private de libertate.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității, invocate de pârâtă, instanța reține că este neîntemeiată și urmează să o respingă în consecință; aceasta, întrucât instanța reține că litigiul are caracter civil, vizând materia răspunderii civile delictuale, astfel încât nu este necesară parcurgerea procedurii speciale invocate de pârâta.

În ceea ce privește fondul cauzei, instanța reține următoarele.

Prin cererea promovată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 1.000.000 euro cu titlu de despăgubiri, precizând, în ședința publică din data de 06.06.2014, că suma este cerută pentru bolile dobândite în penitenciar, pentru tratamentul necorespunzător al bolii cardiace, pentru ascunderea unor boli.

Astfel, privitor la bolile dobândite în penitenciar, a precizat că acestea, sunt TBC (descoperită la data de 10-11 ianuarie 2001), boala cardiacă (în perioada 2003 – 2004 având semipareză pe partea dreaptă), artrită (arterită, descoperită la data de 28.12.2013 la Spitalul de Urgență Floreasca), boala privind prostata (descoperită la data de 28.12.2013 la Spitalul de Urgență Floreasca).

A invocat/precizat tratamentul necorespunzător al bolii cardiace și a susținut că, celelalte boli (dintre cele menționate), i-au fost ascunse.

Instanța reține că, în conformitate cu prevederile art. 998, art. 999 C.civ. (art. 1349, art. 1357 N.C.civ.) pentru angajarea răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, se cer îndeplinite următoarele condiții: săvârșirea unei fapte ilicite, producerea unui prejudiciu, existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și vinovăția în comiterea faptei.

Verificând îndeplinirea condițiilor legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale, în raport de probele administrate, se constată că acțiunea promovată este neîntemeiată și urmează să fie respinsă în consecința, pentru următoarele considerente.

Din conținutul concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. A._ /14.01.2015, reiese că patologia cardiacă a fost consemnată prima dată în cursul internării din perioada 27.02 - 10.03.2004, fiind indicat diagnosticul de „Cardiopatie ischemică latentă.HTA”, care se agravează progresiv în următorii ani.

S-a menționat totodată, din documentația medicală existentă, diagnosticul de tuberculoză pulmonară, respectiv din fișa de tratament al tuberculozei a Spitalului Penitenciar București – Programul Național Antituberculos din perioada 11-16.01.2001, fără a se putea preciza însă momentul debutului sau al diagnosticării afecțiunii.

În cadrul concluziilor raportului medico-legală s-a stabilit că diagnosticul de boală ocluzivă aorto-iliacă a fost menționat în data de 28.12.2013 (actul medical 38 - 28.12.2013), precizându-se totodată că insuficiența circulatorie periferica a fost diagnosticată și tratată corespunzător încă din iulie 2008; a fost menționat și un diagnostic de afectare arterială din perioada august-septembrie 2009, tratat corespunzător.

Patologia prostatică a fost evidențiata în urma examinării CT din 28.12.2013, reclamantul beneficiind de indicație terapeutică corespunzătoare.

Totodată, din conținutul concluziilor raportului de expertiză medico-legală, ce au rezultat în urma unei examinări complexe efectuate de medici specialiști, a reieșit că reclamantul a beneficiat de îngrijire medicală corespunzătoare raportat la afecțiunile cardiace de care suferă; a mai rezultat că afecțiunile medicale diagnosticate în urma expertizei și a consultului de specialitate sunt relevate de documentația medicală anterioară privitoare la reclamant.

Raportul de expertiză medico-legală se coroborează cu proba cu înscrisuri administrată (f. 53-157 - dosar nr._ ; f. 34-123 - dosar nr._ ; f. 5-13, 80-172, f. 176-188 - dosar nr._ ) din care rezultă numeroasele examinări/consultații/investigații medicale la care a fost suspus reclamantul și de care, totodată, a beneficiat, examinări efectuate atât în spitalele penitenciar cât și în alte unități spitalicești - Spitalul Universitar de Urgență M. Central „Dr. C. D.”, în Spitalul de Urgență Floreasca.

Prin urmare, instanța, având în vedere probele administrate – cu înscrisuri și cu expertiza de specialitate -, reține că, în cauză, nu s-a făcut dovada vreunei fapte ilicite a pârâtei de natură a produce un prejudiciu reclamantului; astfel, se constată, pe de o parte, că afecțiunile indicate de reclamant au fost tratate medical în mod corespunzător, iar pe de altă parte, nu s-a făcut dovada că starea de detenție a fost cauza dobândirii bolilor TBC, cardiacă, artrită și privind prostata.

Totodată, nu se poate reține temeinicia susținerilor reclamantului referitoare la faptul că i-au fost ascunse o . afecțiuni, câtă vreme prin probele administrate, acesta nu a făcut o astfel de dovada, deși sarcina probei îi incumba, în conformitate cu prevederile art. 1169 C.civ.

Dimpotrivă, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosar, constată că reclamantul a avut asigurat și a beneficiat de dreptul la asistența medicală, fiind examinat medical, fiind diagnosticat de fiecare dată, cu indicarea deopotrivă a recomandărilor de natură medicală, cât și a celor de natură alimentară.

Faptul că reclamantul s-a aflat în ”custodia” pârâtei, prin el însuși, fără a se corobora cu alte probe, nu este de natură a determina concluzia absolută a culpei pârâtei sau a unei fapte ilicite a acestea, câtă vreme, prin probele administrate, s-a făcut dovada că pârâta a înțeles să-și execute obligațiile legale referitoare la dreptul la asistența medicală a persoanelor private de libertate, prin luarea unor măsuri adecvate în vederea asigurării acestor condiții – prezentarea repetată, în numeroasa rânduri, a reclamantului la unități spitalicești din sistemul penitenciar, examinarea și tratamentul medical corespunzător al acestuia.

Toate acesta, în condițiile în care chiar reclamantul, fumător (conform declarațiilor din data de 30.07.2005, f. 125, respectiv din data de 14.06.2011, f. 166), a refuzat efectuarea unor acte medicale/tratamente ce i-au fost recomandate - refuz de acte terapeutice propuse, astfel cum reiese din scrisoare medicala din data de 08.12.2011 (f. 48-49), refuzul de a urma tratamentul medical pentru afecțiunile cronice, astfel cum reiese din procesul verbal din data de 24.04.2007 (f. 52), refuzul de recoltare de probe biologice, astfel cum reiese din scrisoarea medicala aflată la fila 96 din dosar.

De altfel, instanța observă că, anterior acestui litigiu, reclamantul s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, care, a pronunțat Hotărârea din 11.01.2011 (rectificată la 10.01.2012) în Cauza F. C. împotriva României.

Din hotărârea Curții rezultă că reclamantul s-a plâns, printre altele, și de faptul că în penitenciar nu a beneficiat de un tratament medical continuu pentru bolile sale.

Referitor la pretinsa neacordare a tratamentului medical, respectiv la starea de sănătate a reclamantului, la bolile acestuia și supravegherea medicală în penitenciar, s-a consemnat (în hotărârea Curții) contractarea de către reclamant a tuberculozei - boala pentru care reclamantul a urmat un tratament strict, astfel încât la data de 20.02.2006 în fișa medicală a reclamantului s-a făcut mențiunea „tratament tuberculoza încheiat” -, dar și diagnosticarea acestuia cu alte afecțiuni, printre care hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemică cronică, infarct miocardic vechi, insuficiență circulatorie periferică, arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare stadiul II; de asemenea, s-a consemnat internarea repetată a reclamantului în spitale penitenciare, acesta beneficiind de tratamente medicale pentru bolile sale. Reclamantul este fumător si nu a respectat recomandarea medicilor de a nu mai fuma, deși medicii i-au interzis să fumeze.

Referitor la tratamentul medical acordat reclamantului, Curtea a reținut, în motivare, că reclamantul „nu a prezentat Curții niciun element de natură să pună la îndoiala constatările instanțelor naționale” - care au stabilit, anterior, că, „acestuia i s-a acordat un tratament medical efectiv” -, iar, în plus, „din dosar reiese că reclamantul a refuzat de mai multe ori fie să se supună examinării medicale, fie să primească tratament medical, fie să se interneze într-un penitenciar-spital”, situație față de care, Curtea a reținut că aceasta solicitare a reclamantului este nefondată și trebuie respinsă.

Totodată, Curtea a reținut că reclamantul nu a prezentat niciun element de natură „să demonstreze cauzele bolilor sale” și a observat că reclamantul a beneficiat de supraveghere medicală pentru tuberculoză, constatând că, în prezent, este vindecat de aceasta boală.

Prin urmare, instanța reține că, până la momentul pronunțării hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamantul nu a efectuat nicio dovadă privind cauza bolilor sale (afecțiune cardiacă, arteriopatie, tuberculoză), iar, mai mult, Curtea a constatat că reclamantul este vindecat de tuberculoză.

Oricum, se consideră că faptele ce au format obiectul analizei Curții Europene a Drepturilor Omului nu ar mai putea fi supuse unei noi analize, ulterioare celei deja realizate de Curte.

De altfel, se observă că reclamantul a ales să nu precizeze, cu ocazia înfățișării sale în instanță, existența hotărârii mai sus indicate, hotărâre care însă nu poate fi ignorată în cauză.

Instanța, având în vedere probele administrate, reține totodată că, după momentul pronunțării hotărârii Curții, nu au fost relevate elemente noi de natură a determina concluzia existenței vreunei fapte ilicite în sarcina pârâtei; astfel, reclamantul nu a făcut nicio dovadă în sensul demonstrării cauzei afecțiunilor diagnosticate în anul 2013 (artrită, patologia prostatică) sau ascunderii afecțiunilor medicale de către pârâtă; potrivit concluziilor raportului de expertiză medico- legală, bolile anterior indicate au fost tratate corespunzător, iar afecțiunile medicale diagnosticate în urma expertizei de specialitate sunt relevate de documentația medicală anterioară privitoare la reclamant.

Concluzionând, instanța reține că prima condiție pentru angajarea răspunderii delictuale presupune comiterea unei fapte ilicite, care constă în acțiunea ori inacțiunea prin care, încălcându-se normele de drept obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv sau chiar interesului ce aparține unei persoane.

Reține totodată că în cauza de față, reclamantul, prin probele administrate, nu a făcut dovada vreunei fapte ilicite săvârșite de către pârâta.

Or, câtă vreme nu a fost făcuta dovada existenței unei fapte ilicite, instanța nu poate reține întrunirea cumulativă, în sarcina pârâtei, a celor patru condiții necesare angajării răspunderii civile delictuale a acesteia (privitoare la existența unei legături de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul produs, respectiv la comiterea cu vinovăție/culpă a faptei) - atitudinea instituțională a pârâtei intrând în sfera licitului civil.

Pentru considerentele expuse, instanța consideră că nu sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtei, astfel că acțiunea promovată este neîntemeiată și urmează să fie respinsă ca atare.

ENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Respinge excepția de inadmisibilitate, invocată de pârâtă, ca neîntemeiată.

Respinge cererea promovată de reclamantul C. F.,fiul lui A. și al Aureliei, născut la 18.10.1954, aflat în stare de detenție în Penitenciarul G. în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, cu sediul în sector 2, București, .. 47, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.04.2015.

PREȘEDINTEGREFIER

Red./ Th.red. ADB/29.06.2015

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Hotărâre din 20-04-2015, Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI