Rezoluţiune contract. Sentința nr. 17/2015. Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI la data de 17-12-2015 în dosarul nr. 14288/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 2 BUCUREȘTI – SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința Publică din data de 17.12.2015
Instanța constituită din:
Președinte: I. A. P.
Grefier: O. D.
Pe rol se află soluționarea cererii având ca obiect rezoluțiune contract - pretenții formulată de reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta . SRL.
Dezbaterile orale au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2015 și au fost consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având în vedere solicitarea apărătorului pârâtei, a amânat pronunțarea la data de 17.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.03.2015 sub nr._ reclamanta ., în contradictoriu cu pârâta . SRL, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de execuție lucrări nr.102/16.04.2014 și repunerea părților în situația anterioară executării și obligarea pârâtei la restituirea integrală a sumei de 41.878 lei, reprezentând 50% din prețul lucrărilor contractate, achitate cu titlu de avans, respectiv la plata dobânzii penalizatoare contractuale pentru fiecare zi de întârziere, 0,05 din valoarea totală a contractului de 82.956 lei până la data plății, precum și a dobânzii legale aferente debitului, până la data plății, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, a arătat în esență, că la data de 16.04.2014 între părți s-a încheiat contractul de execuție lucrări nr.102/16.04.2014 și că deși a achitat avansul reprezentând 50% din prețul lucrărilor contractate, pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și că partea din lucrare executată de pârâtă reprezintă doar o ramă metalică, fără sisteme de prindere, fără a fi aptă să fie utilizată conform scopului pentru care s-a contractat lucrarea finită – fațadă cortină de sticlă pe suport de tâmplărie de aluminiu.
De asemenea, a precizat că dacă pârâta considera că se află în imposibilitate de a executa lucrarea, trebuia să restituie avansul încasat, fără a abandona lucrarea nefinalizată.
În drept, a invocat disp. art.1531-1537, 1553, 1635, 1851, 1872 C.Civ., art.192 și urm. C.proc.civ.
În dovedire a depus un set de înscrisuri.
La data de 28.04.2015 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția de netimbrare a cererii, întrucât nu a fost achitată în mod corect taxa de timbru, excepție ce nu a mai fost susținută în fața instanței, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, a arătat, în esență, că la data de 16.04.2014 între părți s-a încheiat contractul de execuție lucrări nr.102, că a demarat executarea lucrării imediat după primirea avansului și că după montarea structurii, pârâta a sesizat imposibilitatea executării lucrărilor, în condițiile inițial contractate și a sesizat reclamanta cu privire la acest aspect, solicitând, totodată, să i se pună la dispoziție proiectul care să cuprindă o soluție tehnică ce ar putea fi implementată în condiții de siguranță.
A mai precizat că întrucât reclamanta nu a fost în măsură să îi pună la dispoziție documentația necesară, pârâta fiind de bună-credință a direcționat-o către un specialist cu experiență în găsirea unei soluții și că deoarece reclamanta nu a fost de acord cu plata acestuia, după primirea unei notificări din partea reclamantei a procedat la montarea geamurilor la data de 19.08.2014, care nu au rezistat și s-au spart.
De asemenea, a arătat că deși reclamanta a constatat necesitatea elaborării proiectului de execuție, aceasta niciodată nu a avansat suma de 550 euro+TVA pe care o acceptase.
Pârâta a mai arătat că oprirea lucrărilor nu contravine convenției părților atâta vreme cât pârâtei îi revenea obligația de a ”notifica prompt beneficiarul despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea descoperite de el în proiect pe durata îndeplinirii contractului”, mai ales că ceea ce reclamanta a solicitat a fost ca pârâta să execute o lucrare care să corespundă estetic cu designul propus de reprezentantul acesteia, însă folosind materialele prevăzute la capitolul II din contract, ceea ce s-a dovedit a fi irealizabil.
Totodată, a menționat că la acest moment așteaptă să i se pună la dispoziție proiectul modificat după specificul lucrărilor ce se vor executa în continuare potrivit contractului, societatea nefiind în culpă contractuală și nedatorând nicio sumă de bani reclamantei.
În drept, a invocat disp. art.205 C.proc.civ..
În dovedire a depus un set de înscrisuri.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriile reciproce și proba testimonială, declarațiile martorilor A. E. și D. Ș. fiind consemnate la dosar la filele 243 și 286.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Între reclamanta ., în calitate de beneficiar și pârâta . SRL, în calitate de executant, s-a încheiat contractul de execuție lucrări nr.102/16.04.2014 având ca obiect producerea, transportul și montajul fațadei cortină și tâmplărie reprezentând: fațadă cortină 1buc, ferestre colț pe 3 fațade 5 buc, ferestre cu deschidere spre exterior tip zenclab 1 buc și ușa principală de acces în imobil (cap. II – Obiectul contractului). Valoarea totală a contractului a fost de 82.956 lei TVA inclus, beneficiarul având obligația de a achita prețul astfel: - avans 50% din valoare la semnarea contractului în baza unei facturi emise de către executant; - lichidarea 50% din valoare în termen de 15 zile de la semnarea procesului verbal de recepție a lucrărilor, în baza unei facturi emise de către executant (cap. III – Modalități și condiții de plată).
Conform cap. IV – Termene de predare, s-a stabilit ca termenul de finalizare a lucrărilor de montaj a materialelor din obiectul prezentului contract este de maxim 22 zile lucrătoare de la plata avansului, finalizarea lucrărilor urmând a se constata prin proces verbal de recepție semnat de reprezentanții ambelor părți.
Potrivit cap. VII – Obligațiile Executantului, părțile au stabilit că executantul are următoarele obligații: B. – să execute lucrările de montaj a materialelor de cea mai bună calitate și să asigure asistență tehnică pentru lucrările pregătitoare în vederea montării acestora; executantul are obligația de a notifica prompt beneficiarul despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea descoperite de el în proiect pe durata îndeplinirii contractului; în cazul în care pe parcursul executării lucrărilor survine o eroare în poziția, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei părți a lucrărilor, executantul are obligația să rectifice lucrarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepția situației în care eroarea respectivă este rezultatul datelor incorecte furnizate în scris de către proiectant, iar pentru verificarea trasării de către proiectant executantul are obligația de a proteja și de a păstra cu grijă toate reperele, bornele sau alte obiecte folositoare la trasarea lucrărilor.
Beneficiarul potrivit cap. VIII- Obligațiile beneficiarului, se obliga să achite contravaloarea prezentului contract conform cap. III.
La data de 18.04.2014 reclamanta achită pârâtei suma de 41.478 lei, reprezentând avansul stabilit prin contractul nr.102/16.04.2014, conform facturii nr.237/09.04.2014 și a extrasului de cont (f.20-21).
Potrivit art.1350 alin.1 și 2 C.civ. orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat, iar atunci când, fără justificare, nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Pârâta susține că și-a îndeplinit obligațiile, că în condițiile inițial contractate lucrările erau imposibil de executat și că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile întrucât trebuia să i se pună la dispoziție proiectul modificat după specificul lucrărilor.
Aceste apărări sunt neîntemeiate întrucât, potrivit clauzelor contractuale mai sus enunțate pârâta, în calitate de executant, avea obligația să notifice prompt beneficiarul despre toate erorile, omisiunile, viciile sau altele asemenea descoperite de el în proiect pe durata îndeplinirii contractului. De asemenea, avea obligația ca, în cazul în care pe parcursul executării lucrărilor survine o eroare în poziția, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricărei părți a lucrărilor, să rectifice lucrarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepția situației în care eroarea respectivă este rezultatul datelor incorecte furnizate în scris de către proiectant.
Astfel, instanța reține că partea care nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale a fost pârâta, întrucât aceasta, pe cheltuiala sa, trebuia să rectifice erorile intervenite, aspect ce rezultă și din depoziția martorului D. Ș. (f.286) propus de către pârâtă, și nu să monteze geamurile, care ulterior s-au spart, fără documentația necesară. Reclamanta potrivit cap. VIII avea numai obligația de a achita prețul contractului potrivit cap. III. Obligație îndeplinită, prin achitarea avansului la data de 18.04.2014.
De asemenea, nu poate fi reținută apărarea pârâtei potrivit căreia obligația era imposibil de executat, întrucât chiar aceasta a arătat că existau soluții care să ducă la finalizarea lucrării și mai mult, lucrarea a fost executată ulterior de o altă firmă.
Așa fiind și având în vedere că în materie contractuală neexecutarea se prezumă, revenind părții reclamante doar sarcina de a dovedi existența obligației decurgând din convenție, instanța constată că reclamanta a dovedit executarea propriilor obligații născute ca urmare a relațiilor contractuale desfășurate cu pârâta, precum și existența obligației corelative de efectuare a lucrării incumbând pârâtei, revenind acesteia sarcina de a proba executarea obligației, ceea ce în cauză nu a fost dovedit, conform art.249 C.proc.civ..
Potrivit art. 1.549 C.civ. Dacă nu cere executarea silită a obligațiilor contractuale, creditorul are dreptul la rezoluțiunea sau, după caz, rezilierea contractului, precum și la daune-interese, dacă i se cuvin.
Conform cap. XII – Rezilierea contractului, din convenția părților s-a stabilit că nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una din părți dă dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului de lucrări și de a pretinde plata de daune-interese.
Față de cele menționate anterior și având în vedere dispozițiile legale, instanța constatând îndeplinite condițiile rezoluțiunii, respectiv neexecutarea culpabilă a obligației și faptul că pârâta, fiind vorba de o obligație comercială, era de drept în întârziere, va dispune rezoluțiunea contractului de execuție lucrări nr.102/16.04.2014.
Având în vedere consecința rezoluțiunii contractului, raportată la petitele acțiunii, va dispune și repunerea părților în situația anterioară și va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 41.878 lei achitată cu titlu de avans.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata dobânzii penalizatoare contractuale pentru fiecare zi de întârziere, 0,05% din valoarea totală a contractului de 82.956 lei, precum și a dobânzii legale aferente debitului, până la data plății, instanța reține că această cerere este întemeiată numai în parte, doar în ceea ce privește obligația de plată a dobânzii legale, întrucât prin contract părțile nu au stabilit plata de penalități și în cazul rezoluțiunii contractului, daunele interese prevăzute la cap. XII nefiind cuantificate. Penalitățile prevăzute în contract la cap. IX s-ar fi datorat numai în cazul în care reclamanta ar fi înțeles să solicite executarea contractului și nu rezoluțiunea acestuia.
Așa fiind și având în vedere că dobânda se datorează potrivit principiului general al reparării integrale a prejudiciului, adică atât a prejudiciului efectiv suferit cât și a beneficiului nerealizat raportat la prevederile art.1531 din Codul civil și art.3 alin.3 din OG 13/2011, instanța va obliga pârâta la plata dobânzii legale, calculate de la data de 18.04.2014 (data plății de către reclamantă a avansului către pârâtă) și până la data achitării integrale a debitului.
În temeiul art.453 alin.2 C.proc.civ., constatând culpa procesuală a pârâtei, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 2764,12 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată –taxă judiciară de timbru, proporțional cu pretențiile admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea formulată de reclamanta . cu sediul ales la C.A. I. V., sector 1, ., ., în contradictoriu cu pârâta . SRL cu sediul în sector 3, București, ., ., ..
Dispune rezoluțiunea contractului de execuție lucrări nr.102/16.04.2014.
Obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 41.878 lei achitată cu titlu de avans, precum și să plătească dobânda legală, calculată de la data de 18.04.2014 și până la data achitării integrale a debitului.
Obligă pârâta să achite reclamantei suma de 2764,12 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria sectorului 2 București.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.12.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
I. A. P. D. O.
Red. și dact. Jud. I.A.P., Gref. D.O./ 4 ex./22.02.2016
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 20/2015.... → |
|---|
