Contestaţie la executare. Încheierea nr. 13/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI - Sentințe și decizii civile / 2015

Încheierea nr. 13/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 2637/2015

Dosar nr._

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

Ședința Publică din data de 13.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. C.

GREFIER: A. D. S.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare, privind pe contestatorul P. D. în contradictoriu cu intimata ..

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns pentru contestator avocat F. P., cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 315/2014, la fila 60 din dosar, lipsind intimata.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, precum și faptul că la data de 13.12.2015, contestatorul a depus la dosar dovada de comunicare a publicației de vânzare, iar intimata a depus cerere de judecare în lipsă, după care,

Apărătorul contestatorului depune la dosar dovada comunicării publicației de vânzare.

Instanța pune în discuție excepția tardivității invocată prin întâmpinare.

Apărătorul contestatorului solicită respingerea excepției tardivității formulării contestației la executare, având în vedere că ștampila poștei aplicată pe dovada de comunicare este 08.09.2014, ultima zi a ciclului de 15 zile fiind data de 24.09.2014, iar contestația a fost depusă în data de 24.09.2014, în termenul legal de 15 zile.

Instanța în temeiul art. 401 alin. 1 lit. a din codul de procedură civilă respinge excepția tardivității ca neîntemeiată, având în vedere data comunicării publicației de vânzare, respectiv 08.09.2014, raportat la data depunerii contestației, 24.09.2015 fiind respectat termenul de 15 zile, calculat pe zile libere conform art.101 alin.1 C.proc.civ.

Instanța unește cu fondul cauzei excepția autorității de lucru judecat și, nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, acordă cuvântul în probațiune.

Apărătorul contestatoruluii solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.

În temeiul art. 167 C.proc.civ., instanța încuviințează ambelor părți proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.

Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbateri asupra excepției unite cu fondul și asupra fondului cauzei.

Apărătorul contestatorului solicită respingerea excepției autorității de lucru judecat, având în vedere că se invocă excepția față de o hotărâre dată pe calea ordonanței președințiale, care nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului cauzei.

Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii de suspendare a executării silite, admiterea contestație la executare astfel cum a fost formulată, respingerea apărărilor formulate de intimată, ca netemeinice și să se constate netemeinicia și nelegalitatea actului atacat, urmând a se dispune anularea acestuia și a formelor de executare, efectuate în baza acestuia. Arată că, actul atacat, respectiv Publicația de vânzare imobiliară emisă în data de 04.09.2014, a fost întocmit în perioada în care exista o suspendare a executării silite. Arată că la data de 01.07.2014 a formulat o cerere de desființare a măsurilor de executare silită în dosarul de executare silită nr. 410/2011, formând dosarul nr._/300/2014, dosar în care s-a acordat termen la data de 22.09.2014, dată la care s-a rămas în pronunțare, ce a fost amânată până la data de 29.09.2014. Având în vedere că în această perioadă executarea silită era suspendată de drept, comunicarea publicației de vânzare a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor legale, fapt ce atrage nulitatea actului atacat. În ceea ce privește suma urmărită, precizează că în actul atacat este menționată suma de 220.794,82 lei, acest debit nefiind cel real. Mai arată că debitul urmărit a fost achitat în întregime, conform recipisei de consemnări nr. 47/23.01.2013, emisă de B. G. R. prin care se certifică consemnarea sumei de 220.794,90 lei către intimată, conform sentinței civile nr. 350/07.04.2011, precum și plata efectuată la data de 09.12.2013 în sumă de 21.226,51 lei, rezultând suma totală de 241.967,41 lei adică întreaga valoare a creanței, cu toate cheltuielile de executare. În ceea ce privește debitul reclamat, acesta provine din faptul că a pus în executare decizia civilă nr. 1143/R/04.03.2010, prin care s-a dispus anularea deciziei de concediere, reintegrare și plata de despăgubiri. Ca urmare a pronunțării sentinței civile nr. 350/07.04.2011, titlul pus în executare de către intimată cu suma de 220.794,90 lei, debitul fiind datorat pentru perioada iunie 2009 – iulie 2010. Mai arată că, întrucât intimata nu a înțeles să se conformeze hotărârii de reintegrare, a pornit o altă executare silită, în dosarul de executare nr. 45/2012 al B. G. R., pentru perioada august 2010 – iulie 2012.

Precizează că debitul din dosarul nr.410/2011 era deja compensat la momentul când s-a început executarea silită.

Solicită cheltuieli de judecată pe cale separată.

Instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care

DISPUNE

Amână pronunțarea la 20.02.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E. C. A. D. S.

Dosar nr._

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

Ședința Publică din data de 20.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. C.

GREFIER: A. D. S.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare, privind pe contestatorul P. D. în contradictoriu cu intimata ..

Dezbaterile pe fondul cauzei s-au desfășurat în ședința publică de la 13.02.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la 20.02.2015.

INSTANȚA

având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care

DISPUNE

Amână pronunțarea la 27.02.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E. C. A. D. S.

Dosar nr._

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI-SECȚIA CIVILĂ

ÎNCHEIERE

Ședința Publică din data de 27.02.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. C.

GREFIER: A. D. S.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare, privind pe contestatorul P. D. în contradictoriu cu intimata ..

INSTANȚA

având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 396 din Codul de procedură civilă, urmează să amâne pronunțarea, motiv pentru care

DISPUNE

Amână pronunțarea la 06.03.2015.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27.02.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

E. C. A. D. S.

Dosar nr._

JUDECĂTORIA SECTOR 2 BUCUREȘTI

-SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ NR.2637

Ședința Publică din data de 06.03.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. C.

GREFIER: A. D. S.

Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect contestație la executare – suspendare executare, privind pe contestatorul P. D. în contradictoriu cu intimata ..

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București la data de 24.09.2014 sub nr._, contestatorul P. D., în contradictoriu cu intimata ..R.L., a formulat contestație la executare împotriva Publicației de vânzare imobiliară emisă la data de 04.09.2014 de către executorul judecătoresc C. L..

În motivarea acțiunii, contestatorul a arătat că, la data de 01.07.2014 a depus pe rolul Judecătoriei Sector 2 o cerere de desființare a măsurilor de executare silită în dosarul de executare silită nr. 410/2011 formându-se dosarul cu nr._/300/2014.

A susținut că, întrucât a urmat procedura prevăzută de art. 523, alin.2 C.p.c. și art. 428, alin. 2-4 C.proc.civ., comunicând executorului judecătoresc copia cererii depuse, acesta ar fi trebuit să oprească urmărirea, suspendarea executării silite fiind dispusă prin lege.

Așadar, deoarece de la data de 01.07.2014 executarea silită pornită era suspendată de drept, faptul că au fost efectuate acte de procedură, respectiv emiterea și comunicarea Publicației de vânzare imobiliară emisă la data de 04.09.2014 de către executorul judecătoresc C. L., au fost făcute cu încălcarea dispozițiilor legale, fapt ce atrage anularea lor.

A mai arătat că, în ceea ce privește suma urmărită, în actul atacat este menționat ca debit suma de 220.794,82 lei, acest debit nefiind cel real, în primul rând executorul judecătoresc nesupunându-se cererii creditoarei S.C. H. R. S.R.L. așa cum este menționat prin precizarea din data de 25.07.2012, prin care se arată că debitul este în cuantum de 209.638,82 lei. De asemenea, debitul urmăritafost achitat în întregime, conform recipisei de operațiuni în contul curent de consemnări nr. 47 din 23.01.2013, emisă de către B. G. R.

prin care se certifică consemnarea sumei de 220.794,90 lei către S.C. H.

R. S.R.L. conform Sentinței civile nr. 350/07.04.2011, precum și

recipisa de consemnare nr.BREL_, nr. tranzacție TT_ din_ și foaie de vărsământ ./_ Ref:TT_ din_ prin care se certifică consemnarea sumei de 22.226,51 lei la dispoziția S.C. H. R. S.R.L., rezultând suma totală de 241.967,41 lei, adică întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare.

A precizat contestatorul faptul că, în conformitate cu considerentele Sentinței Civile nr. 4979, pronunțată de către Judecătoria Caracal în dosar nr._, soluție menținută și în rejudecare, potrivit Sentinței civile nr. 3180/2013, pronunțată la data de 11.10.2013 în dosar nr._ *, s-a constatat în mod definitiv și irevocabil, faptul că din totalul debitului datorat și executat, în cuantum de 320.078, 90 lei s-a procedat de către executor judecătoresc G. R. la plata sumei de 220.794,82 lei, conform Sentinței civile nr. 350/07.04.2011, restul fiind distribuit către contestator.

Așadar, debitul urmărit în dosarul de executare silită nr. 410/2011 s-a achitat prin plată în dosarul de executare silită nr.46/2012.

Față de cele arătate mai sus, a solicitat să se constate faptul că debitul a fost achitat în întregime și executarea silită nu mai poate continua pentru un debit ce a fost achitat efectiv.

În drept, contestatorul a invocat art.399 și urm. din C.proc.civ.

În dovedirea acțiunii, contestatorul a propus proba cu înscrisuri (f.8-59), încuviințată de instanță.

Prin completările depuse la dosar la data de 10.10.2014, contestatorul a mai arătat că, în dosarul de executare silită pornită la cererea acestuia, în calitate de creditor, împotriva S.C. H. R. S.R.L., în temeiul aceluiași titlu, Decizia civilă nr. 1143/R din data de 04.03.2010 pronunțată de către Curtea de Apel București în dosar nr._/3/2009, dosarul de executare silită nr. 618/2013 al S.C.P. E. J. A. I. și M. M., pentru continuarea executării silite pentru lunile iulie 2012 - până la zi, debitul datorat de către S.C. H. R. S.R.L., a fost stabilit de către instanța de executare, prin Sentința civilă nr. 5961/_14, care a constatat existența unui debit datorat de către S.C. H. R. S.R.L. în cuantum de 239.000 lei, suma calculată și datorată pentru perioada iulie 2012 până în luna septembrie 2013. Acest debit datorat de S.C. H. R. S.R.L., este cert (stabilit de executorul judecătoresc prin expertiză contabilă și confirmat de către instanță), este lichid și exigibil.

Având în vedere cele arătate, fiind întrunite cerințele privind compensarea legală, așa cu sunt precizate prin art. 1616 C. civ (Datoriile reciproce se sting prin compensație până la concurența celei mai mici dintre ele ) și art. 1617, alin. 1 C.civ. (Compensația operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide și exigibile, oricare ar fi izvorul lor, și care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeași natură) a arătat că înțelege să invoce compensarea legală a debitelor reciproce respectiv cel reclamat de către S.C. H. R. S.R.L. în dosarul de executare 410/201, cu debitul acesteia către contestator din dosarul de executare nr. 618/2013 al S.C.P. E. J. A. I. și M. M..

Intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității contestației la executare, având în vedere faptul că Publicația de vânzare imobiliară împotriva căreia se îndreaptă contestatorul a fost emisă de executorul judecătoresc C. L. la data de 04.09.2014, iar contestația la executare ce formează obiectul prezentului dosar a fost introdusă pe rolul instanțelor de judecată de abia la data de 24.09.2014, fiind depășit termenul de 15 zile prevăzut la art. 401 alin. 1 din vechiul Cod Procedură Civilă.

A invocat, de asemenea, excepția autorității de lucru judecat, arătând că, deși contestația la executare are drept obiect un act de executare, respectiv Publicația de vânzare imobiliară din 04.09.2014 emisă de B.E.J. C. L., în realitate toate apărările contestatorului vizează executarea silită însăși, iar contestatorul a mai formulat contestații la executare vizând executarea silită însăși întemeiate pe aceleași considerente. Astfel a formulat o cerere de ordonanță președințială admisă în primă instanță, însă desființată în recurs prin Decizia civilă nr. 2103 R/18.06.2014 pronunțată în dosarul nr._/300/2013. De asemenea, societatea intimată a formulat o cerere de validare a popririi, în dosarul nr._, înregistrat inițial pe rolul Judecătoriei Cornetu, în cadrul căruia contestatorul a formulat întâmpinare întemeiată pe apărările din cuprinsul prezentei contestații la executare. Instanța de judecată a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea definitivă a Dosarului nr._/300/2013 de către Tribunalul București, iar ulterior repunerii pe rol a cauzei a admis apelul societății.

Mai mult, contestatorul a formulat contestația la executare ce formează obiectul Dosarului nr._, pe rolul Judecătoriei Sector 2 București, împotriva Publicației de vânzare imobiliară din data de 02.12.2013, motivele pe care și-a întemeiat contestația fiind aceleași.

Pe fondul cauzei a arătat că executarea silită în dosarul execuțional nr. 410/2011 al B.E.I. C. L. a fost demarată la cererea creditoarei, în temeiul Sentinței Comerciale nr. 350/07.04.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal, în dosarul nr._, prin care contestatorul P. D. a fost obligat la plata către creditoarea H. R. S.R.L. a sumei de 220.794,82 lei.

Anterior demarării procedurilor de executare silită pentru recuperarea sumelor reținute nelegal de către contestator în primul dosar de executare silită, acesta a solicitat la B.E.J. G. R. declanșarea unei noi proceduri de executare silită, în temeiul aceluiași titlu executoriu - Decizia nr. 1143/R a Curții de Apel București - pentru recuperarea sumei de 486.382,82 lei, reprezentând debit conform raportului de expertiză întocmit de expert M. E. și cheltuieli de executare în valoare de 38.345,20 lei, conform procesului verbal de cheltuieli nr. 46/19.09.2012 emis de B.E.J. G. R., debit datorat în opinia contestatorului pentru perioada cuprinsă între perioada iunie 2010 - iunie 2012. Astfel, în urma popririi terțului poprit BRD Group Societe Generale s-a consemnat întreaga sumă de 524.728,02 lei la dispoziția executorului judecătoresc care a emis Procesul verbal de eliberare sumă nr. 46/2012 din 23.11.2012, împotriva căruia a formulat o contestație la executare, prin care a solicitat instanței de judecată să dispună anularea procesului verbal amintit și să oblige executorul judecătoresc la restituirea sumei de 524.728,02 lei, contestație care a format obiectul Dosarului cu nr._ soluționat irevocabil prin Decizia 1101/26.11.2013 de Tribunalul O., în sensul admiterii contestației la executare.

Prin urmare, contestatorul avea obligația restituirii întregii sume indisponibilizate din contul societății, această sumă de bani având caracterul unui venit necuvenit acestuia, însă restituirea nu a avut loc nici în prezent, B.E.J. G. R. procedând la cererea contestatorului P. D. la refacerea actelor de executare silită anulate, conform Sentinței Civile nr. 4979/20.11.2012 pronunțată de Judecătoria Caracal în Dosar nr._, prin încheierea unui alt proces-verbal (nr. 46/2012 din 18.12.2012) prin care a dispus continuarea executării silite pentru suma de 139.219,42 lei, cu privire la suma de 385.428,6 consemnând că suma de 220.794,90 lei se restituie către debitoarea S.C. H. R. S.R.L. conform Sentinței Civile 350/07.04.2011, pronunțată de Judecătoria Caracal în Dosar nr._ . Toate aceste acte de executare (Procesul verbal nr. 46/2012 din 18.12.2012, Somația nr. 46/2012 din 18.12.2012 și Procesul verbal de cheltuieli nr. 46/2012 din 18.12.2012) au fost de asemenea desființate prin Decizia Civilă nr. 823/23.09.2013 irevocabilă, pronunțată de Tribunalul O. în Dosar nr._ .

A mai arătat intimata faptul că prevederile art. 428 alin. 2-4 C.proc.civ. nu sunt aplicabile întrucât contestatorul nu a pus la dispoziția executorului nici suma ce formează obiectul dosarului de executare nr.410/2011 și nici o recipisă care să ateste consemnarea sumei la dispoziția creditorului, iar cererea creditorului având ca obiect încetarea executării invocată de contestator a fost respinsă prin admiterea excepției autorității de lucru judecat.

Față de cererea contestatorului privind constatarea compensației legale, a arătat că, întrucât raporturile de muncă ale contestatorului au încetat în mod valabil prin Decizia de concediere nr. 75/25.06.2009, dreptul acestuia la reintegrare și, respectiv la plata de despăgubiri reprezentând drepturi salariale până la reintegrarea efectivă nu mai subzistă, acesta fiind limitat în timp de efectele concedierii valabile, sens în care societatea a introdus pe rolul instanțelor de judecată o acțiune în constatare prin care a solicitat să se constate atât inexistența dreptului la reintegrare al contestatorului, cât și inexistența dreptului acestuia la plata de despăgubiri, drepturi aflate în strânsă interdependență cu dreptul la reintegrare, acțiunea formând obiectul dosarului nr._/3/2014, înregistrat pe rolul Tribunalului București.

A mai susținut că debitul invocat de contestator și pus în executare de acesta în al treilea dosar de executare nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, împotriva actelor de executare și a executării silite însăși care formează obiectul Dosarului execuțional nr. 618/E/2013 a S.C.P.E.J. A. I. E. și M. M., intimata formulând mai multe contestații care fac obiectul dosarelor: nr._/215/2013 aflat pe rolul Judecătoriei C., soluționat prin respingerea contestației la executare în primă instanță, împotriva acestei soluții formulând apel, acesta fiind înregistrat pe toiul Tribunalului D., cu termen de judecată în data de 16.01.2015, dosarul nr._/215/2014 aflat pe rolul Judecătoriei C., cu termen de judecată în data de 02.12.2014, dosarul nr._/215/2014, având drept obiect cererea acesteia de suspendare provizorie a executării silite din dosarul execuțional nr. 618/E/2013 al S.C.P.E.J. A. I. E. și M. M., cerere care a fost admisă, executarea silită fiind în prezent suspendată până la soluționarea cererii de suspendare a executării silite formulate în dosarul nr._/215/2014.

Așadar, asupra sumei pretinse de contestator a fi datorată de societate există un echivoc creat de ansamblul aspectelor semnalate anterior.

În drept, intimata a invocat art.402 rap. la 115 C.proc.civ.

În apărare, intimata a propus proba cu înscrisuri, încuviințată de instanță.

La data de 30.01.2015, contestatorul a depus note de ședință, prin care a solicitat admiterea contestației la executare astfel cum a fost formulată, prezentând și un istoric al litigiilor existente între părți.

În fapt, în motivarea notelor de ședință, în esență, contestatorul a arătat că dosarul nr._ a avut ca obiect contestația formulată de către S.C. H. R. S.R.L. împotriva procesului verbal de eliberare sumă nr. 46/2012 din data de 23.11.2012, act ce a fost anulat la data de 18.12.2012 de către B.E.J. G. R. urmare a cererii de refacere a actelor de executare silită ( ca și creditor) formulate și depuse la dosarul de executare silită, pentru a se aplica prevederile S.C. nr. 4979/20.11.2012, pronunțată în dosar nr._ ; procesul verbal nr. 46/2012/18.12.2012 prin care s-a prevăzut plata/compensarea din debitul total datorat de către S.C. H. R. S.R.L. a sumei de 220.794,90 lei conform S.C. nr. 350/07.04.2010 către S.C. H. R. S.R.L. pentru stingerea debitului datorat de acesta, Procesul verbal de cheltuieli nr. 46/2012, cât și Procesul verbal de distribuire sumă nr. 46/2012 din data de 07.01.2013 au fost menținute și validate de către instanța de executare ca urmare a respingerii definitive și irevocabile a contestațiilor formulate de către debitoarea S.C. H. R. S.R.L., dosarul nr._, soluționat prin S.C. nr. 1575/19.03.2013 și S.C. nr. 3082/02.10.2013 pronunțată de către Judecătoria Caracal în dosar nr._ ; faptul că distribuția făcută în conformitate cu Procesul verbal nr. 46/2012/18.12.2012 este legală a fost confirmat prin S.civ. nr.3180/11.10.2013, pronunțată în dosar nr._ *, devenită irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia civilă nr. 86/04.03.2014.

La dosar au fost depuse, la solicitarea instanței, copii certificate pentru conformitate cu originalul ale înscrisurilor aflate în dosarul de executare nr.410/2011 al B.E.J. C. L..

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Potrivit art.137 alin.1 C.proc.civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

Astfel, instanța urmează a analiza cu prioritate excepția autorității de lucru judecat, pe care o va respinge ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Conform art.163 alin. 1 C.proc.civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.

În motivarea excepției, intimata a arătat că au mai fost formulate de către contestator și alte contestații la executare, mai multe instanțe fiind învestite cu judecarea motivelor de fapt și de drept invocate de contestator în prezenta speță, în litigiile deja soluționate instanțele constatând irevocabil că susținerile contestatorului sunt neîntemeiate și că debitul reclamat în dosarul nr.410/2011 nu a fost stins prin plată.

Față de cuprinsul cererii de chemare în judecată și de concluziile formulate de apărătorul contestatorului instanța constată că obiectul prezentei cauze îl reprezintă contestația la executare împotriva unui act de executare, respectiv Publicația de vânzare imobiliară emisă la data de 04.09.2014 de către executorul judecătoresc C. L..

Or, acest act de executare nu a mai făcut obiectul niciunui dintre dosarele indicate de intimată în susținerea excepției, nefiind astfel îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză.

Mai mult, dintre dosarele invocate de intimata, Dosarul nr._/300/2013 are ca obiect ordonanță președințială, iar o hotărâre pronunțată într-o ordonanță președințială nu are autoritate de lucru judecat față de fondul cauzei, dosarul nr._ are alt obiect, respectiv validare poprire și nu s-a depus la dosar o copie cu mențiunea definitivă a hotărârii pronunțate în acest dosar, iar dosarul nr._ nu a fost soluționat, judecata cauzei fiind suspendată la data de 17.11.2014.

În ceea ce privește cererea de suspendare a executării silite, observând dispozițiile art. 403 alin. 1 C.proc.civ. care prevăd posibilitatea de a se dispune suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare și față de soluția ce urmează a se pronunța, instanța va respinge cererea contestatorului de suspendare a executării silite, ca rămasă fără obiect.

Cât privește fondul contestației la executare, instanța reține următoarele:

Contestația la executare formulată de contestatorul P. D. privește strict Publicația de vânzare imobiliară emisă la data de 04.09.2014 de către executorul judecătoresc C. L., iar criticile de nelegalitate au vizat, pe de o parte, faptul că actul de executare a fost întocmit în perioada în care exista o suspendare a executării silite, iar pe de altă parte, caracterul cert al creanței și stingerea creanței executate silit.

Prin sentința comercială nr.350/07.04.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, irevocabilă (f.73-77), s-a admis în parte contestația la executare formulată de ..R.L., s-a dispus anularea procesului verbal de eliberare a sumei în cuantum de 320.078,90 lei și restabilirea situației anterioare prin obligarea contestatorului din prezenta cauză, P. D., la plata către intimata H. R. S.R.L. a sumei de 220.794,82 lei.

Așadar, restituirea sumei de 220.794,82 lei s-a dispus ca urmare a anulării în parte a actelor de executare silită efectuate la inițiativa contestatorului de B.E.J. R. V. în dosarul de executare nr.136/2010, în baza titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr.1143/R/04.03.2010, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2009 (f.683-692).

Prin considerentele sentinței comerciale nr.350/07.04.2011, rămasă irevocabilă, s-a reținut că debitul datorat de H. R. S.R.L. contestatorului este în cuantum de 99.284,08 lei, compus din suma de 90.104 lei reprezentând contravaloarea drepturilor de natură salarială pentru perioada iulie 2009-iunie 2010 și 9180,08 lei reprezentând cheltuieli de executare.

Prin decizia nr. 1297/13.10.2011 a Tribunalului O. (f.78-81) pronunțată în recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 350/07.04.2011 a Judecătoriei Caracal, s-a reținut că B. Rafaila V. a înștiințat instanța că executarea silită prin poprire a fost finalizată, suma poprită, în cuantum total de 320.078,90 lei consemnată la data de 30.06.2010, fiind eliberată creditorului la data de 15.07.2010.

Așadar, prin Sentința nr.350/07.04.2011 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr._, irevocabilă prin decizia nr. 1297/13.10.2011 a Tribunalului O., s-a stabilit că debitul datorat de H. R. S.R.L. contestatorului, reprezentând contravaloarea drepturilor de natură salarială pentru perioada iulie 2009-iunie 2010 este în cuantum de 90.104 lei la care se adaugă cheltuielile de executare în cuantum de 9180,08 lei, în total 99.284,08 lei, astfel că, s-a dispus că din suma de 320.078,90 lei distribuită creditorului P. D. în cadrul dosarului de executare nr.136/2010 al B.E.J. R. V., suma de 220.794,82 lei, trebuie restituită debitoarei H. R. S.R.L.

Deci, suma pentru care s-a dispus întoarcerea executării silite prin sentința civilă nr. 350/07.04.2011 a Judecătoriei Caracal fusese încasată de contestatorul P. D. în 15.07.2010, aceasta fiind suma ce face obiectul dosarului de executare nr.410/2011 al B. C. L..

Ulterior, la data de 10.08.2012, contestatorul a format un nou dosar de executare pe rolul B. G. R., având nr.46/2012, pentru executarea obligațiilor stabilite prin același titlu executoriu, respectiv decizia civilă nr.1143/R/04.03.2010.

În cadrul acestui dosar de executare, astfel cum rezultă din decizia civilă nr. 330/2013 a Tribunalului O. (f.385-391) prin care s-a casat sentința civilă nr. 4979/20.11.2012 a Judecătoriei Caracal pronunțată în dosarul nr._ (f.325-331) și sentința civilă nr. 3180/11.10.2013 a Judecătoriei Caracal (f.479-491), pronunțată în rejudecarea aceluiași dosar, rămasă irevocabilă prin Decizia civilă nr.86/2014 a Tribunalului O. (f.621-637), B. G. R. a procedat la o nouă poprire a sumei totale de 524.728,02 lei, iar prin recipisa nr. 489/06.11.2012, BERD Caracal a indisponibilizat suma de 524.728,02 lei (f.335).

Aceste aspecte sunt confirmate și de procesul-verbal nr. 46/18.12.2012 (f.335-336) și procesul-verbal de distribuire a sumei nr. 46/ 07.01.2013 (f.342-344), în cuprinsul cărora se menționează că, ținând seama de sentința civilă nr. 4979/20.11.2012 a Judecătoriei Caracal (sentință care ulterior a fost casată cu trimitere spre rejudecare) prin care s-au anulat actele de executare silită efectuate în dosarul nr. 46/2012 al B. G. R., s-a procedat la restituirea sumei de 385.428,60 lei, suma despre care se menționează în procesul – verbal din 18.12.2012 că se afla în contul B. G. R.. Prin urmare, până la acel moment B. G. R. nu virase către contestatorul P. D. vreo sumă de bani rezultată din executarea efectuată în dosarul de executare nr. 46/2012, astfel că suma nu s-a aflat în niciun moment în patrimoniul acestuia.

În baza actelor menționate anterior, B. G. R. a întocmit două recipise de operațiuni în contul curent, nr. 48/23.01.2013 și 47/23.01.2013, prin care a consemnat suma de 164.633,70 lei despre care s-a făcut mențiune că reprezintă restituire către ., conform procesului-verbal de distribuire din 07.01.2013 și suma de 220.794,90 lei, menționându-se că reprezintă restituirea sumei conform Sentinței civile nr. 350/07.04.2011.

În speță, contestatorul susține că, la data emiterii publicației de vânzare din data de 04.09.2014, contestată, executarea silită pornită era suspendată de drept, întrucât a urmat procedura prevăzută de art. 523, alin.2 C.p.c. și art. 428, alin. 2-4 C.proc.civ.

Potrivit dispozițiilor art. 523 C.proc.civ., în tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată poate obține desființarea măsurilor de asigurare sau executare, consemnând la dispoziția creditorului urmăritor întreaga valoare a creanței, cu toate accesoriile și cheltuielile de executare, iar alin. 2 prevede că dispozițiile art. 428 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Așadar, potrivit art. 523 C.proc.civ. rezultă că acela care trebuie să consemneze suma este debitorul sau o altă persoană interesată (ceea ce exclude executorul judecătoresc).

Or, în speță cel care a dispus restituirea unei sume prin recipisa de consemnare este executorul judecătoresc, care așa cum rezultă din procesul verbal din 18.12.2012 precum și din procesul-verbal de distribuire din 07.01.2013 a ținut seama de o sentință judecătorească casată ulterior cu trimitere spre rejudecare prin care s-au anulat actele acestui executor judecătoresc.

Așadar, întrucât suma consemnată prin recipisa nr. 47/23.01.2013 nu reprezintă o plată efectuată de debitor sau altă persoană interesată pentru stingerea debitului rezultat din sentința civilă nr. 350/07.04.2011, ci o restituire a sumei pe care B. G. R. a efectuat-o în temeiul unei alte sentințe civile, nu se poate reține că debitorul a înmânat executorului judecătoresc o recipisă de consemnare a debitului în sensul art.428 alin.2 C.proc.civ., astfel că nu erau îndeplinite condițiile pentru suspendarea executării.

Față de argumentele reținute anterior, dar și pentru cele ce urmează, instanța constată că este nefondată și susținerea contestatorului în sensul că debitul a fost achitat.

Potrivit art.371⁵ lit.a din C.proc.civ., executarea silită încetează dacă s-a realizat integral obligația prevăzută în titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum și alte sume datorate potrivit legii.

Contestatorul susține că, prin Sentința civilă nr.3180/11.10.2013, pronunțată în dosar nr._ *, devenită irevocabilă prin respingerea recursului prin Decizia civilă nr. 86/04.03.2014, s-a confirmat aspectul că distribuția făcută în conformitate cu Procesul verbal nr. 46/18.12.2012 este legală.

Însă, prin sentința civilă menționată, s-a admis în parte contestația la executare a intimatei și s-au anulat formele de executare efectuate în dosarul de executare silită nr.46/2012, respectiv procesul-verbal de cheltuieli de executare nr.46/19.09.2012 și poprirea înființată la aceeași dată.

Mai mult, prin decizia civilă nr.823/23.09.2013 pronunțată în dosarul nr._ (f.712-714), anterioară rămânerii irevocabile a sentinței civile nr.3180/11.10.2013, invocate de contestator, s-a admis recursul declarat de intimata . împotriva Sentinței civile nr._ și a fost modificată sentința recurată în sensul admiterii contestației la executare și anulării formelor de executare, dispunându-se și întoarcerea executării silite.

În motivarea deciziei s-a reținut că, întrucât sumele calculate prin procesul verbal nr.46/2012 și menționate în somația nr.46/2012 ambele încheiate la data de 18.12.2012, în dosarul nr.46/2012, s-au raportat la Sentința civilă nr.4979/2012 casată ulterior cu trimitere spre rejudecare prin decizia civilă nr.330/22.03.2013, potrivit art.311 C.proc.civ., actele de executare sunt desființate de drept.

Prin urmare, prin această hotărâre s-a stabilit în mod irevocabil, la data de 23.09.2013, că actele în baza cărora s-a dispus eliberarea de către B. G. R. a sumelor în dosarul de executare nr. nr.46/2012 sunt desființate de drept.

Este, de asemenea, neîntemeiată apărarea contestatorului referitoare la faptul că executorul judecătoresc nu a ținut cont de precizarea creditoarei din data de 25.07.2012, prin care se arată că debitul este în cuantum de 209.638,82 lei, întrucât încă din data de 02.12.2013 s-a efectuat de către executor această diminuare a creanței (f.421), suma menționată în publicația de vânzare din data de 04.09.2014 vizând întregul debit, inclusiv cheltuielile de executare.

Referitor la îndeplinirea cerințelor privind compensarea legală, instanța are în vedere că se invocă de către debitor faptul că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă, împotriva debitoarei, fiind stabilită prin Sentința civilă nr.5961/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013.

Or, Sentința civilă nr. 5961/24.04.2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2013 nu este definitivă, la data de 15.09.2014 intimata formulând apel împotriva acesteia (f.730).

Așadar, întrucât compensația legală poate opera numai în cazul unor creanțe certe, lichide și exigibile, și întrucât creanța invocată de contestator nu îndeplinește aceste condiții, instanța apreciază ca fiind neîntemeiată și susținerea contestatorului potrivit căreia cu privire la debitul executat în dosarul de executare nr.41/2011 ar fi intervenit compensația legală.

Pentru considerentele de fapt și de drept anterior reținute, în temeiul dispozițiilor art. 399 C.proc.civ., instanța va respinge ca neîntemeiată contestația la executare formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția autorității de lucru judecat invocată de intimată ca neîntemeiată.

Respinge cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.

Respinge contestația la executare formulată de contestatorul P. D. cu domiciliul ales în C., .. 15, ., ., în contradictoriu cu intimata . cu sediul în Caracal, .. 8, Jud. O., ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 06.03.2015.

Președinte Grefier

E. C. S. A. D.

Red./Dact./E.C./A.D.S/4 ex./21.07.2015

← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 13/2015. Judecătoria...		Plângere contravenţională. Sentința nr. 2733/2015.... →

Contestaţie la executare. Încheierea nr. 13/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Contestaţie la executare. Încheierea nr. 13/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI