Pretenţii. Încheierea nr. 27/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

În motivare, a arătat că pârâta, în calitate de proprietar al apartamentului nr.78, a fost somată să achite restanțele la întreținere, precum și penalitățile de întârziere, însă acesta nu a înțeles să se conformeze.

A mai arătat reclamanta faptul că pârâta a mai fost chemată în judecată în nenumărate rânduri, pronunțându-se sentințele civile nr._/19.06.2013 și nr._/25.09.2013, în baza cărora s-a pornit executarea silită în dosarul de executare nr.127/2014 al B. AD REM.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii 230/2007 și HG nr.1588/2007.

În dovedire a solicitat de proba cu înscrisuri, anexând un set de înscrisuri (f.7-54).

Deși legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare, dar s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a-și exprima poziția procesuală, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Instanța a administrat, la propunerea ambelor părți, proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Potrivit listelor de plată depuse la dosar (f.19-39), pârâta I. E., în calitate de proprietar al apartamentului nr.78 situat în București, .-15, ., ., datorează reclamantei Asociația de Proprietari . suma de 3407,84 lei, cu titlu de cote de întreținere aferente perioadei ianuarie 2013-septembrie 2014.

Potrivit art.46 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, iar potrivit art.49 alin.2 din același act normativ, termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.

Prin urmare este întemeiată cererea reclamantei privind obligarea pârâtei la plata sumei 3407,84 lei, cu titlu de cote de întreținere aferente perioadei ianuarie 2013-septembrie 2014.

Cât privește apărarea pârâtei în sensul că ar fi achitat deja debitul prin poprirea realizată, instanța o apreciază ca fiind neîntemeiată, având în vedere că din chitanțele depuse la dosar de pârâtă, în dovedire, rezultă că acestea privesc debite din anul 2012, deci anterioare celor care fac obiectul prezentei cauze.

În ceea ce privește cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere, instanța reține că acestea au fost stabilite prin procesul verbal din 23.06.2002 (f.46-47), la suma de 0,1% pentru restanțele ce depășesc 30 de zile și 0,2% pe zi de întârziere, după 60 de zile, pârâta datorând astfel reclamantei și penalități de întârziere în cuantum de 920,30 lei, calculate la cotele de întreținere restante până la data de 30.10.2014.

Este nefondată apărarea pârâtei în sensul că, întrucât în listele de întreținere s-a prevăzut că penalitățile de întârziere sunt în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, nu datorează penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, ci de 0,1% pe zi. Astfel, cuantumul de 0,1% al penalităților de întreținere menționat în listele de întreținere vizează perioada cuprinsă între 30 de zile și 60 de zile de întârziere, după această perioadă aplicându-se, potrivit procesului-verbal din data de 23.06.2002, menționat anterior, penalități de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi.

Cât privește cererea de obligare a pârâtei la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate de la data de 01.11.2014 și până la achitarea efectivă a debitului, instanța o va respinge ca neîntemeiată, având în vedere faptul că această creanță nu are un caracter lichid, neputând fi determinată pe baza înscrisurilor de la dosar.

În consecință, având în vedere că reclamanta a făcut dovada dreptului său de creanță, iar pârâta nu a făcut dovada liberării sale de obligație, prin plată sau printr-un alt mod admis de lege, în temeiul art.46 din Legea nr.230/2007, instanța va admite în parte acțiunea și va obliga pârâta să achite reclamantei suma de 3407,84 lei reprezentând cheltuieli de întreținere restante pentru perioada ianuarie 2013-septembrie 2014 și 920,30 lei reprezentând penalități de întârziere calculate la cotele de întreținere restante până la data de 30.10.2014.

Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, în temeiul art. 453 C.proc.civ., față de admiterea cererii principale, va obliga pârâta la plata sumei de 1000 lei reprezentând onorariu de avocat (chitanță la fila 7 din dosar) și va respinge cererea de obligare a pârâtei la plata sumei de 100 lei reprezentând taxa servicii OCPI, întrucât nu reprezintă cheltuieli de judecată necesare soluționării prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte cererea privind pe reclamanta Asociația de Proprietari . sediul ales la Av. L. A. în București, .. 2, ., ., sector 1, în contradictoriu cu pârâta I. E., cu domiciliul în București, .-15, ., ., sector 2.