Revendicare imobiliară. Încheierea nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 24-06-2015 în dosarul nr. 7195/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECATORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
ÎNCHEIERE
ȘEDINȚA PUBLICA din data de 17.06.2015
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect revendicare imobiliară, formulată de reclamanții R. F. și R. I. în contradictoriu cu pârâții V. I., V. M. și V. C..
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns reclamanții prin avocat A. L., cu împuternicire avocațială la dosar, (f. 17), pârâții V. I. și V. M. personal și asistați de avocat A. B., cu împuternicire avocațială la dosar (f. 25) și pârâtul V. C. prin avocat A. B..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a efectuat referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează: obiectul cauzei, stadiul judecății, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, faptul că la data de 09.06.2015 s-a depus raportul de expertiză tehnică judiciară (completare-răspuns la obiecțiuni), iar la data de 11.06.2015 expertul I. I. a depus la dosar cerere prin care a adus la cunoștința instanței că este parțial de acord cu răspunsul la obiecțiunile formulate de expert C. M. E., după care,
Nemaifiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța acordă cuvântul în dezbateri, pe fondul cauzei.
Reclamanții, prin avocat, depun la dosar concluzii scrise, solicitând admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată prin raportare la suprafețele și concluziile rapoartelor de expertiză întocmite, apreciind că reclamanții au făcut dovada proprietății lor prin înscrisuri și prin celelalte mijloace de probă administrate. Din rapoartele de expertiză întocmite rezultă că pârâții ocupă în mod abuziv o parte din terenul reclamanților, suprafață pe care au edificat mici construcții, situație care a dus la blocarea accesului reclamanților. Din înscrisul eliberat de Primăria Municipiului București, depus la termenul de judecată anterior, și din nivelul de detaliu reflectat în planurile topografice rezultă temeinicia întocmirii acestora. Totodată, solicită obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu de expert și taxă judiciară de timbru, cu onorariu de avocat pe cale separată.
Pârâții, prin avocat, solicită respingerea acțiunii și omologarea raportului de contraexpertiză, învederând următoarele aspecte: reclamanții nu dețin un titlu de proprietate în care să fie menționată în mod expres existența unei alei de acces, eventual suprafața și traseul urmat de . . topografice, relative sub aspectul rigorii realității deoarece au fost întocmite de Proiect București la nivelului 1986, este evidențiată . reclamanților către imobilul lor din . din .; prin declarația martorului care a asistat la mutarea familiei V. în anul 1995, se confirmă faptul că nu s-a operat nicio modificare în privința limitelor proprietății și a construcțiilor existente la nr. 25 încă din anul 1995. Referitor la capătul de cerere privind desființarea ferestrei ce are deschidere către proprietate reclamanților, pârâții arată destinația ferestrei nu este aceea de vedere, ci exclusiv aceea de percepere oblică a luminii naturale. De asemenea, solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Nemaifiind alte cereri formulate sau alte probe de administrat, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, conform art. 150 alin. 1 C.proc.civ.
INSTANȚA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, va amâna pronunțarea, în temeiul art. 260 alin 1 C.proc.civ, sens în care:
DISPUNE:
Amână pronunțarea pentru data de 24.06.2015, conform art. 260 alin. 1 C.proc.civ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. B. A. V. N. E.
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI
- SECȚIA CIVILĂ -
SENTINȚA CIVILĂ NR. 7195
Ședința publică din data de 24.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: A. B. A.
GREFIER: V. N. E.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect revendicare imobiliară, formulată de reclamanții R. F. și R. I. în contradictoriu cu pârâții V. I., V. M. și V. C..
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 17.06.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 24.06.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 02.11.2012 sub nr._, reclamanții R. F. și R. I. au chemat în judecată pe pârâții V. I., V. M. și V. C., solicitând instanței, ca prin hotărârea pe care o va pronunța să:
- oblige pârâții să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 30 mp, proprietatea reclamanților, situat în București, ., Sector 2;
- oblige pârâții să desființeze anexa la locuință construită pe terenul revendicat mai sus, proprietatea reclamanților;
- stabilească linia de hotar între cele două proprietăți, respectiv intre imobilul situat în București, ., Sector 2 și cel situat în București, .;
- oblige pârâții să desființeze ferestrele ce au deschidere spre proprietatea reclamanților.
- oblige pârâții la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea în fapt a cererii, reclamanții au arătat, în esență, următoarele:
Sunt proprietarii imobilului situat în București, ., sector 2, în temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3922/08.06.1978 de notariatul de stat local al sectorului 2 București, dreptul de proprietate fiind transcris în Registrul de transcripțiuni și inscripțiuni aflat la același notariat.
Și-au îndeplinit toate obligațiile legale de publicitate imobiliară cu privire la dreptul lor de proprietate, figurând ca proprietari in evidentele Direcției le Impozite si Taxe Locale de pe lângă Primăria Sector 2 București.
Pârâții ocupă în mod abuziv o parte din terenul lor, respectiv . fondul proprietatea lor, accesul realizându-se în acest moment doar pe o parte a drumului de acces aflat înspre terenul vecinilor din ., împrejurare ce conduce la situații tensionate și nedorite între părți.
Pârâții dețin pe terenul revendicat o anexă a locuinței lor, ridicată fără acordul lor și fără a avea documente de proprietate asupra terenului pe care este amplasată această anexă.
Imobilul situat în București, . este înconjurat din patru laturi de clădiri sau terenuri aparținând altor proprietari, împrejurare cu totul străină de fapta reclamanților, ceea ce face să fie lipsiți de orice altă cale de acces.
Inițial, calea de acces la imobil era avea o lățime de cea 1,5 m, fiind compusă din . pârâți, proprietarii imobilului din București, ., Sector 2 și dintr-o fâșie de cea 60 cm aflată înspre lotul din ..
În momentul în care au cumpărat imobilul situat în ., sector 2, au cumpărat inclusiv această cale de acces, ocupată ulterior abuziv de către vecinii din ., Sector 2.
Pe partea de teren care a reprezentat o alee de acces, a fost construită o anexă a imobilului proprietatea pârâților, ceea ce conduce la situația ca, in lipsa demolării totale parțiale a acesteia, să nu își poată recupera calea de acces.
Atât timp cât construcția obstrucționează accesul spre imobilul proprietatea reclamanților, este absolut necesară desființarea, parțială sau totală a acesteia.
Cu privire la stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, această linie de hotar nu a fost respectată de-a lungul timpului, doar instanța fiind cea care poate să stabilească limita dintre cele două proprietăți, astfel încât proprietarii celor două fonduri învecinate să o respecte.
Pârâții au spre proprietatea lor ferestre cu deschidere directă si foarte apropiată spre imobilul lor, fapt ce duce la încălcarea dreptului la intimitate, cât și la disconfortul creat de zgomotul produs.
În drept, reclamanții au invocat art. 563 și urm., art. 755 și urm., art. 612 și următoarele din Noul Cod Civil, iar în probațiune au solicitat înscrisuri, interogatoriul pârâților, martori și expertiză tehnică de specialitate.
La data de 27.05.2013, pârâții au depus întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M. și V. C. și excepția autorității de lucru judecat.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâții au precizat că V. M. si V. C. sunt fiii pârâtului V. I. și ai defunctei sale soții coproprietare, de pe urma căreia succesiunea nu a fost dezbătută, astfel încât aceștia nu au la momentul actual calitatea de coproprietari ai imobilului din ., sector 2.
Sub aspectul excepției autorității de lucru judecat, pârâții au arătat că reclamanții au mai promovat pe rolul instanței o acțiune având ca obiect stabilirea liniei de hotar între proprietățile părților, obligarea pârâtului V. I. la a aduce gardul despărțitor la linia de hotar, precum și la demolarea construcției - "zid de cărămida", acțiune care a făcut obiectul dosarului nr. 5505/2002 al Judecătoriei Sectorului 2, acțiune care a fost respinsă ca neîntemeiată prin sentința civilă nr.7893/11.10.2001, definitivă și irevocabilă prin neapelare.
În cursul soluționării dosarului nr. 5505/2002 reclamanții au renunțat la judecata ultimelor doua capete de cerere, nu însă și la cel privind stabilirea liniei de hotar între cele două proprietăți, cu privire la care instanța s-a pronunțat pe fond, în sensul respingerii lui, sens în care, în ceea ce privește acest al treilea capăt de cerere din cadrul prezentei acțiuni, privind "stabilirea liniei de hotar între cele doua proprietăți"", subzistă excepția autorității de lucru judecat.
În cadrul dosarul nr. 5505/2002 a fost efectuată și o expertiză tehnică judiciară în urma căreia s-a stabilit că reclamanții, cu toate că au în proprietate doar suprafața de 111,60 mp, în fapt exercită posesia unei suprafețe excedentare - de 134,54 mp, în timp ce pârâtul V. I., deși proprietar al suprafeței de 196 mp, în fapt deține actualmente doar 175,52 mp, pârâtul V. I. fiind cel privat de o parte din suprafața de teren pe care o are în proprietate dar nu și în posesie, în concret fiind vorba de 21 mp.
Cât privește susținerile reclamanților în sensul restricționării parțiale a accesului la propria locuința, acestea nu au niciun fundament real, pârâtul nestânjenind-le sub nicio formă deplasarea pe . dintotdeauna, după cum la fel de neconformă realității este și susținerea potrivit căreia pârâtul ar fi edificat o construcție în lipsa acordului lor și pe un teren care nu îi aparține.
Astfel, construcția aparținând pârâtului V. I. are aceeași configurație existentă la momentul achiziționării sale în anul 1995, incluzând, astfel cum atestă și contractul de vânzare-cumpărare, "anexe gospodărești magazii", nedislocate de pe amplasamentul inițial.
Aceeași este si situația ferestrelor menționate în cuprinsul capătului nr. 4 de cerere, acestea nefiind realizate de către pârât, ci existând la momentul cumpărării imobilului prin actul autentic anterior menționat, în exact forma și amplasamentul lor actual.
La termenul de judecată din data de 30.10.2013, pârâții au invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților sub aspectul primelor 3 capete de cerere.
La termenul de judecată din data de 27.11.2013 pârâții au învederat că nu mai stăruie în susținerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților, după care instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților V. M. și V. C., respectiv excepția autorității de lucru judecat invocate de către pârâți, ca neîntemeiate, cu motivările reținute în încheierea de la acea dată (f. 95-96). La același termen de judecată instanța a încuviințat părților, conform art. 167 alin. 1 C.proc.civ., următoarele probe: înscrisuri, interogatorii reciproce, testimonială cu câte un martor, iar pentru reclamanți și proba cu expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie.
La termenul de judecată din data de 05.02.2014 au fost administrate interogatoriile părților (f.116-127) și au fost audiați martorii (128-129).
Raportul de expertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie a fost întocmit de expert Didulescu C. și depus la dosarul cauzei în data de 17.03.2014 (f. 132-152).
La termenul de judecată din 14.05.2014 instanța a încuviințat cererea pârâților privind efectuarea unei contraexpertize tehnice specialitatea topografie, cadastru și geodezie
Raportul de contraexpertiză tehnică specialitatea topografie, cadastru și geodezie a fost întocmit de experți Crutescu M. E., I. I. și R. M. și depus la dosarul cauzei în data de 05.11.2014 (f. 209-227), iar răspunsul la obiecțiunea formulate de reclamanți și încuviințată de către instanță a fost depus în data de 21.04.2015 (f. 280-288).
Analizând cauza de față, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanții R. F. și R. I. sunt proprietarii imobilului situat în București ., sector 2, teren în suprafață de 111,60 mp și construcție alcătuită din vestibul și 3 camere, astfel cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3922/08.06.1978 (f. 9), coroborat cu certificatul de atestare a dreptului de proprietate privată nr. 1161/2/22.03.1995 (f. 88).
Pârâții V. I., V. M. și V. C. sunt proprietarii imobilului situat în București, ., sector 2 compus din teren în suprafață de 196 mp și construcție alcătuită din două camere, bucătărie, vestibul și anexe gospodărești, așa cum reiese din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 7592/29.03.1995 (f. 30).
În drept, cu titlu preliminar, este necesar a reține că regula generală este aceea că dispozițiile Codului civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . Codului civil, conform art. 5 alin. 2 din Legea nr. 71/2011.
Cu toate acestea, dispozițiile art. 602-625 din Codul civil nu se aplică situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acestuia, potrivit art. 59 din Legea nr. 71/2011, iar fereastra de vedere ce face obiectul capătului 4 de cerere a fost edificată anterior datei de 01.10.2011, sens în care nu este incidente textele invocate de către reclamanți.
În schimb, dispozițiile legale privind dreptul de proprietate (art. 555), obligația de grănițuire (art. 560) și acțiunea în revendicare (art. 563) din actualul cod civil sunt incidente.
Totodată, instanța nu este ținută de temeiul juridic invocat de vreuna dintre părți, ci de cauza cererii de chemare în judecată, care constituie situația de fapt calificată juridic sau, altfel spus, fundamentul pretenției deduse judecății, astfel că instanța este obligată și, în același timp, îndrituită să aplice norma de drept incidentă în speță.
Astfel, potrivit art. 555 alin. 1 C.civ., proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Pe de altă parte, art. 560 C.civ. prevede că proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.
De asemenea, proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept, conform art. 563 alin. 1 teza I C.civ.
Din raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie-cadastru-geodezie, întocmit de către expert tehnic Didulescu C. (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5, f,. 132-149) și avizat OCPI (151-152), rezultă următoarele:
- suprafața terenului reclamanților conform titlului de proprietate este de 111,60 mp, iar în urma măsurătorilor efectuate este 119 mp;
- suprafața terenului pârâților conform titlului de proprietate este de 196 mp, iar în urma măsurătorilor efectuate este 171 mp;
- reclamanții s-au extins în partea de Nord a imobilului cu o suprafață de 19 mp;
- conform Planului topografic al municipiului București pentru zona în litigiu, scara 1:500, există următoarele date cadastrale: pentru imobilul proprietatea reclamanților există notația P 115, care înseamnă particular-115 mp și arată că suprafața imobilului era calculată la 115 mp; pentru imobilul proprietatea pârâților există notația P-140, care înseamnă particular-140 mp și arată că suprafața imobilului era calculată la 140 mp;
- forma proprietății imobilului pârâților nu respectă geometria imobilului din Planul topografic al municipiului București;
- din Planul topografic al municipiului București reiese că imobilul proprietatea reclamanților a avut ieșire la .> - linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților situat în București, ., sector 2 și imobilul proprietatea pârâților, situat în București, ., sector 2 în punctele 20-18-17 (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5);
- pârâții ocupă suprafața totală de teren de 13,8 mp, proprietatea reclamanților, compusă din suprafața de 2,6 mp delimitată prin punctele 6-17-18-19-6, respectiv suprafața de teren de 11,2 mp, delimitată prin punctele 18-20-12-13-14-15-16-19-18 (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5);
- construcția identificată ca fiind C4 (cușcă pentru câine) în suprafață de 2,6 mp delimitată prin punctele 6-17-18-19-6, se află pe terenul proprietatea reclamanților și încalcă dreptul acestora (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5).
Aceste constatări ale instanței reprezintă tot atâtea argumente pentru care nu pot fi reținute, în integralitate, susținerile și apărările părților. Sub aspectul întinderii suprafețelor de teren și a construcțiilor edificate pe acestea, aflate în proprietatea părților, singura probă care poate stabili cu certitudine dacă realitatea factuală coincide cu realitatea juridică, din perspectiva suprafeței reale și a grănițuirii proprietăților, este proba cu expertiză tehnică judiciară, iar această proba a fost administrată în speță, instanța fiind lămurită din acest punct de vedere.
Totodată, unicul criteriu obiectiv care poate fi luat în considerare în mod temeinic și dincolo de dubiul subiectivismului este reprezentat de Planul topografic al municipiului București pentru zona în litigiu (f. 145), plan care nu are în vedere titlurile de proprietate, dar care a fost realizat prin măsurători/determinări la teren cu aparatură de specialitate și preluări directe a datelor din teren prin ridicarea topografică a detaliilor, constatări ale regimului de înălțime, caracteristicilor construcțiilor (f. 306).
Esențială este delimitarea dintre cele două proprietăți ale părților, iar singurul punct comun este Planul topografic al municipiului București, care, astfel cum a menționat expertul, se încadrează ca valori în toleranța 2%-5%, iar pentru imobilul proprietatea pârâților ar însemna 147 mp, fiind departe de suprafața trecută în actul de proprietate (f. 135).
Este lipsit de relevanță în prezenta cerere faptul că reclamanții ocupă în realitate o suprafață mai mare de teren decât cea rezultată din titlul de proprietate, câtă vreme ceea ce contează este faptul că delimitarea dintre cele două proprietăți ale părților în prezent nu este conform Planului topografic al municipiului București. Este foarte probabil ca reclamanții să se fi extins cu proprietatea lor, însă nu înspre granița cu imobilul proprietatea pârâților, ci înspre celelalte laturi. De altfel, expertul a relevat faptul că reclamanții s-au extins în partea de Nord a imobilului cu o suprafață de 19 mp.
În același sens, argumentul invocat de către pârâți, în sensul că nu au efectuat modificări cu privire la imobilul construcție și teren din perspectiva amplasamentului de când au achiziționat imobilul și până în prezent, nu are drept consecință concluzionarea faptului că aceștia nu încalcă dreptul de proprietate al reclamanților. Chiar dacă pârâții au achiziționat imobilul în starea în care se regăsește și în prezent nu înseamnă că acest imobil, în actualul amplasament, nu încalcă dreptul de proprietate al reclamanților, ansamblul probator administrat nesusținând apărarea pârâților.
Concluzia reținută de expert, în sensul că din Planul topografic al municipiului București reiese că imobilul proprietatea reclamanților a avut ieșire la . cu depoziția martorului B. M., care a declarat că în anul 1980 exista o . imobilul reclamantului, care era delimitată de un gard atât în stânga, cât și în dreapta, dar în prezent acea . iar accesul în imobilul reclamantului se face printr-o altă cale de acces (f. 129).
Raportul de expertiză a fost întocmit în mod temeinic și este riguros fundamentat din punct de vedere științific, expertul a răspuns tuturor obiectivelor stabilite de către instanță, iar acesta nu a fost realizat în mod teoretic. De asemenea, raportul de expertiză a ținut cont de titlurile de proprietate deținute de părți, de realitatea factuală și de un criteriu concret, obiectiv, respectiv Planul topografic al municipiului București.
În atare condiții, instanța omologhează în integralitate raportul de expertiză și nu are în vedere raportul de contraexpertiză, dat fiind faptul că prin acesta din urmă s-a menționat inițial că experții nu pot stabili granița dintre cele două proprietăți deoarece titlurile de proprietate nu au schițe de amplasament sau vecinătăți și nu pot preciza dacă vreuna dintre construcții ocupă terenul vecin, pentru că în urma obiecțiunilor să stabilească în mod pur teoretic anumite coordonate, care nu țin cont de realitatea factuală și juridică.
Pe de altă parte, sub aspectul geamului de la baia imobilului proprietatea pârâților, s-a reținut prin raportul de expertiză că acesta are dimensiunile 60 cm x 60 cm și se află la o distanță de 0,53 m față de limita de proprietate. Or, la întrebarea nr. 9 din interogatoriu, reclamanta R. I. a declarat că gardul ce delimitează cele două proprietăți este înalt și nu se vede între cele două proprietăți (f. 124), aspect care se coroborează cu depoziția martorului S. C., care a declarat că gardul ce delimitează cele două proprietăți este de aproximativ 2 m înălțime și este confecționat din metal (f. 128). Totodată, la întrebarea nr. 10 din interogatoriu, reclamantul R. F. a răspuns că utilitatea de ordin practic-funcțional a acestei ferestre este exclusiv cea de percepere oblică a luminii naturale și de aerisire a încăperii.
Așadar, este lesne de observat că nu este vorba despre o fereastră de vedere, câtă vreme gardul ce delimitează cele două proprietăți obturează vederea, iar singura utilitate a ferestrei în discuție este cea de a permite pătrunderea luminii naturale și de aerisire a spațiului, sens în care nu se impune desființarea acesteia, în condițiile art. 612-613 C.civ. 1864.
Potrivit art. 274 alin. 1 C.proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Totodată, când pretențiile fiecărei părți au fost încuviințate numai în parte, instanța va aprecia în ce măsură fiecare dintre ele poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, putând face compensarea lor.
Grănițuirea profită ambelor părți iar costurile acesteia se cuvin a fi împărțite, conform art. 560 C.civ., motiv pentru care instanța va compensa în parte cheltuielile de judecată suportate de către părți, sub aspectul grănițuirii, și va obliga pârâții să achite reclamanților suma de 750 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Totodată, prin încheierea de ședință din data de 16.10.2013, instanța a admis în cererea reclamanților privind acordarea ajutorului public judiciar și a scutit reclamanții de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.326 lei (f. 84-85).
Or, potrivit art. 18 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale, iar partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.
Așadar, instanța, conform art. 18 din OUG nr. 51/2008, urmează a obliga pârâții la plata către stat a sumei de 1.326 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru pentru care reclamanții au beneficiat de ajutor public judiciar.
De asemenea, instanța va respinge cererea formulată de pârâți privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în rest, ca neîntemeiată, întrucât aceștia u căzut, în principal, în pretenții, fiind în culpă procesuală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții R. F. și R. I., ambii cu domiciliul ales în București, ., ., ., în contradictoriu cu pârâții V. I., V. M. și V. C., toți cu domiciliul în București, ., sector 2.
Stabilește linia de hotar dintre imobilul proprietatea reclamanților situat în București, ., sector 2 și imobilul proprietatea pârâților, situat în București, ., sector 2 în punctele 20-18-17, conform raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert Didulescu C. (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5).
Obligă pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața totală de teren de 13,8 mp, compusă din suprafața de 2,6 mp delimitată prin punctele 6-17-18-19-6, respectiv suprafața de teren de 11,2 mp, delimitată prin punctele 18-20-12-13-14-15-16-19-18, conform raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert Didulescu C. (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5).
Obligă pârâții să desființeze construcția identificată ca fiind C4 (cușcă pentru câine) în suprafață de 2,6 mp delimitată prin punctele 6-17-18-19-6, aflată pe terenul proprietatea reclamanților, conform raportului de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie, cadastru și geodezie întocmit de expert Didulescu C. (Plan de amplasament și delimitare scara 1:250, anexa 5).
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în rest, ca neîntemeiată.
Compensează în parte cheltuielile de judecată suportate de către părți, sub aspectul grănițuirii, și obligă pârâții să achite reclamanților suma de 750 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă pârâții la plata către stat a sumei de 1.326 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru pentru care reclamanții au beneficiat de ajutor public judiciar.
Respinge cererea formulată de pârâți privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată în rest, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. B. A. V. N. E.
Red./Tehnored. ABA/VNE
03.07.2015/7 ex.
| ← Încetare executare silită. Sentința nr. 7250/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3519/2015. Judecătoria... → |
|---|
